Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: LUPTA

  Vezi și:LUPTA, LUPTAȘ, LUPTĂTOR, FRONT, COMBATE, LUPTARE, ȚINE, ARMĂ, BATE, CIOCNIRE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului LUPTĂ: LUPTA.

 

LUPTĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

LÚPTĂ, lupte, s.f. 1. Încăierare, bătaie între două (sau mai multe) persoane (de obicei fără folosirea armelor), care caută se învingă una pe alta (sau unele pe altele). * Luptă dreaptă = luptă (1) corp la corp, fără arme și fără vicleșuguri. ** (La pl.) Ramură sportivă în care se întrec, după anumite reguli, doi luptători. * Lupte clasice (sau greco-romane) = formă de lupte în care procedeele tehnice reglementare se aplică numai la parte superioară a corpului (de la linia de centură în sus). Lupte libere = formă de lupte la care procedeele tehnice se aplică la oricare din părțile corpului, putând fi executate și cu ajutorul picioarelor. 2. Ciocnire armată între două forțe inamice; bătălie. ** Fig. Ciocnire între două forțe care acționează în sens contrar. * Luptă de clasă = (în teoria marxist-leninistă) luptă desfășurată pe plan economic, politic și ideologic între clase cu interese fundamental opuse. 3. Străduință depusă de cineva pentru a învinge o greutate, o nevoie sau pentru a se apăra. 4. Străduință depusă de cineva pentru a combate o idee, o concepție, o deprindere; combatere. - Lat. lucta.

Sursa : DEX '98

 

Luptăpace

Sursa : antonime

 

LÚPTĂ s. 1. v. bătaie. 2. v. bătălie. 3. (SPORT) (pop.) trântă. 4. v. concurență.

Sursa : sinonime

 

lúptă s. f., g.-d. art. lúptei; pl. lúpte

Sursa : ortografic

 

LÚPT//Ă \~e f. 1) Încăierare, bătaie între două sau mai multe persoane. 2) Întrecere sportivă între doi luptători. 3) Ciocnire între două forțe armate dușmane. 4) fig. Ciocnire între două forțe (tendințe) care acționează în sens contrar (pe plan politic și economic). 5) Efort, străduință pentru a învinge o greutate, pentru a-și crea condiții normale de trai. 6) Efort, străduință pentru combaterea unor idei sau concepții. [G.-d. luptei] /<lat. lucta

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru LUPTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 765 pentru LUPTĂ.

Ștefan Octavian Iosif - Lupta de la Baia

... Ştefan Octavian Iosif - Lupta de la Baia Lupta de la Baia de Ștefan Octavian Iosif fragment Neagră-i noaptea de decembre. Urlă crivâțul prin codri, Pe câmpiile-nghețate, Pârjolite și pustii. Neagră-i ... Beți de vin, orbiți de flăcări, Se ucid ei între ei! Iată craiul se repede — Zid de lăncii-l împresoară, Moldovenii dau în lături; Lupta-ncepe cu temei. Groaznic însă Ștefan-vodă În mijlocul lor răsare, Într-o roată de văpaie Ca un duh răzbunător, Furtunos, măreț, puternic, Strânge-n ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Lupta între români

... Dimitrie Bolintineanu - Lupta între români Lupta între români de Dimitrie Bolintineanu Ștefănică-vodă intră-n Românie. Radul, domnul țării, cum aude-i scrie ,,Fiul meu cel tânăr, ce păs furtunos Turburat ...

 

Alexandru Vlahuță - Un an de luptă

Alexandru Vlahuţă - Un an de luptă Un an de luptă de Alexandru Vlahuță Amintiri despre Eminescu Seriozitate Mauriciu Fenerștein Admirație mutuală În templul legilor Zacherlina D-lui Hasdeu Autori și Editori Bene-merenti Familia Artiștilor Impacienții Procesul Lazu-Coșbuc Supărarea D-luI I. L. Caragiale Sectari? Un tînăr Părintele Lucaci și Socialiștii noștri Arta socialistă Artiștii partidului Supărarea Socialiștilor 10 Mai de la fereastra mea Mascarada Socialiștilor Scrisoare deschisă D-lui Gherea A doua scrisoare deschisă d-lui Gherea Un bătrîn Barzii de zile mari „Să ne dumereascăâ€� Marin Făgureanu Geneza unei poezii Din vitejiile Sotiriste Fondatorii, Nuvelă didactică Corespondența „Viețiiâ€� Pastelurile lui Alexandri Fante de seson Anton Bacalbașa și „Spiritul criticâ€� O privire

 

Alexandru Macedonski - Lupta și toate sunetele ei

... Alexandru Macedonski - Lupta şi toate sunetele ei Lupta și toate sunetele ei de Alexandru Macedonski Armonie imitativă Țip — trâmbițe. Țepeni pe cai, cavalerii Răriră-ale rânduri. Redeșteptat-a Titanica frunte ...

