|
|
||
Vezi și:CRIVAC,
ÎMBLĂCIU,
ȘATRĂ,
ȘTEAZĂ,
AFUMĂTOARE,
ARGEA,
BORDEI,
BUDĂ,
CIOBACĂ,
CUSTURĂ
... Mai multe din DEX...
RUDIMENTAR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. RUDIMENTÁR, -Ă, rudimentari, -e, adj. Care abia începe să se formeze, care este la începutul dezvoltării sale; primitiv, neevoluat. - Din fr. rudimentaire.Sursa : DEX '98 Rudimentar ≠ avansat, dezvoltatSursa : antonime RUDIMENTÁR adj., adv. 1. adj. v. neevoluat. 2. adj. v. nedezvoltat. 3. adj. v. primitiv. 4. adj. primitiv, simplu. (Unelte \~ de bronz.) 5. adj., adv. v. grosolan. 6. adj. (livr.) frust. (O artă \~.) 7. adj. v. elementar.Sursa : sinonime rudimentár adj. m., pl. rudimentári; f. sg. rudimentáră, pl. rudimentáreSursa : ortografic RUDIMENTÁR \~ă (\~i, \~e) 1) Care abia începe să se formeze; aflat în stare incipientă de dezvoltare; nedezvoltat; neevoluat. Organ \~. 2) Care se prezintă simplu de tot; elementar, primitiv. Cunoștințe \~e. /Sursa : NODEX RUDIMENTÁR, -Ă adj. Care este la începutul formării, pe punctul de a se naște, la începutul dezvoltării sale; primitiv, grosolan. [Cf. fr. rudimentaire].Sursa : neologisme RUDIMENTÁR, -Ă adj. care se află în stadiul inițial al dezvoltării; primitiv, neevoluat; grosolan. (< fr. rudimentaire)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru RUDIMENTARRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru RUDIMENTAR. George Topîrceanu - Noapte de mai George Topîrceanu - Noapte de mai Noapte de mai de George Topîrceanu Sărman cizmar! Ce demon te-a ursit să stai Pe trepiedul tău barbar, În noaptea limpede de mai?... O șoaptă prinde să-nfioare Umila ta singurătate. Prelung și rar, în depărtare Un clopot miezul nopții bate. Coboară vremea ca o apă Nestăvilită-n lunga-i cale, Și fiecare ceas îngroapă Comoara tinereții tale. Ca niște ritmice ciocane Răsună pașii pe asfalt: Sunt ghete mari ,,americane" Și ghete mici cu tocul nalt... Acum odaia-ți pare mică. Te uiți cu silă împrejur... Un fum subțire se ridică Din lampa ta cu abajur... Și iată, ca-n atâtea rânduri, Ai devenit sentimental, Privind cu ochii duși pe gânduri Pantoful delicat de bal. În căptușala-i de mătasă Te-ndeamnă visul tău curat Să pui o formă grațioasă De picioruș aristocrat... ................ O vezi la bal... așa, înaltă Și elegantă ca o floare... În ploaie de confetti saltă Perechile dănțuitoare... Și visul tău acum te-arată Frumos ca un locotenent, Când vii în fața ei deodată Și-i faci ușor un compliment: — Dansați cu mine, domnișoară? — Mersi! răspunde ea încet... Și-n luxul care vă-nconjoară, O strângi ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice şi celei ştiinţifice Asupra criticii metafizice și celei științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea Răspuns dlui Bogdan Ich errinnere hier meine Leser, dass diese Blätter nichts weniger als ein System enthalten sollen. Ich bin also nicht verpflichtet alle die Schwierigkeiten aufzulösen, die ich mache. Meine Gedanken mögen sich weniger zu verbinden, ja wohl gar sich zu wiedersprechen scheinen; wenn es denn nur Gedanken sind, bei welchen sie Stoff finden, selbst zu denken. Hier will ich nichts als fermenta cognitionis ausstreuen. LESSING ( Hamburgische Dramaturgie , 296) Aici trebuie să aduc aminte cititorilor mei că aceste pagini nu conțin nicidecum un sistem. Deci eu nu sunt obligat să lămuresc toate greutățile ce arăt. Gândurile mele pot să nu se lege, ba pot chiar părea contrazicătoare; numai să fie gânduri care vă vor da prilej să gândiți și d-voastră. Aici voi numai să răspândesc fermenta cognitionis. [1] LESSING ( Dramaturgia Hamburgică , 296) Una din cele mai întrebuințate forme ale scrierii e desigur forma polemicii. Polemica e și foarte necesară și foarte folositoare. Că din ciocnirea ideilor iese scânteia