|
|
||
|
Vezi și forma bază: SUCI Vezi și:SUCI, SUCEALĂ, SUCIRE, SUCILĂ, ÎNTOARCE, ÎNTORS, ÎNTURNA, CONTORSIONAT, DOAGĂ, MARABU ... Mai multe din DEX...SUCIT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SUCÍT^1 s.n. Sucire. - V. suci.Sursa : DEX '98 SUCÍT^2, -Ă, suciți, -te, adj. 1. Răsucit în jurul lui însuși sau în jurul a ceva printr-o mișcare continuă și în același sens. * Expr. Că-i sucită, că-nvârtită, se spune când cineva caută să se eschiveze de la ceva. 2. Care are corpul sau o parte a corpului întoarsă într-o parte. ** Scrântit, luxat. 3. Strâmb, încovoiat. ** (Despre drumuri) Cu multe cotituri. ** (Rar) În formă de spirală. 4. Fig. (Despre oameni) Care nu este sau nu se poartă ca toată lumea; ciudat, aiurit; (despre manifestările oamenilor) care exprimă, trădează ciudățenie. ** Care se opune bunului-simț; nepotrivit, nefiresc. - V. suci.Sursa : DEX '98 SUCÍT s. v. răsucire.Sursa : sinonime SUCÍT adj. v. bizar, castrat, ciudat, curios, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexplicabil, insolit, jugănit, năstrușnic, neobișnuit, original, paradoxal, scopit, singular, sterilizat, straniu.Sursa : sinonime SUCÍT adj. 1. v. contorsionat. 2. v. întors. 3. v. adus. 4. întors, învârtit, răsucit, rotit. (A lăsat cheia \~ în broască.) 5. v. încolăcit. 6. v. cotit. 7. v. spiralat. 8. v. luxat. 9. v. încâlcit.Sursa : sinonime sucít s. n.Sursa : ortografic SUCÍ//T \~tă (\~ți, \~te) 1) v. A SUCI și A SE SUCI. 2) (despre persoane) Care deviază de la comportarea normală. 3) (despre manifestări, idei etc.) Care vine în contradicție cu ceea ce este firesc. /v. a (se) suciSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SUCITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 92 pentru SUCIT. Ion Luca Caragiale - Cănuță om sucit Ion Luca Caragiale - Cănuţă om sucit Cănuță om sucit de Ion Luca Caragiale A fost odată un om care toată viața lui nu s-a putut potrivi cu lumea - un om sucit. Mă-sii i-a abătut să nască tocmai despre ziuă la lăsata secului de postu mare, când se pornise o zloată grozavă. Paștele în anul acela cădea în iarnă de tot. Tată-său a alergat cu brișca la moașa satului tocmai în margine. Moașa dormea; d-abia se întorsese acasă de la arendașul moșiei, unde fusese chef. A trebuit vreme până s-o deștepte, până să se îmbrace femeia, până să se urce-n brișcă. Copilul a așteptat cât a așteptat și, până să-și piarză răbdarea mă-sa care se văita cumplit, și-a pierdut-o el p-a lui și s-a repezit așa fără socoteală în lume, tocmai când s-auzeau clopoțeii de la brișca lui tată-său la scară. Peste vreo patru săptămâni, a venit vremea să-l boteze: Radu, Răducanu, Canuță - fără praznic la călindar. După ce s- ... Vasile Alecsandri - Măi bădiță, păr sucit Vasile Alecsandri - Măi bădiţă, păr sucit Măi bădiță, păr sucit! Șezi la noi dac-ai venit. Decât să văd că te duci Mai bine te-aș vedea-n furci, În furci nalte de nuiele Deasupra căsuței mele. Vântul să te răcorească, Ochii mei să te Mihai Eminescu - Satira IV Satira IV de Mihai Eminescu Stă castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri, Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri; Se înalță în tăcere dintre rariștea de brazi, Dând atâta întunerec rotitorului talaz. Prin ferestrele arcate, după geamuri, tremur numa Lungi perdele încrețite, care scânteie ca bruma. Luna tremură pe codri, se aprinde, se mărește, Muchi de stâncă, vârf de arbor, ea pe ceruri zugrăvește, Iar stejarii par o strajă de giganți ce-o înconjoară, Răsăritul ei păzindu-l ca pe-o tainică comoară. Numai lebedele albe, când plutesc încet din trestii, Domnitoare peste ape, oaspeți liniștei acestei, Cu aripele întinse se mai scutură și-o taie, Când în cercuri tremurânde, când în brazde de văpaie. Papura se mișcă-n freamăt de al undelor cutrier, Iar în iarba înflorită, somnoros