 

Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi

... Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi Lupta moldovenilor pentru drepturi de Alexei Mateevici Înaintea privirilor întregului nostru popor moldovean din Basarabia se desfășură un larg câmp, care trebuie lucrat cu toate silințele ...

 

Paul Zarifopol - Unul care a luptat contra prostiei

... ne lovește cu revoltă și cu scârbă, ca paradoxele unui răutăcios stupid. Partea cea mai bună din viața lui Anatole France a fost lupta împotriva prostiei; și el a dus-o așa cum trebuie: vesel. Insistența patetică sau elegiacă asupra morții lui, însă, pare faptă de prost ...

 

Alexei Mateevici - Lupta cea de pe urmă

... Alexei Mateevici - Lupta cea de pe urmă Lupta cea de pe urmă de Alexandr Kolțov Traducere de Alexei Mateevici În zarea vieții-nnourată Strașnici trăsnete vuia, Prin mintea slabă, speriată, Frigul morții pătrundea ...

 

George Coșbuc - Lupta vieții

... George Coşbuc - Lupta vieţii Lupta vieții de George Coșbuc Gazel Copiii nu-nțeleg ce vor: A plânge-i cuminția lor. Dar lucrul cel mai laș în lume E ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Două lupte

Dimitrie Bolintineanu - Două lupte Două lupte de Dimitrie Bolintineanu I Luna se înalță palidă și plină, Varsă peste taberi râuri de lumină. Somnul dulce plană pe combătători. Miriade păsări ciripesc prin flori. Apele le-ngână; caii-n nerăbdare Varsă-n sânul nopții lungă nechezare. Ionașcu singur e neliniștit. Ochii săi se-nturnă către răsărit, Apoi dă semnalul... Bravii săi s-adună... Pleacă să combată duși de blonda lună. Se duceau moldavii bărbătați de dor, Ca setoase păsări ce la râuri zbor. II Zorile se varsă. Pașa se trezește; Cheamă capii oștii și-astfel le vorbește — ,,Voi, credința noastră, voi, preanobili fii; Ieniceri de frunte, voi, siimeni, spahii! Vă puneți sub arme! Trâmbițele sune! Vulturii și corbii turme să s-adune! Soarele pălească pe umbrosul cer! Armia intre-n cărnuri până la mâner! Calul să turbeze în frâul ce-l strânge! Din dușmani să muște și să-noate-n sânge! Cum o vijelie risipește-un nor, Spulberați îndată rândurile lor! Sabia să cază peste ei c-urgie! Viața lor și-averea ale voastre fie!" Astfel zice pașa. Toți se pun la rând. Semiluna-n aer plană fluturând. Dar pe altă parte lonașcu vine, Pune spre bătaie cetele creștine. Intră ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Unui luptător

... balauri, Să dezrobești pe mândra copilă de-mpărat... E mult de-atunci... și, totuși, ai crede c-adineauri Visai pe-nvingătorul, încununat cu lauri, În lupta pentru bine, de-o lume admirat... Azi, obosit și sceptic, ai devenit cuminte, De visul de mărire râzi când ți-aduci aminte, Cum râzi și ...

 

Vasile Alecsandri - Păunașul codrilor

... Vin' de-mi strânge brâul meu! Apăra-te-ar Dumnezeu! Că-mi slăbesc puterile, Mi se duc averile." ,,Ba, nu, nu, bădiță frate, Că vei lupta pe dreptate, Și oricare-a birui, Eu cu dânsul m-oi iubi..." Voiniceii se izbeau, Și mai tare s-opinteau, Și mai tare ... poetică. A jura credință în cosițelefetelor este un vechi obicei ce face parte din șezătorile flăcăilor și copilelor,noaptea, pe prispa casei părintești. [3] Lupta era la vechii romani un exercițiu zilnic și o petrecere: lucta . Asemeneala românii de astăzi lupta e un obicei care domnește pretutindeni la munți și lacâmpii. Ea se urmează în deosebite chipuri, cu deosebite numiri: de pildă, luptavoinicească, lupta ciobănească, lupta ursărească, lupta pe dreptate (adică fărăpunere de piedică și fără ajutor străin). Cine asistă la aceste lupte ale flăcăilorromâni de la Carpați și de pe malul Dunării ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LUPTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 192 pentru LUPTĂ.

