|
|
||
Vezi și:CASTRAT,
CASTRAȚIE,
ÎNTORS,
BATAL,
BOU,
CAL,
CLAPON,
EMASCULA,
EUNUC,
FAMEN
... Mai multe din DEX...
CASTRA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CASTRÁ, castrez, vb. I. Tranz. A extirpa, terapeutic sau accidental, glandele sexuale, provocând sterilitatea; a emascula, a jugăni. - Din lat. castrare, fr. castrer.Sursa : DEX '98 CASTRÁ vb. a jugăni, a scopi, a steriliza, (livr.) a emascula, (rar) a scapeți, (pop.) a întoarce, a stârpi, (reg.) a bate, a curăți, a herelui, (Transilv. și nordul Olt.) a suci. (A \~ un animal mascul.)Sursa : sinonime castrá vb. ind. prez. 1 sg. castréz, 3 sg. și pl. castreázăSursa : ortografic A CASTR//Á \~éz tranz. (animale) A lipsi de glande sexuale (pe cale terapeutică), făcând incapabil de a procrea; a jugăni; a scopi; a steriliza. /<lat. castrare, fr. castrerSursa : NODEX CASTRÁ vb. tr. 1. a extirpa sau a steriliza organele sexuale. 2. (fig.) a mutila, a ciopârți (o operă). (< fr. castrer, lat. castrare)Sursa : neoficial CASTRÁ vb. I. tr. A extirpa sau a steriliza organele sexuale. [< fr. castrer, cf. lat. castrare].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CASTRARezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru CASTRA. Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului Câmpia cu numere - Geometria visului de Petruț Pârvescu Volum publicat de Editura Paralela 45, 2005, cu o prezentare în volum de Mircea Martin. II. apocalipsa mimetismului „ceea ce a mai fost și ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri…â€� (Ecclesiastul 3.15) 1. mult prea grăbit ca să prindă contur mici frontiere doar acolo părți compacte derizorii ale memoriei ființe și lucruri în emisfera cuvîntului c e l mult prea nevorbit c e l mult prea nerostuit în anotimpul tăcerii veacuri de arhivă în apele oglinzii printre răzoare și haturi mărturisind preamărind istoria acestor obiecte jilave în bantustanele gloriei într-o domesticire multiplă golesc aceleași peisaje confuze urmele T A L E apoi cele fără de taină urmărindu-te îndeaproape despovărînd amintirea secundei gură pe gură o piramidă de cuvinte refăcînd gramatica strigătului o superbă peșteră de sare în lacrima trupului rostuit pe răzor semn firul de iarbă albastră ce separă mereu grădina dintre sexele mirării ram pe ram în codrul de greșeală un sînge alb în tranșeele cărnii prin noaptea somnambulică de forma sufletului călător prin ruinele alveolelor seci în ... Gelu Vlaşin - 20:37 â†�â†� 20:10 20:37 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 20:48 →→ gândurile ca niște lilieci stau gata să-mi cadă din gură pahare de iaurt dietetic sau bolboroseala vinului fermentat în pivnițele statului oamenii mușcă în atelier doar liniștea culorilor pe noptieră o folie de codamin pentru ochi plini de nesomn o majoretă dansează cu un clown și doi vulturi se plimbă pe clape adulmecându-și prada molima se împrăștie în aerul fără tine când pagina cinci fotografiază impresii scăpate printre urechile (motanilor Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei Mihail Kogălniceanu - Ştefan cel Mare în târgul Băiei Ștefan cel Mare în târgul Băiei de Mihail Kogălniceanu Toate popoarele au câte un bărbat în care au personificat idealul virtuților și însușirilor ce ar dori să găsească în domnitorul lor; numele și faptele acestor bărbați îndumnezeiți se fac o fală, o proprietate națională și, din neam în neam, din veac în veac, aureola de slavă ce-i înconjură crește și se sporește mai mult, și tot ce este mare, frumos, eroic se atribuie geniului și brațului lor. Un asemene bărbat a avut și Moldavia; și acesta