Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul STRAJA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: STRAJĂ

  Vezi și:ȚINE, STRĂJUI, STRAJĂ, CARAULĂ, GARDIAN, PAZNIC, PRIVEGHI, STRĂJER, STRĂJUIRE, STREAJĂ, VEGHE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului STRAJA: STRAJĂ.

 

STRAJA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

STRÁJĂ, străji, s.f. 1. Pază, apărare, scut. * Loc. vb. A face (sau a ține) strajă sau a fi (sau a sta, a se pune) de strajă = a străjui, a păzi. * Expr. A-și pune strajă gurii (sau, rar, ochilor) = a-și înfrâna dorința de a vorbi (sau de a privi). ** Loc unde stă un paznic; post de veghe. ** Cetățuie (situată la oarecare înălțime) în care se adăposteau odinioară străjerii. ** (Înv.) Fiecare dintre cele patru unități de timp în care se împărțea noaptea (potrivit cu schimbarea străjerilor); interval de timp cât făcea de strajă un ostaș. 2. (Azi rar) Paznic, străjer, santinelă. ** Gardă, escortă. 3. (În sintagma) Foaie de strajă = prima foaie a unei cărți, înaintea paginii de titlu. 4. Fiecare din cei patru stâlpi de la colțurile unei case de bârne. 5. Apărătoare la mânerul unei săbii. 6. Vamă prin care, după mistica religioasă creștină, se presupune trece sufletul mortului, înainte de a ajunge în fața judecății. 7. Sfoară sau funie folosită la diferite instrumente de prins pește. [Var.: (reg.) streájă s.f.] - Din sl. straža.

Sursa : DEX '98

 

STRÁJĂ s. v. apărătoare, avangardă, balustradă, barieră, escortă, gardă, grănicer, jandarm, mână curentă, parapet, parmaclâc, patrulă, pălimar, plăieș, rampă, rezemătoare, străjer, vamă.

Sursa : sinonime

 

STRÁJĂ s. 1. v. pază. 2. gardă, pază, veghe, (înv., în Mold.) aret. (Stă de \~.) 3. v. paznic. 4. v. santinelă. 5. v. gardă. 6. (PLUTĂRIT) (reg.) argea, lăturaș, podijdiță.

Sursa : sinonime

 

strájă s. f., art. strája, g.-d. art. străjii; pl. străji

Sursa : ortografic

 

STRÁJĂ străji f. 1) Supraveghere menită păstreze neschimbată o stare de lucruri; pază; gardă. * A fi (sau a sta) de \~ (sau a face \~) a păzi. 2) Grup de oameni înarmați care însoțește deținuții în timpul deplasării (ca nu evadeze); escortă. 3) Persoană sau grup de persoane care asigură paza unui obiect; gardă; pază. 4) Apărătoare la mânerul unei săbii. 5) Gaură mică, făcută lângă vrana unui butoi de vin, care se astupă cu un cep. [G.-D. străjii] /straža

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru STRAJA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 104 pentru STRAJA.

Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun

Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun (Adunate din norod) Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Doi boieri de cei mari, O! Leroi, Doamne [1]! Ca și doi drumari, O! Leroi, Doamne! Vin din Rusalim, Merg spre Vithleem. Dară cine sunt? Îi Iosif cel sfânt Și Maria sfântă, Care așa cuvântă: — Iosif, mi-i greu De acest drum rău. Vină să ne odihnim. Și să ne umbrim. De un plop au dat Și acolo au stat, De s-au răcorit. Plopul că s-o clătinat, Umbra că s-au tras, Soarele i-au ars... Sfânta Maria Mult se supără Și mi-l blestemă, Din gură-mi zicea: — Plop afurisit, Să nu fii rodit, Să crești tot în sus, Umbră nu mi-ai adus! Iară au plecat Și ei mi-au plecat Prin văi și vâlcele, Miriști, păpușoiști. Precista au picat, Căci s-au împiedicat De-o tufă din cale. Ea, oftând cu jale, Din gură-mi zicea Și mi-o blestema: — Tufă-afurisită, Să nu crești în sus, Cine de tine se va-mpiedica, Toți te-or blestema... Iar au mai plecat, Un măr au aflat. Și ei ...