suspin-un grier... E atâta vară-n aer, e atât de dulce zvonul... Singur numai cavalerul suspinând privea balconul Ce-ncărcat era cu frunze, de îi spânzur prin ostrețe Roze roșie de Șiras și liane-n fel de fețe. Respirarea cea de ape îl îmbată, ca și sara; Peste farmecul naturii dulce-i picură ghitara "O, arată-mi-te iară-n haină lungă ... Mihai Eminescu - Scrisoarea IV Mihai Eminescu - Scrisoarea IV Scrisoarea IV de Mihai Eminescu Stă castelul singuratic, oglindindu-se in lacuri, Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri; Se înaltă în tăcere dintre rariștea de brazi, Dînd atîta întunerec rotitorului talaz. Prin ferestrele arcate, după geamuri, tremur numa Lungi perdele încrețite, care scînteie ca bruma. Luna tremură pe codri, se aprinde, se mărește, Muchi de stîncă, vîrf de arbor, ea pe ceruri zugrăvește, Iar stejarii par o strajă de giganți ce-o înconjoară, Răsăritul ei păzindu-l ca pe-o tainică comoară. Numai lebedele albe, cînd plutesc încet din trestii, Domnitoare peste ape, oaspeți liniștei acestei, Cu aripele întinse se mai scutură și-o taie, Cînd în cercuri tremurînde, cînd în brazde de văpaie. Papura se mișcă-n freamăt de al undelor cutrier, Iar în iarba înflorită somnoros suspin-un grier… E atîta vară-n aer, e atît de dulce zvonul… Singur numai cavalerul suspinînd privea balconul Ce-ncărcat era de frunze, de îi spînzur prin ostrețe Roze roșie de Șiras și liane-n fel de fețe. Respirarea cea de ape îl imbată, ca și sara; Peste farmecul naturii dulce-i picură ghitara; „O, arată-mi-te iară- ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Pravoslavnicul și slăninele ... copiii ? Copiii, ca copii mărunți, se adunaseră împrejurul ei, și cel mai mic sugea mereu ce mai avea de stors din țîțele ei slabe. Se suci românul, se învîrti, dar n-avu cu cine tâia porcul. Nevoia îl făcu să se gândească la vecin, un vecin ciudat de tot. Bătrân, singur ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Să vorbim românește Bogdan Petriceicu Hasdeu - Să vorbim româneşte Să vorbim românește de Bogdan Petriceicu Hasdeu Cugetarea românească Are portul românesc: Nu lăsați dar s-o ciontească Cei ce limba ni-o pocesc. Când românul se-ndârjește Din țărână când mi-l scoți, El îți toarnă românește Un blestem de șapte coți, Când de dragoste s-aprinde El vorbește lin și blând, Încât dorul te cuprinde Dulcea-i vorbă ascultând. Niciodată altă limbă, De pre buze românești, Nu se-ndoaie, nu se schimbă După gândul ce gândești. La mânie, la iubire, La suspin și chiuit, După chiar a noastră fire Graiul nostru e croit. La iubire, la mânie, La chiot și la suspin, România-i România Cu fagur și cu pelin. Sucind limba românească, Stricând graiul strămoșesc, După moda franțuzească, Sau cu modul latinesc, Ne-am strâns mințile cu fracul Și simțul ne-am îmbrăcat Cu haina, de unde dracul Copiii și-a înțărcat. Românimea cât trăiește Graiul nu și-l va lăsa; Să vorbim dar românește. Orice neam în limba Dimitrie Anghel - "Sunt lacrimae rerum" Dimitrie Anghel - "Sunt lacrimae rerum" "Sunt lacrimae rerum" de Dimitrie Anghel Publicată în Seara , II, 536, 11 iul. 1911, p. 1 Ce dulce intimitate se desprinde dintr-o gospodărie veche... Sunt unele în care lucrurile fac parcă un singur trup cu odaia. Ele stau nemișcate, și vremea trece peste ele, nimic nu le schimbă, soarele poate pătrunde ici-colo și le mai pălește fața cu sărutarea lui fierbinte, o mărgea poate dintr-o perină se desprinde, o floare pe un covor se decolorează, o fotografie într-o ramă se acopere de o ușoară negură. Încolo, ele stau, dormitează trăiesc cu viața lor latentă, și e de ajuns să miște una din ele ca întreaga armonie să dispară. Apoi, cine trăiește mult într-o casă îi place să păstreze orînduială. Ochii s-au deprins cu liniile, și ființa ta intimă sufere dacă-ți clintește