Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul TACTICA nu a fost găsit. Au fost afișate formele bază: TACTIC,TACTICĂ

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului TACTICA: TACTICĂ, TACTICĂ.

 

TACTICA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TÁCTIC, -Ă, tactici, -ce s.f., adj. I. S.f. 1. Parte componentă a artei militare care se ocupă de studiul, organizarea, pregătirea și ducerea luptei pentru a îndeplini cu maximum de eficacitate scopurile fixate. 2. Știința de a determina, pentru o perioadă relativ scurtă, linia de conduită a unei mișcări sociale sau a unui partid politic, în funcție de împrejurările social-politice din acea perioadă și pentru realizarea unui obiectiv fundamental. ** P. gener. Totalitatea mijloacelor întrebuințate pentru a izbuti într-o acțiune. II. Adj. Care ține de tactică (I), privitor la tactică; conform cu o anumită tactică. - Din fr. tactique.

Sursa : DEX '98

 

táctic adj. m., pl. táctici; f. sg. táctică, pl. táctice

Sursa : ortografic

 

TÁCTI//C \~că (\~ci, \~ce) Care ține de tactică, propriu tacticii. /tactique

Sursa : NODEX

 

TÁCTIC, -Ă adj. Referitor la tactică; conform cu o anumită tactică. [Cf. fr. tactique].

Sursa : neologisme

 

TÁCTIC, -Ă I. adj. referitor la tactică; conform cu o anumită tactică. II. s. f. 1. arta organizării și conducerii acțiunilor de luptă ale trupelor. 2. mod de folosire a diferitelor forme și mijloace ale luptei revoluționare într-o perioadă relativ scurtă, pentru realizarea obiectivului fundamental strategic, în funcție de împrejurările social-politice concrete. 3. (fig.) mod de acțiune; totalitatea mijloacelor folosite de cineva pentru a izbuti într-o acțiune. (< fr. tactique)

Sursa : neoficial

 

táctică s. f., g.-d. art. tácticii; pl. táctici

Sursa : ortografic

 

TÁCTI// \~ci f. 1) mil. Arta organizării și dirijării acțiunilor de luptă. 2) Linie de conduită (la o etapă dată) a unui partid sau a unei mișcări sociale. 3) fig. Totalitate a mijloacelor și procedeelor necesare pentru atingerea unui scop. [G.-D. tacticii] /tactique

Sursa : NODEX

 

TÁCTICĂ s.f. 1. Parte a artei militare care se ocupă cu organizarea și conducerea acțiunilor de luptă ale trupelor. 2. Știința de a determina mijloacele și formele de acțiune, într-o perioadă relativ scurtă, pentru realizarea obiectivelor unei mișcări sociale, a unui partid politic etc., în funcție de împrejurările social-politice din acea perioadă. 3. Mijloacele folosite de cineva pentru a face izbutească o întreprindere, o acțiune etc. [Gen. -cii. / < fr. tactique, cf. gr. taktike - arta de a orândui].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.