Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PRINS, TREBĂLUI, TREBUȘOARĂ, ?STA, AFACERE, AFERAT, AGLOMERA, AMESTEC, BĂGĂTOR, CUMSECADE, DARAVERĂ ... Mai multe din DEX...

TREABĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TREÁBĂ, treburi, s.f. 1. Activitate, ocupație, îndeletnicire. * Expr. A avea treabă = a fi ocupat. A-și căuta (sau a-și vedea) de treabă = a) a lucra conștiincios, cu sârguință; b) a-și vedea de lucrul său, a nu se amesteca în lucrul sau în problemele altora. A se afla în treabă = a-și face de lucru fără a fi nevoie, pentru a-și da importanță. 2. Muncă, lucru. * Expr. A se lua cu treaba = a uita de ceva muncind. A se pune pe treabă = a se apuca serios de lucru. E treabă = e mult de lucru. 3. Ispravă, faptă. * Loc. adj. De treabă = bun, cinstit, cumsecade; de omenie; de ispravă. (Pop.) Cu treabă = cu rost, cu socoteală, cu rânduială, cu măsură. * Expr. Mare treabă! = (de obicei ir.) mare, important lucru! 4. Chestiune, problemă; interes, afacere. * Expr. A avea treabă cu cineva (sau undeva) = a avea anumite interese cu cineva (sau undeva). A nu fi de nici o treabă = a nu folosi la nimic, a fi inutil. Ce treabă am (sau ai etc.) cu...? = ce ( sau te etc.) interesează?, ce (sau te etc.) privește? Nu e treaba mea (sau ta, sa etc.)! = nu (sau te, îl etc.) privește! A-și face treaba = a-și face interesele sau munca cuvenită. 5. (Reg.) Nărav, obicei, deprindere. 6. (Reg.) Împrejurare, situație. * Expr. A fi (sau a sta) treaba așa (sau astfel) = a fi lucrurile așa cum sunt, a se prezenta în felul cum se văd. Se vede treaba ... = se vede ..., se pare ..., probabil. [Pl. și: trebi] - Din sl. tr?ba.

Sursa : DEX '98

 

TREÁBĂ s. 1. v. lucru. 2. v. activitate. 3. v. afacere. 4. v. ispravă. 5. v. chestiune.

Sursa : sinonime

 

TREÁBĂ s. v. deprindere, necesitate, nevoie, obicei, obișnuință, trebuință.

Sursa : sinonime

 

treábă s. f., g.-d. art. trébii; pl. tréburi/trebi

Sursa : ortografic

 

TREÁB//Ă tréburi f. 1) Activitate de durată mai mare sau mai mică de care se ocupă cineva; îndeletnicire; ocupație. * A avea (sau a fi în) \~ a fi ocupat. A-și căuta (sau a-și vedea) de \~ a) a lucra cu sârguință; b) a nu se amesteca în lucrul altuia. A se afla în \~ a lucra de ochii lumii. 2) pop. Efectuare a unor acțiuni utile; lucru. * A se pune pe \~ a se apuca serios de lucru. A se lua cu \~a a uita de griji sau de necazuri, fiind absorbit de lucru. 3) Acțiune săvârșită de cineva; faptă; ispravă. * Mare \~! mare lucru! De \~ de ispravă; cumsecade. Cu \~ cu rost. A face o \~ a face o poznă, o șotie. 4) Afacere care necesită rezolvare; problemă; chestiune; lucru. * A avea \~ cu cineva (sau undeva) a avea interese cu cineva (sau undeva). Ce \~ ai? Ce te interesează? Nu-i \~a ta! Nu te privește! A nu fi de nici o \~ a nu fi bun de nimic. Se vede \~ ... se pare ...; se vede ... . [G.-D. trebii; Pl. și trebi] /tr?ba

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TREABĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 355 pentru TREABĂ.