cineva un vas de pe o consolă, un portret de pe o etajeră, ori cel mai mic lucru, care ocupa un loc bine definit pentru tine în spațiul odăiei tale. Mătușa Elencu, însă, era inamica oricărei stabilități. Nemișcarea pentru dînsa era moartea, și lucrurile i se păreau că devin rigide și îngheață dacă stăteau încremenite două ... Grigore Vieru - Marin Sorescu Marin Sorescu () n. 19 februarie 1936 , Bulzești, județul Dolj d. 8 decembrie 1996 , București Poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător român Biografie în limba română Citate în limba română Multimedia la Commons Cuprins 1 Volume de poezii 2 Teatru 3 Romane 4 Literatură pentru copii 5 Eseuri 6 Legături externe Volume de poezii Singur printre poeți (1964) Poeme (1965) Moartea ceasului (1966) Tinerețea lui Don Quijote (1968) Unghi (1970) Tușiți (1970) O aripă și-un picior (1970) Suflete, bun la toate (1972) La lilieci, volumul I (1973) Astfel (1973) Norii (1975) Descântece (1976) Ceramică (1976) La lilieci, volumul II (1977) Sărbători itinerante (1978) La lilieci, volumul III (1980) Fântâni în mare (1982) Apă vie, apă moartă (1987) La lilieci, volumul IV (1988) Poezii alese de cenzură (1991) Teatru Iona (1968) Există nervi(1968) Paracliserul (1970) Matca (1974) Răceala (1976) A treia țeapă (1978) Pluta meduzei (1980) Luptătorul pe două fronturi (1981) Vărul Shakespeare (1988) Desfacerea gunoaielor (1995), publicată postum Casa evantai Romane Trei dinți din față (1977) Viziunea vizuinii (1981) Japița (1999) Literatură pentru copii Unde fugim de acasă? (1967), proză Cocostârcul Gât-Sucit (1987), poezii Ocolul infinitului mic, pornind de la nimic ( ... ... se afla în ogradă, slabă de abia se putea ține pe picioare. - A cui e iapa asta, jupâne Cărășel? Diacul se cârni, se suci, la început, dar în urmă răspunse: - Apoi… e a mea, cinstite persoane. - Și cum de îmblă pribeagă pe drumuri? - A sărit ... Ion Luca Caragiale - "Răzbunarea lui Anastase" Ion Luca Caragiale - "Răzbunarea lui Anastase" „Răzbunarea lui Anastaseâ€� de Ion Luca Caragiale Acesta e titlul povestirii istorice pe care d. Ciru Oeconomu [1] a publicat-o zilele trecute. O analiză critică amănunțită nu poate încăpea în cadrul nostru; noi trebuie să ne mărginim a ne arăta numai în linii generale impresia ce ne-a făcut-o citirea acestei lucrări. Autorul, ocupându-se mai demult cu studiul așezămintelor juridice de pe vremea marelui Teodosiu, a fost atras de farmecul acelei epoce așa de frământate în urma cuceririi dreptului de dominare în statul roman de cătră religia creștină. Cercetările juridice l-au îndemnat să penetreze și-n domenul celor istorice, și farmecul acestora a inspirat jurisconsultului povestirea ce ne prezintă. În scurt, este istoria unui tânăr pribeag, de cea mai joasă proveniență, care, din depărtările vastei împărății, vine cu un băț în mână și cu o traistă-n spinare în marea cetate romano-creștină, să-și caute și el, ca alți mulți, norocul. Și îl și găsește, ca toți acei ce știu bine să rabde și pot să-ndrăznească mult. Norocul îl ia de mână și-l duce pe ... Ion Luca Caragiale - Concurs și premiuri academice Ion Luca Caragiale - Concurs şi premiuri academice Concurs și premiuri academice de Ion Luca Caragiale Academia Română și-a împărțit premiile: pe cel mare, de 12.000 lei. l-a pus la păstrare, negăsind pe nici un concurent vrednic pentru a-l obține; pe cel de 5.000 lei l-a acordat amicului nostru B. Delavrancea pentru Paraziții. Un spirit sucit, puțin în curent cu cele literare, a zis cu această ocazie: “Iar Paraziții? parcă era vorba să nu se mai premieze academicienii între dânșii!