|
|
||
Vezi și:OCHI,
ALISMATACEE,
CIUBOȚICĂ,
CUCUVEA,
FIERE,
FRAG,
LĂPTIȘOR,
LĂPTUCĂ,
LIMBĂ,
LUMÂNĂRICĂ,
NĂVALNIC
... Mai multe din DEX...
ROZETĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ROZÉTĂ, rozete, s.f. 1. Mică plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunze lunguiețe, cu flori galbene-aurii, plăcut mirositoare; rezedă (Reseda odorata). 2. Nasture de alamă pe care îl purtau, în trecut, la tunică și la cizme, ostașii din trupele de cavalerie de roșiori. 3. Motiv decorativ circular, având forma unui trandafir, care apare frecvent în arta populară românească. 4. (Arhit.) Fereastră circulară de mari dimensiuni, decorată cu vitralii și folosită mult la ornamentarea fațadelor catedralelor gotice; rozasă. 5. (Tehn.) Armătură sau guler original al unei tije, care serveşte ca element de legătură, de suspensie sau de protecție. 6. Disc, în general de formă rotundă, care se aplică pe fața diferitelor elemente de construcție, pentru a masca sau pentru a decora anumite elemente. 7. Cusătura în formă de triunghi, executată manual cu fire de mătase, la deschizătura buzunarelor, servind ca întăritură sau pentru înfrumusețare. - Din fr. rosette.Sursa : DEX '98 ROZÉTĂ s. v. rechie, rezedă, zorea.Sursa : sinonime ROZÉTĂ s. 1. v. rezedă. 2. (ARHIT.) (rar) rozasă, roză. (\~ la bisericile gotice.) 3. rotiță. (\~ la pinteni.)Sursa : sinonime rozétă s. f., pl. rozéteSursa : ortografic ROZÉT//Ă I\~e f. 1) Plantă erbacee deco-rativă, cu tulpina ramificată, cu frunze mari, alungite și cu flori mărunte, aromate, de culoare galbenă-aurie, dispuse în ciorchini terminali; rezedă. 2) Floare a acestei plante. /Sursa : NODEX ROZÉT//Ă^2 \~e f. 1) (în artele plastice) Ornament decorativ circular care aminteşte de un trandafir. 2) arhit. v. ROZASĂ. 3) Obiect de podoabă care aminteşte de un trandafir (aplicat pe o rochie, pe o pălărie, pe încâlță-minte etc.). 4) tehn. Element de susținere sau de protecție la capătul unei bare cilindrice de metal. 5) Disc folosit în construcții pentru a masca sau a ornamenta diferite elemente. /Sursa : NODEX ROZÉTĂ s.f. 1. Rezedă. 2. Element decorativ în formă de roză de dimensiuni mici, care împodobește un obiect, o piatră etc. ** Placă rotundă în formă de nasture, purtată în trecut de către militarii din cavalerie, prinsă în partea de sus, din față a cizmei. 3. (Arhit.) Deschidere circulară cu vitralii, caracteristică pentru catedrale gotice, așezată pe fațadă; rozasă, roză (4). 4. (Tehn.) Element de legătură, de suspensie sau de protecție a unei tije, ca un guler marginal. [< fr. rosette].Sursa : neologisme ROZÉTĂ s. f. 1. element decorativ în formă de roză de dimensiuni mici, care împodobește un obiect, o piatră etc. * placă rotundă în formă de nasture, purtată în trecut de către militarii din cavalerie, prinsă în partea de sus, din față, a cizmei. 2. ornament la încrucișarea bolților, în arhitectura gotică. * ornament, disc pentru mascarea unor elemente minore. 3. (tehn.) element de legătură, de suspensie sau de protecție a unei tije, ca un guler marginal. (< fr. rosette)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ROZETĂRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru ROZETĂ. ... craiul și plecă mai departe. Cum zbura, așa, deasupra straturilor, mirosul rozetei îi umezi sufletul. Repede se coborî de se așeză pe o tulpină de rozetă. Și cum rămăsese pierdut, răsuflând mireasma îmbătătoare, se gândea: „Nu e floare mai fermecătoare ca rozeta, degeaba! În mireasma ei să mori, și mori ... Alexandru Macedonski - Între frunze ... Și nu e fir de iarbă de-alt fir nendrăgostit; E mai, când nu e frunză să n-aibă al iubirii Fior nedeslușit. Micsandra spre rozetă se pleacă fermecată, Garoafa râde-n soare cu roșul ei mănunchi, Iar vița se ridică pe măr, amorezată De verdele său trunchi. Rochițele, în brațe ... Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi O amintire despre Verdi de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , II, 52, 12 oct. 1913, p. 411. Sunt puțini fericiți, cărora soarta le îngăduie să intre, fiind vii încă, în Panteonul nemurirei. Gloria are capriciile ei și cheamă, făgăduitoare ca o femeie, surîde vicleană, momește și pierde pe cei mai mulți, pe cei ce n-au fost destul de stăruitori și n-au știut să prindă ceasul potrivit ca să și-o însușească. Ea aprinde însă licăriri de luceafăr în ochii celor aleși și transfigurează pe cei ce s-au lăsat sărutați de ea. Între fericiții aceștia a fost și Giuseppe Verdi, și fiind dat că acum se serbează centenarul lui, voi adăoga și eu o amintire personală. Eram la Roma, prin 1892, mi se pare, și mă reîntorceam spre casa mea din Lațiul vechi, într-o seară tîrziu. Pe străzi, afișe mari colorate, anunțau reprezentația lui Falstaff , ultima operă a bătrînului maestru. Cum o lume neobișnuită forfotea pretutindeni la acea oră și glasuri vesele urcau, m-am apropiat de un grup și am întrebat cărei întîmplări se datorește mișcarea aceasta spontană și am aflat că lumea aștepta venirea ... Emil Gârleanu - Frunza Frunza de Emil Gârleanu Lui Cristinel S-a desfăcut din mugur, într-o dimineață caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte, ațipind, până a doua zi, venirea soarelui. Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, și toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului. În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor. Un ciripit străin o miră. Și cea dintâi rândunică, venită de departe, tăia albastrul ca o săgeată, înconjură copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se așeză pe streașina casei, cântând mereu... Dar într-o dimineață raza ... Emil Gârleanu - Furnica Furnica de Emil Gârleanu În mahalaua Tătărașilor toți îl cunoșteau pe Ion Cuhulea. Născut și crescut acolo, trăind cincizeci de ani în șir numai pe locul acela, nici nu putea fi altfel. Copiii, de la vârsta de șapte ani, când prindeau să învețe carte, pe lângă școală, mai știau unde-i biserica și casa lui Cuhulea; iar biserica era mai greu de nimerit decât căsuța moșneagului. Dintr-un bordeiaș prizărit, locuința Cuhuleștilor la-nceput, astăzi moșneagul clădise, din munca lui, patru odăițe, cu pereții îmbrăcați pe dinafară într-o perdea de iederă care flutura la cea mai mică bătaie a vântului, ca un fald de steag. Și cum era pe un vârf de dâmb, din orice parte a Tătărașilor puteai privi drept în ograda lui Cuhulea. La început Cuhulea a fost paracliser un șir întreg de ani, apoi, la bătrânețe, s-a lăsat, și acum stătea să se odihnească. Om scurt, ciolănos, purta mustățile rase și, cum era spân, mai nu i se cunoșteau nici sprâncenele. Numai ochii albaștri și totdeauna speriați împrăștiau ceva neobișnuit peste fața lui. Era morocănos, rar intra în vorbă cu cineva, și atunci ... Constantin Negruzzi - Flora română Constantin Negruzzi - Flora română Flora română de Constantin Negruzzi Publicată în Convorbiri literare , 1867, nr. 7, 1 iunie 1867 și nr. 8, 15 iunie 1867 Iași, 4 mai Onisim cerențel, D-nei Florineasca Eram încă sub plăcuta impresiune a petrecerei ce am avut la Brustureni, unde grațioasa voastră ospeție ne făcea a uita supărările vieței, când m-am trezit în oraș unde pulberea și noroiul se succedă cu o regularitate de desperat. Unde sunt șesurile verzi a râulețului ce curge prin grădina d-voastră? Unde sunt rediurile umbroase? Unde florile acele rari pentru care ne sfădeam totdeauna? Unde mai ales amabila d-voastră societate? Petrecere, flori, verdeața au lăsat numai o dulce și neștearsă suvenire! Precum vedeți, doamna mea, eram trist cu tot timpul frumos a primăverii, cu toată încântarea der erwachenden Natur, cum zice Schiller. Nu cutezam a mă coborâ în grădinuța mea, unde nu sunt decât flori plebee, cum le zic eu, și vulgare cum binevoiați a le numi d-voastră; dar ce era de făcut? Urâtul mă cuprinsese; m-am decis! Ei bine, doamna mea! ce să vă spun? am rămas... cu gura căscată, ... Constantin Negruzzi - Negru pe alb Constantin Negruzzi - Negru pe alb Negru pe alb de Constantin Negruzzi Scrisori la un prieten Cuprins 1 Scrisoarea I 2 Scrisoarea II 3 Scrisoarea III 4 Scrisoarea IV 5 Scrisoarea V 6 