|
|
||
Vezi și:AGENEZIE,
AZOOSPERMIE,
CASTRA,
HETEROMORFIE,
INFERTILITATE,
NECROSPERMIE,
STÂRPICIUNE,
TRICOMONAZĂ
... Mai multe din DEX...
STERILITATE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. STERILITÁTE s.f. Starea, însușirea a ceea ce este steril; incapacitatea de a procrea, de a face roade. ** Fig. Incapacitatea de a crea, de a produce ceva (din punct de vedere spiritual). ** Stare caracterizată prin absența germenilor microbieni. - Din fr. stérilité, lat. sterilitas, -atis.Sursa : DEX '98 Sterilitate ≠ fecunditateSursa : antonime STERILITÁTE s. v. ineficacitate, ineficiență, inutilitate, zădărnicie.Sursa : sinonime STERILITÁTE s. 1. (BIOL.) (înv. și reg.) sterpăciune, (înv.) sterpie. (\~ unui animal.) 2. (BIOL.) agenezie. (\~ unei femei.) 3. nefertilitate, nepro-ductivitate, nerodnicie, sărăcie, (rar) sterpăciune. (\~ unui teren.)Sursa : sinonime sterilitáte s. f., g.-d. art. sterilitățiiSursa : ortografic STERILITÁTE f. 1) Caracter steril. 2) fig. Incapacitate spirituală; sărăcie de idei. [G.-D. sterilității] /Sursa : NODEX STERILITÁTE s.f. Însușirea, starea a ceea ce este steril; incapacitate de reproducere. ** (Fig.) Incapacitate, neputință de a realiza ceva. [< fr. stérilité, cf. lat. sterilitas].Sursa : neologisme STERILITÁTE s. f. 1. însușirea, starea a ceea ce este steril; incapacitate de reproducere; sterpitudine. 2. (fig.) incapacitate, neputință de a realiza ceva; (p. ext.) sărăcie (în idei etc.); platitudine. (< fr. stérilité, lat. sterilitas)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru STERILITATERezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru STERILITATE. Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific naţional în literatura română Caracterul specific național în literatura română de Garabet Ibrăileanu Spuneam într-un articol de acum câteva luni că literatura din Moldova a fost mai preocupată de realitățile naționale decât cea din Muntenia. Voim să întărim și să completăm această constatare prin câteva considerații noi. Mai întâi, credem că particularitatea aceasta este cauza pentru care proza a fost cultivată mai mult în Moldova decât în Muntenia. Proza de observație, care redă realitatea prin descriere, narație și reprezentare, a apărut în Moldova, începând cu Negruzzi. Înainte de epoca Eminescu, Moldova se exprimă mai ales în proză, poezia fiind reprezentată aproape numai prin Alecsandri, care e însă un mai bogat și un mai serios prozator; pe când în Muntenia găsim o legiune de poeți -- Eliade, Cârlova, Boliac, Rosetti, Bolintineanu, Crețeanu, Depărățeanu, Sihleanu, Nicoleanu etc. --, proza fiind reprezentată numai prin romanele nule ale lui Bolintineanu, prin Ciocoii vechi și noi, important ca document, dar secundar ca artă, și prin scrierile lui Odobescu, importante ca artă, însă neînsemnate ca "documente omenești". Dar mai bine să înșirăm pe scriitori, fără să mai ținem seamă de epoci. (Vom cita pe cei mai ... Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri) Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri) Constantin Negruzzi. Introducere la scrierile lui de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 Note I Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor, trebuie a cunoaște bine timpul în care el a scris, gradul de cultură a limbii în care el a fost îndemnat a scrie și dificultățile de tot soiul, prin care geniul său și-a făcut drum pentru ca să iasă la lumină. Să vedem dar în ce epocă C. Negruzzi a creat pe Aprodul Purice și pe Alexandru Lăpușneanu, acest cap d-operă de stil energic și de pictură dramatică, în ce epocă el a tradus cu atâta măiestrie Baladele lui V. Hugo și a compus acea colecție de Păcate ale tinereților, ce sunt de natură a pune