Ion Heliade Rădulescu - Coconul Drăgan

... face că e zăpăcit, capul îi e cât o baniță, tot cu dușii după lume are d-a face. Va fi făcând vreo treabă? Dumnezeu știe, că noi nu vedem nimic, și nici dumnealui nu vede mai nimic, mai vârtos din ale trebii. Are câțiva subalterni ce și-au ... și un scriitor din cei juni, smerit și plin de geniu — pentru că geniul cel adevărat e totdauna smerit. — Nu vezi c-avem treabă? ce mi-ai venit cu hârtia aia? — se răsti coconul Drăgan. — E grabnică; e răspuns la... — Hei, ad-o-ncoa — citește ...

 

Ion Creangă - Moș Ion Roată

... adică înfrățirea dorită de strămoșii noștri, pe care ei n-au putut s-o facă în împrejurările grele de pe atunci. Iaca, oameni buni, ce treabă creștinească și frumoasă avem de făcut. Numai Dumnezeu să ne-ajute! Înțeles-ați, vă rog, oameni buni, pentru ce v-am chemat? Și dacă aveți ...

 

Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F

Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F Ce ne trebuie nouă? de Alexei Mateevici Am spus de multe ori că moldovenii trebuie să se deștepte, să muncească mult la învierea lor națională, adică la trezirea poporului lor, și să lupte pentru drepturile celea, la care năzuiesc toți binevoitorii lor. Am mai spus că toate acestea alcătuiesc nu un lucru de bună voie, care poate să fie lăsat și fără orice luare aminte, ci o datorie, căci, dacă nu va fi îndeplinită această datorie, apoi tot neamul nostru din Basarabia poate să fie șters, și atunci numai noi o să fim vinovați de pierirea noastră. Este foarte firesc lucru ca cititorul să se întrebe în ce stau îndeobște acele dreptăți, la care trebuie să ne gândim întotdeauna și care ne vor scăpa de întuneric și nevoi, dacă le vom dobândi. Trebuie să ne dăm bine seama de cele ce avem să cerem și să fie ele întipărite în mintea noastră tare și lămurit, ca să nu zică unul una, iar altul alta și astfel să ne încâlcim și să ne abatem din calea noastră. Pentru asta este de trebuință ca noi cu toții să ne înțelegem datoria noastră către noi ...

 

Ion Luca Caragiale - Partea poetului

... văzuseră. A dat să intre-n vorbă ici și colo... Unul i-a răspuns: — N-am vreme de fleacuri... am treabă! Altul, după ce l-a ascultat puțin, zice: — Îmi pare rău, dar nu-nțeleg de loc... Salutare... Pe altul, l-a ... e! — Da, știu; dar, chiar în furoare, ce sublimă este! — Bag seama, zice muncitorul, d-ta or ești lovit cu leuca, or altă treabă n-ai decât să râzi de mine... Ia cată-ți de drum, domnule, că n-am poftă de glumă pe nemâncate!... Și s-a ... s-a mai dus la țară; a mers într-un oraș foarte mare. Umblând de colo până colo, cum umblă omul fără treabă, a intrat, către seară, pe gangul unui palat, s-a suit pe scări, pe unde se-mbulzea fel de fel de ...

 

Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente

Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente Orientale. Două documente de Ion Luca Caragiale Imperiul otoman suferă și el astăzi, pentru a doua oară, de febra constituțională parlamentară. Este un caz de recidivă. Primul acces, mai ușor, l-a avut, precum se știe, în ajunul războiului cu rușii și românii la sfârșitul anului 1876, când celebrul Midhat-pașa, în calitate de mare vizir, a proclamat o constituție otomană, cu regim parlamentar, suspendată peste puțină vreme de m.s. sultanul. Printre niște hârtii vechi, am găsit acuma un exemplar dintr-o foaie obscură ce apărea, în 1877, la București, în limba bulgară, conținând mai multe documente privitoare la activitatea primului parlament otoman. Oricât ne-am îndoi de exactitatea lor, în toate amănuntele, credem interesant a reproduce aici două din acele curioase documente, și, daca semnăm mai jos cu numele nostru, asta o facem, binențeles, numai ca simplu colecționar, iar nu ca autor. I - MESAJUL DE ÎNCHIDERE A CAMERELOR OTOMANE Domnilor senatori, Domnilor deputați, Pentru întâia oară a tunat și v-a adunat laolaltă aici, ca să faceți giumbușuri parlamentare. Trebuie să mărturisim, daca voim a fi ...