adevărului, nu e un cuvânt deșert, ci un mare adevăr. Forma polemicii e una din cele mai ... Paul Zarifopol - Introduceri la ediția critică I.L. Caragiale, opere Paul Zarifopol - Introduceri la ediţia critică I.L. Caragiale, opere Introducere [1] de Paul Zarifopol "Sunt vechi, domnilor" era vorba favorită a lui Caragiale, când se certa cu prietenii pentru idei, pentru idei de artă mai cu seamă. Părerea populară atribuie artiștilor ca atare un conservatism din naștere. Nu interesează aici să verificăm principiul acestei generalizări curente, ci numai întrucât acea coincidență e, în anume caz, evidentă, să căutăm a preciza condițiile în care ea se arată acolo. Caragiale avea un spirit de o rară mobilitate; prefacerea simpatiilor lui intelectuale în antipatii era fenomen cronic, de care prietenii lui toți erau deprinși a se amuza. Totuși, e adevărat că simpatia lui pentru ceea ce e vechi, în artă cel puțin, era oarecum sistematică. Cred că acest conservatism ferm, care izbucnea numaidecât în dispreț agresiv pentru orice i se părea abatere obraznică și proastă de la adevărurile bine hotărâte, era, probabil, mai întâi un semn firesc al energiei unui talent care se simțea sigur pe ce apucase odată să știe și refuza cu superbă îndârjire orice i se părea măcar o umbră de obiecție la cele hotărâte ca bune și învățate ca atare. Era poate ... Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RUDIMENTARRezultatele 1 - 10 din aproximativ 45 pentru RUDIMENTAR. ... CRIVÁC , crivacuri , s . n . 1. Instalație rudimentară folosită în trecut pentru ridicat bolovanii de sare la suprafață . 2. Troliu rudimentar de lemn , acționat manual , folosit la spălarea puțurilor de mină de mică adâncime . 3. Piesă din scheletul unei ambarcații de care se fixează scândurile ce ... ÎMBLĂCÍU , îmblăcie , s . n . Unealtă agricolă rudimentară , formată dintr - o prăjină lungă la capătul căreia este legat un băț gros mobil și mai multe curele , cu care se lovesc spicele de cereale sau păstăile de legume spre a li se scoate boabele . [ Acc . și : îmbl ? ȘÁTRĂ , șatre , s . f . 1. Cort în care se adăpostesc țiganii nomazi ; p . ext . grup de corturi care alcătuiesc locuințele unei comunități țigănești nomade . 2. ( Înv . ) Cort de tabără . 3. ( Pop . ) Construcție rudimentară care servește ca adăpost pentru vite , pentru uneltele gospodăriei ȘTEÁZĂ , șteze , s . f . ( Reg . ) 1. Piuă de bătut postav ; p . ext . clădire în care se află instalată această piuă . 2. Instalație rudimentară , formată dintr - o împletitură de nuiele , amenajată sub o cădere de apă , în care se dau la piuă scoarțele , pănura și alte țesături . - Et . AFUMĂTOÁRE , afumători , s . f . 1. Instalație rudimentară sau cameră specială pentru afumarea cărnii , a prunelor etc . 2. Utilaj ( metalic ) pentru producerea fumului fără flacără în vederea liniștirii familiei de albine când se lucrează în stup . 3. Afumătorie . 4. ( Înv . ) Vas în care se ard mirodenii . [ Var . : afumătór s . n . ] - Afuma + suf . - ARGEÁ , argele , s . f . ( Pop . ) 1. Război de țesut . 2. Construcție rudimentară de scânduri în care se așază , vara , războiul de țesut . 3. Boltă ori acoperiș al unei clădiri . - Et . BORDÉI , bordeie , s . n . 1. Încăpere săpată ( pe jumătate ) în pământ și acoperită cu pământ , paie sau stuf . 2. P . ext . Locuință mică , rudimentară , sărăcăcioasă . - Et . ... BÚDĂ , bude și buzi , s . f . ( Reg . ) 1. Construcție de lemn , în pădure , în care locuiesc tăietorii de arbori . 2. Prăvălioară . 3. Closet ( rudimentar CIOBÁCĂ , ciobace , s . f . ( Reg . ) Luntre pescărească rudimentară , de obicei scobită dintr - un trunchi de ... CUSTÚRĂ , custuri , s . f . 1. ( Pop . ) Lamă , tăiș de cuțit ; cuțit rudimentar Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||