â€� Cu aceeași ocazie ne-a picat și nouă, celor de la Moftul român, dintr-o sorginte pur academică, o donațiune de 250 lei; cum? vom lămuri aceasta mai târziu. Mărturisim că cea dântâi idee ce ne-a venit a fost să împărțim frumușel această sumă între directorul și redactorul nostru— au mai făcut și alți moftangii români așa ceva, și nu s-a mai prăpădit lumea. Ne-am gândit însă că aceasta ar fi un abuz rușinos și ne-am întrebat: cum se pot întrebuința acești 250 lei mai nemerit, așa ca să răspundem ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru SUCITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru SUCIT. Exodul Capitol 23 Exodul 22 Exodul Capitol 23 1 Să nu răspîndești zvonuri neadevărate. Să nu te unești cu cel rău, ca să faci o mărturisire mincinoasă pentru el. 2 Să nu te iei după mulțime ca să faci rău; și la judecată să nu mărturisești trecînd de partea celor mulți, ca să abați dreptatea. 3 Să nu părtinești pe sărac la judecată. 4 Dacă întîlnești boul vrăjmașului tău sau măgarul lui rătăcit, să i -l aduci acasă. 5 Dacă vezi măgarul vrăjmașului tău căzut subt povara lui, să nu treci pe lîngă el, ci să -i ajuți să ia povara de pe măgar. 6 La judecată, să nu te atingi de dreptul săracului. 7 Ferește-te de o învinuire nedreaptă, și să nu omori pe cel nevinovat și pe cel drept; căci nu voi ierta pe cel vinovat. 8 Să nu primești daruri; căci darurile orbesc pe ceice au ochii deschiși, și sucesc hotărîrile celor drepți. 9 Să nu asuprești pe străin; știți ce simte străinul, căci și voi ați fost străini în țara Egiptului. 10 Timp de șase ani, să sameni pămîntul, și să -i strîngi rodul. 11 Dar în al șaptelea, să -i dai răgaz, și ... Deuteronomul Capitol 16 Deuteronomul 15 Deuteronomul Capitol 16 1 Păzește luna spicelor, și prăznuiește sărbătoarea Paștelor în cinstea Domnului, Dumnezeului tău; căci în luna spicelor te -a scos Domnul, Dumnezeul tău, din Egipt, noaptea. 2 Să jertfești Paștele în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, jertfele tale de oi și boi, în locul pe care -l va alege Domnul ca să-Și așeze Numele acolo. 3 În timpul sărbătorii, să nu mănînci pîne dospită, ci șapte zile să mănînci azimi, pînea întristării, căci ai ieșit în grabă din țara Egiptului: așa să faci, ca să-ți aduci aminte toată viața ta de ziua cînd ai ieșit din țara Egiptului. 4 Să nu se vadă aluat la tine, pe toată întinderea țării tale, timp de șapte zile; și nicio parte din vitele pe cari le vei jertfi în seara celei dintîi zile să nu fie păstrată peste noapte pînă dimineața. 5 Nu vei putea să jertfești Paștele în vreunul din locurile pe cari ți le dă Domnul, Dumnezeul tău, ca locuință; 6 ci în locul pe care -l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Și așeze Numele în el, acolo să jertfești Paștele, seara, la apusul soarelui, pe vremea ... 2 Imparati Capitol 9 2 Imparati 8 2 Imparati Capitol 9 1 Proorocul Elisei a chemat pe unul din fiii proorocilor, și i -a zis: ,,Încinge-ți mijlocul, ia cu tine sticluța aceasta cu untdelemn, și du-te la Ramot în Galaad. 2 Cînd vei ajunge acolo, să cauți să vezi pe Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimși. Să te duci să -l ridici din mijlocul fraților săi, și să -l aduci într`o odaie deoparte. 3 Să iei sticluța cu untdelemn, să -l torni pe capul lui, și să zici: ,,Așa zice Domnul: ,Te ung împărat al lui Israel!` Apoi să deschizi ușa, și să fugi fără să te oprești.`` 4 Tînărul, slujitorul proorocului, a plecat în Ramot din Galaad. 5 Cînd a ajuns, căpeteniile oștirii ședeau jos. El a zis: ,,Căpetenie, am să-ți spun o vorbă.`` Și Iehu a zis: ,,Căruia dintre noi toți?`` El a răspuns: ,,Ție, căpetenie.`` 6 Iehu s`a sculat și a intrat în casă, și tînărul i -a turnat untdelemnul pe cap, zicîndu -i: ,,Așa zice Domnul, Dumnezeul lui Israel: , ... Proverbele Capitol 2 Proverbele 1 Proverbele Capitol 2 1 Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învățăturile mele, 2 dacă vei lua aminte la înțelepciune, și dacă-ți vei pleca inima la pricepere; 3 dacă vei cere înțelepciune, și dacă te vei ruga pentru pricepere, 4 dacă o vei căuta ca argintul, și vei umbla după ea ca după o comoară, 5 atunci vei înțelege frica de Domnul, și vei găsi cunoștința lui Dumnezeu. 