A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Sursa : neologisme

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru STERN

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru STERN.

Alexandru Macedonski - Răsmelița morților

... jalnice ocoale, trosnind și șchiopătând, Și-n groaznicul amestec, ciocnindu-se în cale, Albeau prin noaptea neagră coloane vertebrale... Claviculă și cubit, și metatars, și stern Păreau mișcate astfel de-același dor etern, Iar oasele cu-ncetul la rând înghesuite, Cu zgomot în schelete erau reîntocmite, Și glasul ce din toate ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STERN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru STERN.

FURCĂ

FÚRCĂ , furci , s . f . 1. Unealtă agricolă formată dintr - o prăjină de lemn sau de oțel terminată cu doi sau trei dinți ( încovoiați ) , folosită pentru strângerea fânului , clăditul șirelor , strângerea gunoiului , a băligarului etc . s Expr . Parc - ar fi puse ( sau adunate ) cu furca , se spune despre lucruri așezate în dezordine , nesortate . 2. ( În sintagme ) Nume dat unor unelte sau obiecte asemănătoare cu furca ( 1 ) : a ) furca telefonului = partea aparatului de telefon pe care stă receptorul ; b ) furca pieptului = extremitatea inferioară a sternului , cu cele două cartilaje costale fixate de el ; lingura pieptului , lingurea ; c ) furca gâtului = extremitatea superioară a sternului , cu cele două clavicule fixate de el ; d ) furca puțului ( sau fântânii ) = stâlpul de care se sprijină cumpăna ; e ) furca scrânciobului = stâlpul orizontal de care este fixat scrânciobul ; f ) furca drumului = răspântie . 3. Vergea de lemn la capătul căreia se leagă caierul pentru a fi tors . 4. Furcărie . 5. Organ al mașinii de filat , cu ajutorul căruia se produce torsionarea fibrelor . 6. Fiecare dintre stâlpii groși de stejar de care se prind cosoroabele și care susțin acoperișul și pereții caselor țărănești din

STERNAL

... STERNÁL , - Ă , sternali , - e , adj . Care aparține sternului , privitor la stern

ACARINATĂ

ACARINÁTĂ , acarinate , s . f . ( La pl . ) Păsări alergătoare cu sternul lipsit de carenă și cu aripi reduse ; ( și la sg . ) pasăre care face parte din din această clasă ;

CARENĂ

CARÉNĂ , carene , s . f . 1. Partea exterioară a corpului unei nave , care se găsește sub linia de plutire . 2. Proeminență prelungită a unor organe . Carena sternului la păsări . 3. ( Bot . ) Structură în corola leguminoaselor alcătuită din două petale inferioare care cresc

CARENAT

CARENÁT , - Ă , carenați , - te , adj . , s . f . 1. Adj . În formă de carenă ( 1 ) , de luntre . 2. S . f . pl . Păsări care au sternul prevăzut cu o carenă (

CLAVICULĂ

CLAVÍCULĂ , clavicule , s . f . Fiecare dintre cele două oase anterioare ale centurii scapulare care ( la mamifere ) se articulează cu sternul si cu

COASTĂ

... COÁSTĂ , coaste , s . f . 1. Fiecare dintre oasele - perechi lungi , înguste și arcuite , articulate în spate de coloana vertebrală , iar în față de stern , care alcătuiesc toracele animalelor vertebrate . 2. Partea laterală a corpului omenesc , de la umeri până la coapse ; partea analoagă a corpului ...

COCOAȘĂ

COCOÁȘĂ , cocoașe , s . f . , 1. Deformație patologică a trunchiului unui om , care constă într - o curbură ( posterioară , anterioară sau laterală ) a coloanei vertebrale , a coastelor sau a sternului ; gheb ^1 . 2. Protuberanță naturală pe spinarea unor animale , formată din rezerve de

FRONTALITATE

... arhaică prin care se impunea reprezentarea din față și strict simetrică a corpului în raport cu planul median ce trece prin șaua nasului , stern

RETROSTERNAL

RETROSTERNÁL , - Ă , retrosternali , - e , adj . Care se află în spatele

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...