este Ștefan cel Mare. Nici un domn, înaintea sau în urma lui, n-a ajuns la vânta și celebritatea sa; nici unul nu și-a păstrat între moldoveni, și pot zice între români, un nume așa de drag, așa de curat, așa de popular ca al lui; încă astăzi, aproape de trei veacuri și jumătate după moartea sa, Ștefan cel Mare este idealul poporului nostru; el personifică patriotismul, vitejia, dreptatea, bunătatea [1], în sfârșit, toate însușirile unui mare domn, a unui geniu scutitor. Numele său nu mai puțin răsună astăzi decât în frumoasele timpuri când steagurile ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CASTRARezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru CASTRA. ... CASTRÁT , - Ă , castrați , - te , adj . ( Despre masculi ) Căruia i - au fost extirpate glandele genitale ; ( pop . ) jugănit . - V. castra CASTRÁȚIE , castrații , s . f . ÎNTÓRS^2 , - OÁRSĂ , întorși , - oarse , adj . 1. Revenit la locul de plecare . 2. ( Despre obiecte ) Răsucit , încovoiat , strâmb . 3. ( Pop . ) Jugănit , castrat . 4. Fig . ( Rar , despre persoane sau despre firea , caracterul lor ) Sucit , ciudat . 5. Fig . ( Rar , despre cuvinte sau despre vorbire ) Meșteșugit . - ÎNTÓRS^1 s . n . 1. Înapoiere , revenire ( la punctul de plecare ) . 2. Răsturnare . Întorsul BATÁL^2 , batale , s . n . Groapă de depozitare a țițeiului , a noroiului rezultat prin săpare sau a diverselor reziduuri de fabricație din industria petrolului . - Et . nec . BATÁL^1 , batali , s . m . Berbec castrat în vederea îmbunătățirii calității cărnii și a BOU , boi , s . m . 1. Taur castrat , cu talia mai mare decât a vacii , folosit ca animal de tracțiune și mai ales pentru carne ( Bos taurus ) . 2. Compuse : bou - de - mare = pește marin mic , de culoare cafenie sau cenușie - închis , cu capul gros și lătăreț și cu ochii așezați în partea superioară a capului ( Uranoscopus scaber ) ; bou - de - baltă = a ) nume dat la două specii de broască , una având pe pântece pete roșii ( Bombinator igneus ) , iar cealaltă pete galbene ( Bombinator pachypus ) ; buhai - de - baltă ; b ) pasăre de baltă cu ciocul lung și ascuțit , galbenă - verziue pe spate , cu capul negru și cu gâtul alb ; buhai - de - baltă ( Botaurus stellaris ) ; c ) ( și în forma bou - de - apă ) gândac mare de apă de culoare neagră , cu picioarele acoperite de peri deși și lungi și adaptate la înot ( Hydrophilus piceus ) ; bou - de - noapte = bufniță ; boul - lui - Dumnezeu sau boul - Domnului = a ) rădașcă ; b ) ( și în forma boul - popii ) CAL , cai , s . m . 1. Animal domestic erbivor , cu copita nedespicată , folosit la călărie și la tracțiune ( Equus caballus ) ; p . restr . armăsar castrat . Calul de dar nu se caută la dinți ( sau în gură ) = lucrurile primite în dar se iau așa cum sunt , fără să se mai țină seama de defecte . 2. Nume dat unor aparate sau piese asemănătoare cu un cal ( 1 ) ; a ) aparat de gimnastică ; b ) piesă la jocul de șah de forma unui cap de cal ( 1 ) . 3. Compuse : ( Entom . ) calul - dracului ( sau calul - popii , cal - turtit , cal - de - apă ) = libelulă ; ( Iht . ) cal - de - mare = mic pește marin cu capul asemănător cu cel al calului ; căluț de mare , hipocamp ( 2 ) ( Hippocampus CLAPÓN , claponi , s . m . Cocoș ... EMASCULÁ , emasculez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A castra EUNÚC , eunuci , s . m . ( La turci ) Bărbat castrat care făcea serviciul de paznic ( al haremului ) la curtea sultanului ; hadâmb , famen . [ Pr . : e - FÁMEN , fameni , s . m . ( Înv . ) Bărbat castrat ; spec . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||