6 Căci Domnul dă înțelepciune; din gura Lui iese cunoștință și pricepere. 7 El dă izbîndă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăție. 8 Ocrotește cărările neprihănirii, și păzește calea credincioșilor Lui. 9 Atunci vei înțelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile cari duc la bine. 10 Căci înțelepciunea va veni în inima ta, și cunoștința va fi desfătarea sufletului tău; 11 chibzuința va veghea asupra ta, priceperea te va păzi, 12 ca să te scape de calea cea rea, de omul care ține cuvîntări stricate; 13 de ceice părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase; 14 cari se bucură să facă răul, și își pun plăcerea în răutate, 15 cari umblă pe cărări strîmbe, și ... Proverbele Capitol 8 Proverbele 7 Proverbele Capitol 8 1 Nu strigă înțelepciunea, și nu-și înalță priceperea glasul? 2 Ea se așează sus pe înălțimi, afară pe drum, la răspîntii, 3 și strigă lîngă porți, la intrarea cetății, la intrarea porților: 4 ,,Oamenilor, către voi strig, și spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu. 5 Învățați-vă minte, proștilor, și înțelepțiți-vă nebunilor! 6 Asculați, căci am lucruri mari de spus, și buzele mi se deschid ca să învețe pe alții ce este drept. 7 Căci gura mea vestește adevărul, și buzele mele urăsc minciuna! 8 Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n`au nimic neadevărat nici sucit în ele. 9 Toate sînt lămurite pentru cel priceput, și drepte pentru ceice au găsit știința. 10 Primiți mai de grabă învățăturile mele decît argintul, și mai de grabă știința de cît aurul scump. 11 Căci înțelepciunea prețuiește mai mult de cît mărgăritarele, și nici un lucru de preț nu se poate asemui cu ea. 12 Eu, Înțelepciunea, am ca locuință mintea, și pot născoci cele mai chibzuite planuri. 13 Frica de Domnul este urîrea răului; trufia și mîndria, purtarea rea și gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu. 14 Dela mine ... Proverbele Capitol 17 Proverbele 16 Proverbele Capitol 17 1 Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! - 2 Un argat cu minte stăpînește peste fiul care face rușine, și va împărți moștenirea cu frații lui. 3 Tigaia lămurește argintul, și cuptorul lămurește aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. - 4 Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, și mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. - 5 Cine își bate joc de sărac, își bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. - 6 Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, și părinții sînt slava copiilor lor. - 7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puțin cuvintele mincinoase în gura unui om de viță aleasă! - 8 Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. - 9 Cine acopere o greșală, caută dragostea, dar cine o pomenește mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. - 10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. - 11 Cel rău nu caută decît răscoală, dar ... Proverbele Capitol 19 Proverbele 18 Proverbele Capitol 19 1 Mai mult prețuiește săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate și nebun. - 2 Lipsa de știință este o pagubă pentru cineva, și cine aleargă neghiobește înainte, o nimerește rău. - 3 Nebunia omului îi sucește calea, și apoi cîrtește împotriva Domnului cu inima lui. - 4 Bogăția aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. - 5 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, și cel ce spune minciuni nu va scăpa. - 6 Omul darnic are mulți lingușitori, și toți sînt prieteni cu cel ce dă daruri. - 7 Toți frații săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuți. - 