pe C. Negruzzi în pleiada de frunte a literaților români. A sosi pe lume într-o țară liberă și civilizată este o mare favoare a soartei; a găsi în acea țară o ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale și arta Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale şi arta Idealurile sociale și arta de Constantin Dobrogeanu-Gherea Am zis în articolul meu Asupra criticii științifice și metafizice că un scriitor în general are datoria să răspundă la observațiile ce i se fac, dar câteodată, în cazuri excepționale, această datorie de a răspunde se preface în datoria de a tăcea. Tocmai într-un astfel de caz sunt față cu dl Philippide, care în numărul festiv al Convorbirilor literare a scris în contra mea un articol, Idealuri , articol confuz, fără început și fără sfârșit, cu o mulțime de chestii abordate însă fără șir, fără sistem, fără o idee conducătoare, sărituri de la una la alta, aluziuni personale malițioase care merg până la injurii, și toate astea într-un stil! Și ceea ce e și mai rău, cu pretenții absolut nefundate la spirit, și ce spirit! E evident că la astfel de articole nu se răspunde și n-am fi răspuns dacă n-ar fi intervenit următoarele considerații importante: articolul dlui Philippide e tipărit în Convorbiri literare , o revistă care a avut o influență însemnată asupra dezvoltării culturale a țării noastre și e tipărit ... Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul şi memoriul unui nebun Testamentul și memoriul unui nebun de Constantin Stamati-Ciurea (Logogrif literar) Călătoria cu calea ferată este cea mai îndemânatică, însă câteodată și foarte ostenitoare. Pornindu-mă de la stațiunea X*** pe o arșiță teribilă din luna iulie și călătorind răstimp de 54 de ore consecutive, mă coceam în cupeul vagonului bucșit de pasageri, care se schimbau neconÂtenit, unii ieșind, iar alții intrând în cușca de fier înfierbântată ca un cuptor de tropicele raze ale soarelui. Eram stingherit în toate mișcările mele, neavând loc să-mi întind măcar picioarele; singur numai capul îl puteam rezema de dosala fotoliului. Simțeam că mă topesc, că toată vlaga din corpul meu se scurge din mine în șiroaie de sudoare. Somnul, deși mă cuprinÂdea, imediat era întrerupt de ghiontitura vreunui pasager, ce-și lua bagajul portativ, ca să iasă. Și când, în sfârșit, sosii la MosÂcova, coborându-mă pe platforma debarcaderei, totul mi se învârtea înaintea ochilor, așa că-mi părea că sunt beat. O slăbiciune nespusă mă cuprinse și somnolența mă obora de pe picioare. Ieșind din gară, mă suii în prima birjă ce-o întâmpinai, uitând să spun birjarului la ce ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STERILITATERezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru STERILITATE. ... Dezvoltare insuficientă sau nedezvoltare a unui organ sau a unui țesut în perioada embrionară . 2. Incapacitate de a procrea ; sterilitate AZOOSPERMÍE s . f . Absența spermatozoizilor din spermă care determină CASTRÁ , castrez , vb . I . Tranz . A extirpa , terapeutic sau accidental , glandele sexuale , provocând sterilitatea ; a emascula , a ... HETEROMORFÍE , heteromorfii , s . f . 1. Calitatea a ceea ce este heteromorf ; heteromorfism . 2. ( Bot . ) Sterilitate ... a ceea ce este infertil ( 1 ) . 2. ( Med . ) Imposibilitate a femeii de a concepe un făt viu sau viabil ; ( impr . ) sterilitate NECROSPERMÍE , necrospermii , s . f . ( Med . ) Prezență în spermă a spermatozoizilor morți , cauză a sterilității ... STÂRPICIÚNE , stârpiciuni , ( 1 , 2 ) s . f . l . ( Pop . ) Animal sterp . 2. ( Pop . ) Stârpitură ( 1 ) . 3. ( Înv . ) Sterilitate ... TRICOMONÁZĂ , tricomonaze , s . f . Boală parazitară provocată de tricomonas , care determină avorturi , sterilitate |
||