 

Mihai Eminescu - Povestea teiului

... mai tare, Mai aproape, mai aproape; Iar izvorul, prins de vrajă, Răsărea, sunînd din valuri — Sus în codri de pe dealuri Luna blîndă ține strajă. — Ca din farmec Ea tresare, Și privind uimită-n lături, Vede-un tînăr chiar alături, Pe-un cal negru e călare… Oare ochii ei ... sunet se împarte Peste văi împrăștiet, Mai încet, tot mai încet, Mai departe… mai departe… Sus în brazii de pe dealuri Luna-n urmă ține strajă

 

Constantin Negruzzi - Sobieski și românii

... un mârzac c-o mulțime de tatari și vro cinci steaguri de moldoveni, iar mai întăi au trimis pe loc pre capitanul Turculeț c-o strajă de călăreți care, apucănd înainte, au scos toți oamenii de prin sate, au dat pojar fânului și fânațelor, au ascuns prin gropi grâul și orzul ... Dar oare ce buciumă străjerul? — Fă-i semn să se coboare de pe zid, și să vie încoace. Nu trecu mult și plăieșul de strajă viind, spuse că o oaste mare se apropie de cetate. Îndată toți alergară pe ziduri. — Leșii sunt! strigă tânărul ce venise de curând și ... cerute. Oastea se înșiră în două rânduri, lăsând prin mijlocul ei loc ca să treacă garnizoana, și poarta se deschise. Atunci, în loc de o strajă numeroasă, se văzură ieșind șese oameni, din care trei duceau pe umerele lor pe alți trei ce erau răniți. — Ce este aceasta? strigă Sobiețki ...

 

George Coșbuc - Străjerul

... alb al țării Greu scapără de ger. În pas grăbit, Amurgul adună-n braț de vrajă Mari umbre cari s-alături și țin cu noaptea strajă Pământului; azi umbre așa de multe sânt! E tot un iad din ceruri jos până pe pământ, Înghețul pe sub streșini dă sloi, pe câmp ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Acolo

... de fereastră, Să te ador înmărmurit ?... Și spune-mi ce-nrudită vrajă Și ce îndepărtat mister Mă face pururi să te cer Deasupra capului de strajă

 

Ștefan Octavian Iosif - Ce tristă mi-e inima...

... în Viața , 19 februarie 1895 Ce tristă mi-e inima, tristă ! E-n mai și e cald și-i lumină. În deal, lîngă teiul de strajă, Stau dus pe reduta-n ruină. Alunecă gîrla-ntre sălcii; În luntre-un copil de pescar Tot plescăie undița-n apă Și fluieră micul ștrengar ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Glontele

... în loc, A cărui voce mîngăioasă, al cărui zîmbet plin de vrajă Făcea să crezi că pretutindeni un înger bun îi stă de strajă... Ieri noapte-naintam o ceată prin pas, în munte, spre pichet, Eram feriți de întuneric; — el călărea cîntînd încet: "Port două roze roșii La ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Grenadirii

... piept, Aproape de inima-mi stinsă; Așază-mi și flinta la umărul drept Și spada la mijloc încinsă. Așa voi veghea în mormânt, ascultând, O strajă ce pare că doarme... Ci-n vis auzi-voi iar tunul urlând Și tropot, și zângăt de arme! Cezarul meu trece-n al luptei avânt ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Novăceștii