Scrisoarea VI 7 Scrisoarea VII 8 Scrisoarea VIII 9 Scrisoarea IX 10 Scrisoarea X 11 Scrisoarea XI 12 Scrisoarea XII 13 Scrisoarea XIII 14 Scrisoarea XIV 15 Scrisoarea XV 16 Scrisoarea XVI 17 Scrisoarea XVII 18 Scrisoarea XVIII 19 Scrisoarea XIX 20 Scrisoarea XX 21 Scrisoarea XXI 22 Scrisoarea XXII 23 Scrisoarea XXIII 24 Scrisoarea XXIV 25 Scrisoarea XXV 26 Scrisoarea XXVI 27 Scrisoarea XXVII 28 Scrisoarea XXVIII 29 Scrisoarea XXIX 30 Scrisoarea XXX 31 Scrisoarea XXXI 32 Scrisoarea XXXII Scrisoarea I (Primblare) Mai 1837 După ce trece Podul Iloaei — mișeniță de judani stremțoși și puturoși — călătorul respiră mai ușor mergând prin bogate fânațe și mănoase semănături, întovărășit de melodioasa cântare a crestoasei ciocârlii și a fricoasei prepelițe, pre care o precurmă din când în când cristeiul cu răgușitul glas. El s-ar lasa bucuros la o dulce reverie, dacă pocnetele biciușcei postilionului și prozaicele lui răcnete nu l-ar turbura. Dar iacă te apropii de Târgul-Frumos! Să nu te ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROZETĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentru ROZETĂ. ... cu flori albastre , albe sau roșii ( Myosotis palustris ) ; b ) nu - mă - uita ; ochiul - șarpelui = a ) plantă erbacee cu frunze mici în formă de rozetă , acoperite cu peri albi mătăsoși , cu flori albastre , rar albe , plăcut mirositoare ( Eritrichium nanum ) ; b ) mică plantă erbacee cu frunze păroase și cu flori mici ... ... ALISMATACÉE s . f . pl . Familie de plante acvatice , monocotilodenate , cu frunzele bazale dispuse în rozetă CIUBOȚÍCĂ , ciuboțele , s . f . 1. ( Reg . ) Cizmuliță sau gheată de damă . 2. Compuse : ciuboțica - cucului = plantă erbacee cu frunze ovale dispuse în rozete și păroase pe partea inferioară , cu flori galbene și cu fructul o capsulă ( Primula officinalis ) ; ciuboțica - ursului = plantă erbacee cu frunze lobate și cu flori purpurii ( Cortusa matthioli ) . [ Var . : cioboțícă s . f . ] - Ciubotă + suf . - CUCUVEÁ , cucuvele , s . f . Pasăre răpitoare de noapte , cu penele de culoare brună - cenușie și cu ochii galbeni înconjurați de rozete de pene , care trăiește pe lângă casele părăsite , prin scorburi etc . ; cucuveică ( Athene noctua ) . [ Var . : cucuváie s . ... 4 m , cu frunze mari și flori violacee dispuse într - un spic ( Alo� ferox ) ; b ) arbust înalt de 1 m , ramificat , cu frunze dispuse în rozetă ... FRAG ^2 s . m . v . fragă . FRAG ^1 , fragi , s . m . Mică plantă erbacee din familia rozaceelor , cu tulpină scurtă , cu frunze dispuse în rozetă LĂPTIȘÓR , s . n . , lăptișori , ( 3 ) s . m . 1. ( Rar ) Diminutiv al lui lapte . 2. ( În sintagma ) Lăptișor de matcă = produs secretat de glandele faringiene ale albinelor doici , care constituie hrana larvelor de matcă , utilizat în medicină și în cosmetică . 3. Plantă erbacee cu tulpina ramificată , cu mai multe rozete de frunze lanceolate , cu flori albe , răspândită în regiunea alpină ; laptele - stâncii ( Androsace chamaejasme ) . - Lapte + suf . - ... LĂPTÚCĂ , lăptuci , s . f . Plantă erbacee legumicolă ale cărei frunze ( dispuse în formă de rozetă ... cu frunze dințate și spinoase , cu flori purpurii , care crește prin locuri umede și mlăștinoase ( Cirsium canum ) ; b ) mică plantă erbacee cu frunzele dispuse în rozetă și cu flori roz grupate în spice ( Plantago gentianoides ) ; limba - peștelui = plantă erbacee cu frunzele verzi - albăstrui și cu flori violete ( Limonium vulgare ) ; limba - soacrei ... ... LUMÂNĂRÍCĂ , lumânărele , s . f . 1. Diminutiv ai lui lumânare ( 1 ) . 2. Plantă erbacee medicinală , cu frunze mari alterne , cele bazale în formă de rozetă NĂVÁLNIC , - Ă , navalnici , - ce , adj . , s . m . 1. Adj . ( Adesea adverbial ) Care nu poate fi domolit , stăpânit ; furtunos , impetuos , aprig , violent ; strașnic , cumplit . 2. S . m . Specie de ferigă cu frunze mari , lucitoare , în formă de lance , dispuse în rozete , folosită în medicina populară ( Scolopendrium vulgare ) . - Năvală + suf . - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||