8 Cine capătă înțelepciune, își iubește sufletul; cine păstrează priceperea, găsește fericirea. - 9 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, și celce spune minciuni va pieri, - 10 Unui nebun nu -i șade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puțin unui rob să stăpînească peste voivozi. - 11 Înțelepciunea face pe om răbdător, și este o cinste pentru el să uite greșelile. - 12 Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, și ... Proverbele Capitol 21 Proverbele 20 Proverbele Capitol 21 1 Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. - 2 Omul socotește că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. - 3 A face dreptate și judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. - 4 Privirile trufașe și inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. - 5 Planurile omului harnic nu duc de cît la belșug, dar celce lucrează cu grabă n`ajunge de cît la lipsă. - 6 Comorile cîștigate cu o limbă mincinoasă sînt o deșertăciune care fuge, și ele duc la moarte. - 7 Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. - 8 Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine. 9 Mai bine să locuiești într`un colț pe acoperiș, decît cu o nevastă gîlcevitoare într`o casă mare. - 10 Sufletul celui rău dorește răul, semenul lui n`are nici o trecere înaintea lui. - 11 Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înțelept: și cînd se dă învățătură celui înțelept, el capătă știința. - 12 Cel neprihănit se uită la ... Proverbele Capitol 28 Proverbele 27 Proverbele Capitol 28 1 Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăznește ca un leu tînăr. - 2 Cînd este răscoală într`o țară, sînt mulți capi, dar cu un om priceput și încercat, domnia dăinuește. - 3 Un om sărac care apasă pe cei obijduiți, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne. - 4 Ceice părăsesc legea, laudă pe cel rău, dar ceice păzesc legea se mînie pe el. - 5 Oamenii dedați la rău nu înțeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înțeleg totul. - 6 Mai mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. - 7 Celce păzește legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînați face rușine tatălui său. - 8 Cine își înmulțește avuțiile prin dobîndă și camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci. - 9 Dacă cineva își întoarce urechea ca să n`asculte legea, chiar și rugăciunea lui este o scîrbă. - 10 Cine rătăcește pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat -o, dar oamenii fără prihană moștenesc fericirea. - 11 Omul bogat se crede înțelept, ... Isaia Capitol 59 Isaia 58 Isaia Capitol 59 1 Nu, mîna Domnului nu este prea scurtă ca să mîntuiască, nici urechea Lui prea tare ca să audă, 2 ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărțire între voi și Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund Fața Lui și -L împiedecă să v`asculte! 3 Căci mînile vă sînt mînjite de sînge, și degetele de nelegiuiri; buzele voastre spun minciuni, și limba voastră vorbește nelegiuiri. 4 Niciunuia nu -i place dreptatea, niciunul nu se judecă cu dreptate; ei se bizuiesc pe lucruri deșerte și spun neadevăruri, zămislesc răul, și nasc nelegiuirea. 5 Clocesc ouă de basilic și țes pînze de păianjen. Cine mănîncă din ouăle lor, moare; și dacă se sparge vreunul, iese o năpîrcă. 6 Pînzele lor nu slujesc la facerea hainelor, și nu pot să se acopere cu lucrare lor; căci lucrările lor sînt niște lucrări nelegiuite, și în mînile lor sînt fapte de sîlnicie. 7 Picioarele lor aleargă spre rău, și se grăbesc să verse sînge nevinovat; gîndurile lor sînt gînduri nelegiuite, prăpădul și nimicirea sînt pe drumul lor. 8 Ei nu cunosc calea păcii, și în căile lor nu este dreptate; apucă pe cărări sucite: oricine ... Ieremia Capitol 3 Ieremia 2 Ieremia Capitol 3 1 ,,El zice: ,Cînd se desparte un bărbat de nevastă-sa, pe care o părăsește, și ea ajunge nevasta altuia, se mai întoarce bărbatul acesta la ea? N`ar fi chiar și țara aceea spurcată? și tu, ai curvit cu mulți ibovnici, și să te întorci iarăș la Mine? -zice Domnul.