 

Ion Luca Caragiale - Repausul duminical

... veselie, și nici să stăm la îndoială când, pe negândite, ni se ivește prilej de petrecere; să mergem cu voie bună, daca n-avem altă treabă mai serioasă de făcut - zic mai serioasă, fiindcă, în viața noastră scurtă și trudită, nici petrecerea nu e ceva atât de neserios cum spun câțiva ... unii ursuji și alții fățarnici. Așa cel puțin gândesc eu, și de aceea am petrecut așa de frumos alaltăieri noaptea. Joia trecută, 21 mai, neavând treabă, mă plimbam încet pe Calea Victoriei, pe la șapte seara, privind la forfoteala aceea de calești, birji, automobile - ce mulțime! ce eleganță! ce belșug!... cum ... monșer; dar sunt plictisit ca un cățel pe care stăpânul l-a uitat încuiat în casă... Îmi vine să urlu de urât... Ai treabă? - De loc. - Unde mănânci astă-seară? - Indiferent. - Vrei să mâncăm împreună? - Mai ales. - Unde, zici? - Unde poftești. Pornim amândoi la vale. Pe drum, Costică, privind ...

 

Ioan Slavici - Păcală în satul lui

... lui Păcală în satul lui de Ioan Slavici I se urâse și lui Păcală să tot umble răzleț prin lume, așa fără de nici o treabă, numai ca să încurce trebile altora și să râdă de prostia oamenilor. Se hotărî dar să se facă și el om așezat, ca toți oamenii ... era nici soiul vreun soi deosebit, nici hrana mai de-a cătarea; vițeaua era însă vițeaua lui Păcală, iar Păcală își căuta de treabă, n-avea vreme s-o mai păzească și să nu rupă câteodată și din holdele oamenilor. Ajungând junincă, vițeaua lui Păcală se făcu stăpână pe ... știe bunul Dumnezeu pe unde. Iară Păcală li se plângea oamenilor că prea i s-a făcut răzleață ju- ninca și că are treabă și nu poate umbla după ea. Nu-i vorbă, oamenii s-ar fi plâns și ei, dar nu mai aveau cui să i se plângă ...

 

Alecu Donici - Știuca și motanul

... motanul. — Nu-i lucru minunat — Răspunse mândră știuca — de-a prinde șoricei, Când prindem costrășei! — Prea bine; hai la treabă! Tu, dar, vei lua sama Aproape de lăptoc, Iar eu — zise motanul — mă duc să păzesc vama Pe lângă poloboc. Toți șoarecii din ...

 

Anton Pann - Împrumutul

... n-are vreme Și cum că să-i dea să teme, Poate cumva nu-i plătește, Or că mult îl zăbovește. Să facu că are treabă Și să depărtă în grabă, După dîn-sul cu un cîine, Zicîndu-i : să vază mîine. Bietul om iară să duce La casa lui să ... dînsul să duce Să-ntrebe căci nu-i aduce. Acesta, cum îl zărește, Acasă nu zăbovește, Pleacă pe poartă în grabă Ca după o mare treabă. Creditorul după dînsul, Crăpînd de necaz într-însul, Calcă gloduri să-i vorbească Și să ceară să-i plătească. Iar el, mergînd pe cărare, Îi ...

 

Anton Pann - Vînătorul

... Am o piele de vînzare Bună de tot, nestricată, Tocma prin șale-mpușcată. Cojocarul îi vorbește : -Dară, frate, trebuiește. De lup e, or de ce treabă ? -E de urs, răspunse-n grabă. -Aici o ai, or acasă ? -Ba, zise,-n pădurea deasă, Că-i știu vizuina bine; De vei, poți merge ... frică, Perii-n cap i sa ardică, Să dea fugă e rușine, Că cîrpaciul vedea bine. Slobozi pușca în grabă, Dar nu făcu nici o treabă, Că nu căzu ursu-ndată Cu o pușcătură dată. Să mai umple vreme n-are, Ursul venea spre el tare. Neavînd altă ce face, Cade ...