LUPTA

LUPTÁ , lupt , vb . I . 1. Refl . recipr . A se bate corp la corp cu cineva . 2. Refl . recipr . și intranz . A se război , a purta război , a fi în război cu cineva . 3. Refl . și intranz . Fig . A se împotrivi , a se strădui să învingă o greutate , un obstacol . 4. Intranz . Fig . A se strădui să obțină

 

LUPTAȘ

LUPTÁȘ , luptași , s . m . ( Rar ) Luptător . - Luptă + suf . -

 

LUPTĂTOR

LUPTĂTÓR , - OÁRE , luptători , - oare , s . m . și f . Persoană care ( se ) luptă ; combatant ,

 

FRONT

FRONT , fronturi , s . n . 1. Loc unde se dau lupte militare în timp de război ; totalitatea forțelor militare care operează pe câmpul de luptă sub o comandă unică . 2. Formație de militari , școlari , sportivi etc . aliniați cot la cot , cu fața la persoana care dă îndrumări , comenzi etc . 3. Fig . Grup de forțe solidare , organizate în vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop ; p . ext . sectorul unde se duce o astfel de luptă . 4. Porțiune dintr - un zăcământ de substanțe minerale unde se face tăierea rocilor , a minereurilor sau a cărbunilor . 5. Plan vertical în care sunt situate fațada unei clădiri sau fațadele unui ansamblu de clădiri . 6. ( Met . ) Zonă de tranziție între două mase de aer diferite , caracterizată prin schimbări meteorologice bruște , cu consecințe directe asupra mersului vremii . 7. ( Fiz . ; în sintagma ) Front de undă = ansamblul punctelor până la care ajunge o oscilație la un moment

 

COMBATE

... COMBÁTE , combát , vb . III . 1. Tranz . A lupta împotriva unor atitudini , unor idei și împotriva persoanelor care le susțin . 2. Tranz . A lua măsuri de stârpire a unui flagel ...

 

LUPTARE

... LUPTÁRE , luptări , s . f . ( Înv . ) Acțiunea de a ( se ) lupta ; luptă . - V. lupta

 

ȚINE

... A ține sfat = a se sfătui , a delibera . A ține luptă ( sau război , bătălie , foc ) = a se lupta , a se război cu cineva . A ține strajă = a străjui , a sta de strajă . A ține ...

 

ARMĂ

... ÁRMĂ , arme , s . f . 1. Obiect , unealtă , aparat , mașină care servește în lupta împotriva inamicului , la vânat , în unele probe sportive etc . 2. ( La pl . ) Armament . 3. ( În sintagma ) Armă ecologică = nume generic dat metodelor și tehnicilor de ...

 

BATE

BÁTE , bat , vb . III . I. 1. Tranz . și refl . A ( se ) lovi , a ( se ) izbi repetat și violent ( cu palma , cu pumnul , cu bățul , cu biciul etc . ) A bate peste obraji , peste gură , peste picioare . A bate la palmă , la tălpi , la spate . A bate în cap . 2. Tranz . A învinge un adversar într - un joc , la un concurs ( sportiv ) ; a birui un dușman în luptă , în război . 3. Tranz . A lovi , a izbi repetat ( cu un instrument potrivit ) un obiect , un material etc . în diverse scopuri . Gospodina bate covoarele . Bate fierul până - i cald . II. Intranz . 1. A izbi în ceva făcând zgomot ; a ciocăni ( la poartă , la ușă , la fereastră ) . Valurile bat de zidurile cetății . Cine bate oare la fereastra mea ? 2. A face o mișcare ( relativ regulată ) . 3. ( Despre arme de foc ) A trage , a trimite proiectilul până la o anumită distanță , până într - un anumit punct . O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași . 4. A face aluzie critică la ceva . ...

 

CIOCNIRE

CIOCNÍRE , ciocniri , s . f . Acțiunea de a ( se ) ciocni . 1. Lovire ( însoțită de zgomot ) între două obiecte tari ; ciocnitură . 2. Fig . Luptă între interese sau idei diferite . 3. Fig . Bătălie , luptă între două armate sau două grupuri adverse de oameni . - V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...