`` - 2 ,,Ridică-ți ochii spre înălțimi, și privește: unde n`ai curvit? Te țineai la drumuri, ca Arabul în pustie, și ai spurcat țara prin curviile tale și cu răutatea ta! 3 Măcar că ploile au fost oprite, și ploaia de primăvară a lipsit, totuș tu ți-ai păstrat fruntea de curvă, și n`ai vrut să ai rușine! 4 Acum, nu -i așa? strigi la Mine: ,Tată! Tu ai fost Prietenul tinereții mele!` 5 Își va ținea El mînia pe vecie? ,O va păstra El totdeuna?` Iată, așa ai vorbit, și totuș ai făcut lucruri nelegiuite, cît ai putut!`` 6 ,,Domnul mi -a zis, pe vremea împăratului Iosia: ,Ai văzut ce a făcut necredincioasa Israel? S`a dus pe orice munte înalt și supt orice copac verde, și a ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUCITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru SUCIT. SUCÍ , sucesc , vb . IV . 1. Tranz . A răsuci un fir , o fibră textilă etc . , pentru a - i da o rezistență mai mare sau pentru a confecționa anumite obiecte . 2. Tranz . A da unui obiect o mișcare de rotație ; a întoarce , a învârti . Sucește butonul aparatului . 3. Tranz . și refl . A face să - și schimbe sau a - și schimba ( brusc ) poziția corpului sau a unei părți a corpului ; a ( se ) întoarce în altă direcție . 4. Refl . și tranz . A lua sau a da o poziție nefirească ; a ( se ) ... SUCEÁLĂ , suceli , s . f . Faptul de a ( se ) suci ; ( în special ) faptul de a fi sucit ^2 la minte sau lipsit de rațiune ; fire , apucătură de om sucit ^2 ; sminteală , aiureală , scrânteală ... ... SUCÍRE , suciri , s . f . Acțiunea de a ( se ) suci și rezultatul ei ; răsucire , învârtire , sucit ^1 . - V. suci ... SUCÍLĂ s . m . ( Fam . ) Om sucit ^2 ( 4 ) . - Suci ... se ) modifica , a ( se ) preface . S - a întors ploaia în ninsoare . II. 1. Tranz . A învârti , a suci , a răsuci ( de pe o parte pe alta ) . 2. Tranz . și refl . A ( - și ) mișca , a ( - și ) orienta corpul ... ÎNTÓRS^2 , - OÁRSĂ , întorși , - oarse , adj . 1. Revenit la locul de plecare . 2. ( Despre obiecte ) Răsucit , încovoiat , strâmb . 3. ( Pop . ) Jugănit , castrat . 4. Fig . ( Rar , despre persoane sau despre firea , caracterul lor ) Sucit , ciudat . 5. Fig . ( Rar , despre cuvinte sau despre vorbire ) Meșteșugit . - ÎNTÓRS^1 s . n . 1. Înapoiere , revenire ( la punctul de plecare ) . 2. Răsturnare . Întorsul ... îndrepta în altă direcție . 3. A ( se ) întoarce de pe o parte pe alta ; a ( se ) învârti , a ( se ) suci CONTORSIONÁT , - Ă , contorsionați , - te , adj . 1. Sucit , răsucit ; ( despre oameni ) cu trupul sau o parte a trupului strâmbată ( din cauza unei infirmități sau a unei suferințe trecătoare ) . 2. Fig . ( Despre stil ) Lipsit de armonie , necurgător ; chinuit . [ Pr . : - si - DOÁGĂ , doage , s . f . 1. Fiecare dintre bucățile de lemn ( puțin încovoiate ) care formează corpul unor vase strânse în cercuri . 2. Fig . Fire , mentalitate ( ciudată , MARABÚ s . m . I. 1. Pasăre exotică asemănătoare cu barza , cu pene albe strălucitoare ( Leptoptilus crumeniferus ) ; p . restr . pana sau penele acestei păsări , folosite ca podoabă ; p . ext . podoabă formată din diferite pene ( sau din fulgi ) de pasăre ( viu colorate ) , înșirate pe ață . 2. Fir de mătase pentru bătătură , alcătuit din mai multe fire sucite la un loc , care , prin prelucrare , au căpătat aspect de fulgi . II. 1. Membru al unui ordin religios musulman medieval din nordul Africii , care ducea viață de ascet și era venerat ca sfânt . 2. Moschee mică în care slujea un marabu ( II 1 ) . [ Var . : marabút s . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||