|
|
||
|
Cuvântul SORA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: SORĂ Vezi și:FRATRICID, SORĂ, UNCHI, CONSANGVIN, CUMNAT, DADĂ, FLOARE, INCEST, MĂTUȘĂ, MAȘTER, NANĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SORA: SORĂ.
SORA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SORĂ, surori, s.f. 1. Persoană de sex feminin considerată în raport cu copiii acelorași părinți sau ai aceluiași tată ori aceleiași mame. * Soră bună = soră care are amândoi părinții comuni cu ai fraţilor săi. (Reg.) Soră de scoarță = fiica din altă căsătorie a unuia dintre soții recăsătoriți, considerată în raport cu copilul sau cu copiii celuilalt soț. Soră de lapte = fată care a supt o dată cu alt copil de la aceeași femeie, considerată în raport cu acel copil. * Loc. adj. Soră cu moartea = grozav, zdravăn, foarte mare. * Compuse: sora-soarelui = floarea-soarelui; sor-cu-frate = numele a două plante erbacee cu frunze ovale, cu flori galbene-aurii sau albastre-violete, cu fructul o capsulă (Melampyrum). 2. (Fam.; la voc.) Termen cu care cineva se adresează unei fete sau unei femei în semn de intimitate, de prietenie sau de dragoste; dragă. 3. Fig. Tovarășă, prietenă. ** Țară, limbă etc. de aceeași origine cu alta, cu afinități și trăsături comune. 4. Cel mai mic grad în ierarhia călugărească în mănăstirile de femei; femeie care are acest grad. 5. Infirmieră. [Var.: (pop.) suróră, sor s.f.] - Lat. soror, -oris.Sursa : DEX '98 SÓRĂ s. v. infirmieră.Sursa : sinonime SÓRĂ s. v. copil.Sursa : sinonime sóră s. f., g.-d. art. (grad de rudenie) surórii, (personal sanitar) sórei; pl. suróriSursa : ortografic SÓRĂ suróri f. (folosit și ca termen de adresare) 1) Persoană de sex feminin luată în raport cu altă persoană născută din părinți comuni. \~ bună (sau dreaptă, adevărată). * \~ vitregă soră numai după tată sau numai după mamă. \~ cu moartea strașnic, grozav. Sor-cu-frate plantă erbacee semiparazită, cu frunze opuse și cu flori grupate în spice sau în raceme terminale, având fructul o capsulă. \~ de caritate infirmieră. 2) Călugăriță de gradul cel mai mic. [G.-D. surorii] /<lat. sororSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SORARezultatele 1 - 10 din aproximativ 256 pentru SORA. Dimitrie Bolintineanu - Sora Ana ... Dimitrie Bolintineanu De când a ucis prin știre P-acel bun Cantacuzin, Doamna Ghica-n monastire Se ascunde cu-al ei chin. — ,,Soră Ană, Anioară! Să nu-ți vază fața ta! Gelozia ei omoară Tot ce-o poate supăra. Chipul tău e rupt din soare; Sânul tau din ... Vasile Alecsandri - Surorii mele Vasile Alecsandri - Surorii mele Surorii mele de Vasile Alecsandri Paris, 1857, din volumul „Doine și lăcrimioareâ€�, 1863 În ce loc, unde se duc Florile ce se usuc? Unde zbor, în care rai, Flutureii de pe plai? În ce lume, unde merg Lacrimile ce se șterg. Visurile îngerești, Dorurile sufletești? În acel loc fericit, Plin de tot ce-i mai iubit, Dusu-te-ai, o! blânda stea, Dulce surioara mea! Ș-ai luat în zborul tau Dorul sufletului Vasile Alecsandri - Sora contrabandierului Vasile Alecsandri - Sora contrabandierului Frunză verde de granate, Am avut un Toader frate Ș-a trecut în ceea parte Cu trei tencurele-n spate. Iar cazacii l-au zărit, L-au zărit, l-au urmărit, Și l-au prins și l-au legat, Și-n carantină l-au dat De mi-l țin jos răsturnat, Nebăut și nemâncat! Legături i-au pus de in Ca să-l ducă la Hotin, Și să-l judece rusește Și să-l bată căzăcește! Bate vântul de la Prut, Inimioara mi s-a rupt. Bate vântul despre zori Și mă umple de fiori. Bate vântu-n miez de noapte Și-mi tot pare c-aud șoapte; ,,Decât m-ar băga la oaste, Mai bine-aș zace pe coaste, Decât în oastea rusească, Mai bine-n cea românească. Domnică, drăguța mea, Mult bine mi-era la ea, Că-mi așternea la răcoare Și mă-ntreba ce mă doare. Vai! român, de capul tău Cum te-ajunse ceasul rău [2] Și n-avuși măcar un frate Ca să-ți cate de dreptate, Să umble cu cărțile Să-ți scoată dreptățile. Dă, Domnico, pe murgul De-mi deschide butucul. ↑ ... Vasile Alecsandri - Sora și hoțul ... din pădure) Cu-ai tăi ochi ca două mure, Tu, frumoasă lăcrimioară, Tu să mori, dulce minune! Și de Domnul nu-ți e