Ştefan Octavian Iosif - Novăceştii Novăceștii de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție La orînda-mpărătească    De la marginea pieții Vezi lumină printre loduri    Pînă-n faptul dimineții ; Venetici din lumea toată    Fac popas acolo sara... Dairaua se mărită    Cu cimpoiul și ghitara... Trei voinici ficiori de lele    Tăbărît-au pe-nserate ; Dairaua cu cimpoiul    Și ghitara tac speriate... Țarigradul mi s-ascunde    Îngrozit, iar împăratul Dă poruncă să-ntărească    Straja peste tot palatul... Forfotesc iscoade multe    Ca să afle, să scornească : Cine-s preaciudații oaspeți    De la crîșma-mpărătească ? Pasămite să-i întrebe    Nu cutează nici un crainic... Gîfăind se-ntoarce-n goană    La palat trimisul tainic : — Înălțate împărate !    La Agnița crîșmăreasa, Trei străini descălicară    Și de-abia-i încape casa, Ca-ntr-un fund dogit de clopot    Tună-n gura lor cuvîntul, Și pe unde calcă dînșii Se cutremură pămîntul ! După mese s-așezară    Cîteșitrei și, largi în spete, Între umeri fiecare    A cuprins cîte-un părete. Nouă buți de vin goliră,    Și-ncă tot mai cer să beie, Iar Agnița crîșmărița    N-are vin să le mai deie ! — Duce-vă-ți pe loc de-i spuneți    Să le-aducă băutură Și-i ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Nucul (Iosif)

... Iosif - Nucul (Iosif) Nucul de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Același loc iubit umbrești Și-un colț de cer întreg cuprinzi, Nuc falnic, strajă din povești, Dasupra casei părintești       Aceleași crăngi întinzi... De veacuri fruntea nu ți-o temi, Ții piept cînd vin furtuni năval — O, de-ai ...

 

Ștefan Octavian Iosif - O viață

... și, prin urmare, nu e Împins de spete scara măririlor s-o suie... Pârinții lui muriră departe, în bordeiul Deasupra cărui, singur, mai stă de strajă teiul Ce i-a umbrit străbunii în zile mai senine... La umbra-i primitoare era așa de bine! Dar, din copilărie rămas orfan ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STRAJA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru STRAJA.

ȚINE

... delibera . A ține luptă ( sau război , bătălie , foc ) = a se lupta , a se război cu cineva . A ține strajă = a străjui , a sta de strajă . A ține locul cuiva = a înlocui pe cineva . IX. Tranz . și refl . ( Pop . ) A ( se ) considera , a ( se ...

 

STRĂJUI

... STRĂJUÍ , străjuiesc , vb . IV . ( Pop . ) 1. Tranz . A păzi , a apăra . 2. Intranz . ( Adesea fig . ) A sta de strajă , a veghea . 3. Tranz . Fig . A mărgini , a delimita ceva . [ Var . : ( reg . ) strejuí vb . IV ] - Strajă

 

STRAJĂ

... STRÁJĂ , străji , s . f . 1. Pază , apărare , scut . 2. ( Azi rar ) Paznic , străjer , santinelă . 3. ( În sintagma ) Foaie de strajă = prima foaie a unei cărți , înaintea paginii de titlu . 4. Fiecare din cei patru stâlpi de la colțurile unei case de bârne . 5 ...

 

CARAULĂ

... CARAÚLĂ , caraule , s . f . 1. Pază , gardă , strajă

 

GARDIAN

... GARDIÁN , gardieni , s . m . Persoană însărcinată cu paza sau cu supravegherea unui local , a unei instituții , a unui oraș etc . ; paznic , strajă

 

PAZNIC

... PÁZNIC , paznici , s . m . 1. Cel care păzește ; păzitor , strajă

 

PRIVEGHI

... PRIVÉGHI , priveghiuri , s . n . ( Pop . ) 1. Veghere a unui mort noaptea înainte de înmormântare . 2. Veghe , pază , strajă

 

STRĂJER

... de stâlpi de lemn , montată lângă piciorul unui pod de lemn , pentru a - l apăra de loviturile plutelor . [ Var . : ( înv . ) strejár s . m . ] - Strajă

 

STRĂJUIRE

... STRĂJUÍRE , străjuiri , s . f . Faptul de a străjui ; păzire , pază , veghe . V. strajă

 

STREAJĂ

... STREÁJĂ s . f . v . strajă

 

VEGHE

... VÉGHE , veghi , ( rar ) s . f . 1. Stare a celui care nu doarme ; trezie . 2. Ocrotire , pază , strajă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...