 

Grigore Alexandrescu - Cîinele izgonit

... simțirea: Pe loc fu și slobozit. Cinsti, averi nu se mai spune: Ce zicea el era bune, Duhul lui era vestit.    Într-o zi neavînd treabă, Domnul pe ai săi întreabă: „Voi de cîine ce gîndiți?“ Șerpi, șopîrle, deodată, Toți răspunseră îndată: „Înălțime, să trăiți!    Tutulor este ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TREABĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 51 pentru TREABĂ.

PRINS

PRINS ^2 , - Ă , prinși , - se , adj . 1. Care a căzut în mâinile cuiva , care este lipsit de libertate ; captiv . 2. Ocupat cu diverse treburi , copleșit de treburi . 3. ( Despre lapte ) Închegat , coagulat ; bătut . - V. prinde . PRINS ^1 s . n . Prindere . V.

 

TREBĂLUI

... TREBĂLUÍ , trebăluiesc , vb . IV . Intranz . și tranz . A face tot felul de treburi mărunte ( pe lângă casă ) ; a roboti . - Treabă

 

TREBUȘOARĂ

... TREBUȘOÁRĂ , trebușoare , s . f . ( Pop . și fam . ) Diminutiv al lui treabă . - Treabă

 

?STA

STA , stau , vb . I . Intranz . I. 1. ( Despre oameni și animale ) A se opri din mers , a rămâne pe loc ; a se întrerupe dintr - o acțiune , dintr - o mișcare , dintr - o activitate etc . ; ( despre aparate , mecanisme , dispozitive ) a se opri din funcționare , a nu mai merge ; p . ext . a se defecta . 2. A rămâne nemișcat într - un loc , a nu pleca , a nu se îndepărta de undeva ; ( despre vehicule ) a staționa . 3. A rămâne într - un serviciu , într - o slujbă , într - o ocupație . 4. A rămâne , a petrece un timp undeva sau cu cineva ; a poposi ; a întârzia , a zăbovi . II. 1. A se afla , a se găsi , a fi într - un anumit loc . 2. A trăi , a viețui ; a locui . 3. ( Pop . ) A fi , a exista , a se afla . 4. A continua să fie ; a dăinui , a se menține . III. 1. ...

 

AFACERE

... AFÁCERE , afaceri , s . f . 1. Tranzacție financiară , comercială sau industrială , bazată de obicei pe speculă sau pe speculații . 2. ( Fam . ) Întreprindere cu rezultat favorabil . 3. Treabă

 

AFERAT

AFERÁT , - Ă , aferați , - te , adj . Care este sau care pare că are multe treburi , că este foarte

 

AGLOMERA

AGLOMERÁ , aglomerez , vb . I . 1. Refl . A se strânge la un loc în număr mare ; a se îngrămădi , a se înghesui . 2. Tranz . ( Despre unele substanțe ) A uni între ele granulele , firele sau fâșiile care compun un material . 3. Tranz . A încărca pe cineva cu prea multe

 

AMESTEC

AMÉSTEC , amestecuri , s . n . 1. Reuniune de lucruri diverse ; complex format din elemente diferite ; amestecătură ( 1 ) , combinație , mixtură . 2. Amestecătură ( 2 ) . 3. Intervenție într - o afacere ; participare ( necerută sau forțată ) la treburile sau relațiile altora ;

 

BĂGĂTOR

... seamă ( Mai ales ir . ; în sintagma ) = care nu face decât să observe fără a acționa ; care nu are un rol precis într - o treabă

 

CUMSECADE

... CUMSECÁDE adj . invar . ( Adesea adverbial ) 1. ( Despre oameni ) Cu purtări bune ; de treabă

 

DARAVERĂ

DARAVÉRĂ , daraveri , s . f . 1. Pățanie ; încurcătură ; bucluc , belea . 2. Treburi , interese ; afaceri ( comerciale ) , negustorie . [ Var . : daravélă s . f . ] - Dare + avere ( după it . dare et

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...