frică? Dragă soră tinerică, Fă trei cruci ș-o rugăciune. De vrei ochii să-ți lucească Într-un rai de veselie, Și ca floarea din câmpie În piept ... Ștefan Octavian Iosif - Surorile Ştefan Octavian Iosif - Surorile Surorile de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Acolo, noaptea, se zărește Lumină pînă dinspre zori, Și toată casa auiește, Acolo cîntă trei surori ! Lucrează-ntr-una la dantele, Pe deget firul răsucind, Și se îndeamnă în de ele Când gîndurile le cuprind. Ah ! migăli-veți toată viața Dantele pentru cei bogați? Abia vi se plătește ața Pe care voi o ... o ironie, ce-ntâmplarea și natura A creat... sau este o noimă în ăst doliu, mai profundă ? Cine știi de nu ți-i soră... Dacă-n nopți de rătăcire Însuși tatăl tău călcat-a peste pragul depravării Și-un moment obscur născut-a astă fiică ... Vasile Alecsandri - Erculean Plecat-au în zori Trei surori la flori. Sora cea mai mare S-a dus înspre mare, Sora cea mezină Pe mal, în grădină, Sora cea mai mică Și mai sălbățică S-a dus, mări, dus Pe Cerna în sus [2] Iar în urma lor Mulți voinici cu dor S-au luat cântând Ș-au venit plângând. Iată-un căpitan Căpitan râmlean, [3] Că mi se ivește, Pe mal se oprește, Cu Cerna grăiește: ,,Neră limpezie, Stai de-mi spune mie Despre trei surori Plecate din zori." ,,Sora cea mai mare S-a dus către mare Pe Dunăre-n jos La un plai frumos. Sora cea mezină S-a dus din grădină Peste nouă munți, În codri cărunți. Sora cea mai mică Și mai sălbățică Plânge colo-n stâncă La umbră adâncă". Ercul Erculean, Căpitan râmlean, Își repede calul De răsună malul, Ș-ajunge-ntr-un zbor La stânca cu dor. ,,Ieși, fată, din piatră Să te văd odată!" ,,Cum să ies din piatră, Că sunt goală toată Și mă tem de soare... Nu m-a soarbe oare?" ,,Să n-ai nici o frică, Fată sălbățică, ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Palatul de cleștar ... ori se însutește de o femeie, iar de cucon de parte voinicească n-ai să ai parte". — Ei, Doamne, și d-ta, îi răspunse soră-sa, mângâindu-l ca pe-un copil speriat, eu văd că stema e cum era, și tot la locul ei. Cât despre vorba muierească, cea ... o îndoi grumajii." Împăratul scoase din sân patru chei, una de aramă, alta de argint, una de aur și alta de diamant, și le dete soră-sei și-i porunci să se ducă într-ascuns să deschidă și să se coboare sub talpa de la răsărit a palatului și ... doua bolboșea ochii săi verzurii, scăpărând scântei de mânie. A treia, groasă ca o butie, rumenă și voinică, și tot semăna, ca o soră bună, cu celelalte două costelive și pițigăiate. — Domniță, ce mai e pe lumea de pe tărâmul vostru? nici-o ceartă? nici-o ocară? â ... Ion Luca Caragiale - Justiția română. Secția corecțională ... Tăcere. Reclamanta: Dacă știam ce ștofă ești, nu te mai chemam... A venit și zice să nu mai învârtim masa, care vorbeam cu soră-mea, care a murit, și ne spunea poezii de Iminescu și de Victor Cucu. (Ilaritate.) Prezidentul: Cu sora dumitale care a murit ... aveam cadou de suvenir de la un... de la o mătușă a mea și cu medalionul, cu o șuviță de păr de la soră-mea, și inelele, și le-am pus pe masă lângă lampă. Să vă spuie și Tincuța că poate să jure. Și zice dumnealui Tincuții, zice ... stat așa, domnule prezident, de-mi amorțise piciorul și-mi făcea urechile vuu... vuu..., că mi-era și frică, că spunea că o să vie soră-mea, dumnealui zice: „ai adormit?" zic: „da", zice: „bine", și mi-a venit așa un fel de amețeală; zic: â ... Ion Luca Caragiale - Justiția română ... Tăcere. Reclamanta: Dacă știam ce stofă ești, nu te mai chemam... A venit și zice să nu mai învârtim masa, care vorbeam cu soră-mea, care a murit, și ne spunea poezii de Iminescu și de Victor Cucu. (Ilaritate.) Prezidentul: Cu sora dumitale care a murit ... aveam cadou de suvenir de la un... de la o mătușă a mea și cu medalionul, cu o șuviță de păr de la soră mea, și inelele, și le-am pus pe masă lângă lampă. Să vă spuie și Tincuța că poate să jure. Și zice dumnealui Tincuții, zice ... stat așa, domnule prezident, de-mi amorțise piciorul și-mi făcea urechile vuu... vuu... , că mi-era și frică, că spunea că o să vie soră-mea, dumnealui zice: "ai adormit?" zic: "da", zice: "bine", și mi-a venit așa un fel de amețeală; zic: "o să mai ție ... ... dau, Și se cufundau Și când se iveau În caic săreau, Și pe cel arap Îl dau peste cap. Apoi se-ntorceau Și Chirei ziceau: ,,Soră ticăloasă! Soră păcătoasă! Spune la tustrei Care moarte vrei? Moarte luminată Ori întunecată?" ,,Frățiorii mei! Vă jur la tustrei, Jur pe Dumnezeu, Pe Sufletul meu! Că-s ... Și pe lângă ea Vreascuri aduceau. Și ce mai făceau? Trupu-i cătrăneau După ce-l goleau, Apoi foc îi dau Ș-astfel o mustrau: ,,Soră ticăloasă! Soră păcătoasă! Unde s-a aflat De s-a-mpreunat, Corbi cu turturele, Șerpi cu floricele, Urși cu căprioare Și nouri cu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SORARezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru SORA. ... adj . 1. S . m . și f . , adj . ( Persoană ) care și - a ucis fratele sau sora . 2. S . n . Omor de frate sau de soră . 3. Adj . Care constituie o crimă față de un frate , o soră SORĂ , surori , s . f . 1. Persoană de sex feminin considerată în raport cu copiii acelorași părinți sau ai aceluiași tată ori aceleiași mame . 2. ( Fam . ; la ... UNCHI , unchi , s . m . 1. Bărbat considerat în raport cu copiii fraților și surorilor sale , în raport cu copiii fraților și surorilor soției sale sau în raport cu copiii verilor și verișoarelor sale ; termen cu care se adresează acestui bărbat nepoții ; grad de rudenie astfel stabilit ; unchiaș . 2. Termen de respect cu care o persoană mai tânără se adresează unui bărbat mai în CONSANGVÍN , - Ă , consangvini , - ne , adj . Înrudit ( din partea tatălui ) ; ( despre frați și surori ) care au același tată ; p . ext . rudă , rubedenie . [ Var . : consanguin , - ă CUMNÁT , - Ă , cumnați , - te , s . m . și f . Fratele sau sora unuia dintre soți în raport cu celălalt DÁDĂ , dade , s . f . ( Reg . ) Termen de respect folosit de oamenii de la țară pentru a se adresa unei femei mai în vârstă sau unei surori mai mari ; leliță , FLOÁRE , flori , s . f . I. 1. Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuată și care are de obicei o corolă frumoasă și variat colorată . 2. Orice plantă ( erbacee ) care face flori ( I 1 ) colorate . 3. Compuse : floarea - soarelui = plantă erbacee cu tulpina înaltă , cu floare mare , galbenă , îndreptată spre soare , cultivată pentru semințele ei oleaginoase ; sora - soarelui ( Helianthus annuus ) ; ( reg . ) floarea - brumei = brândușă ; ( reg . ) floare - domnească = a ) garoafă ; b ) garofiță - de - munte ; floare - de - colț sau floarea - reginei , floarea - doamnei = mică plantă erbacee , cu frunzele albicioase , pufoase și ascuțite , dispuse în jurul inflorescenței , care crește pe crestele stâncoase ale munților ; albumeală , albumiță , edelvais ( Leontopodium alpinum ) ; floare - de - leac = plantă cu flori galbene - aurii , cultivată ca plantă decorativă ( Ranunculus repens ) ; floarea - Paștelui = mică plantă erbacee a cărei tulpină face o singură floare , de culoare albă sau roz ( Anemona nemorosa ) ; flori - de - paie = plantă originară din Australia , cu flori dispuse în capitule de diferite culori , care par uscate ca paiele ; imortele ( Helichrysum bracteatum ) . II. P . anal . 1. Desen , broderie , cusătură în formă de floare ( I 1 ) . 2. Strat de mucegai care se formează la suprafața vinului , a laptelui acru etc . 3. ( ... INCÉST , incesturi , s . n . Legătură sexuală , oprită de legile juridice și morale , între părinți și copii sau între frați și MĂTÚȘĂ , mătuși , s . f . 1. Sora tatălui sau a mamei unei persoane ; ( mai rar ) verișoara unuia dintre părinți sau soția unchiului ; tanti , țață , tușă ^2 . 2. ( Pop . ) Termen de respect cu care se adresează cineva unei femei în vârstă sau folosit când vorbește despre ea ; lele ; p . gener . femeie în vârstă ; MÁȘTER , - Ă , mașteri , - e , s . f . , adj . 1. S . f . ( Înv . și reg . ) Mamă vitregă ; maștehă . 2. Adj . ( Reg . ; despre frați , surori ) NÁNĂ , nane , s . f . ( Reg . ) Termen de respect cu care se adresează la țară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vârstă ori cu care vorbește despre Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||