|
|
||
Vezi și:AMAR,
BĂȘICĂ,
BILĂ,
COLEDOC,
FRIGURICĂ,
VENIN
... Mai multe din DEX...
FIERE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FIÉRE s.f. 1. Lichid amar, de culoare galbenă-verzuie, secretat de ficat; bilă^1. * Expr. A vărsa fiere, se zice despre o persoană plină de necaz, de ciudă, de mânie (care se manifestă cu violență). ** Fig. Amărăciune, supărare, necaz. 2. (Și în sintagma bășica fierii) Vezicula biliară. * Expr. A-i crăpa (sau plesni) cuiva fierea (de necaz) = a fi necăjit, mânios, invidios etc. la culme. 3. Compus: fierea-pamântului = a) plantă erbacee medicinală cu flori roșietice, rar albe, cu gust amar (Erythraea centaurium); b) plantă erbacee inferioară, cu talul târâtor, având pe partea inferioară rudimente de frunză (Marchantia polymorpha); fiere-de-urs = numele a doi arbuşti tropicali și mediteraneeni din care se extrage saburul; a) arbust înalt de 3-4 m, cu frunze mari și flori violacee dispuse într-un spic (Aloë ferox); b) arbust înalt de 1 m, ramificat, cu frunze dispuse în rozetă (Aloë succotrina). - Lat. *fele (= fel).Sursa : DEX '98 Fiere ≠ miereSursa : antonime FIÉRE s. 1. v. bilă. 2. v. veziculă biliară. 3. (BOT.) fierea-pământului (Centaurium umbellatum sau Erithraea minus) = potroacă, țintaură, (reg.) cintoaie, frigor, frigurică, ghințură, ghințurea, potrocea, potrocuță, scăunel, scânteiuță, taulă, buruiană-de-friguri, cocoșei-de-grădină (pl.), crucea-pământului, floare-de-friguri, fumărică-bășicoasă, iarbă-de-curcă, iarbă-de-friguri, săfindei-de-câmp (pl.).Sursa : sinonime FIÉRE s. v. crin de pădure, răutate.Sursa : sinonime fiére s. f. (sil. fie-), g.-d. art. fiériiSursa : ortografic FIÉR//E f. 1) Lichid galben-verzui, amar, pe care îl secretă ficatul și care contribuie la digestie; bilă. * Amar ca \~ea foarte amar. 2) fig. Dispoziție rea. 3) Veziculă biliară; bilă. [G.-D. fierii; Sil. fie-re] /<lat. feleSursa : NODEX fiére s.f. - 1. Lichid amar secretat de ficat, bilă. - 2. Crin-de-pădure (Lilium martagon). - Mr. hare, megl. hieri. Lat. *f?lem, formă populară în loc de f?l, f?llis (Pușcariu 607; Candrea-Dens., 588; REW 3234; DAR), cf. it. fiele (sicil. fieri), prov., cat., port. fel, fr. fiel, sp. hiel. Este cuvînt general folosit (ALR, I, 47). După Bogrea, Dacor., I, 337, numele plantei fierea pămîntului (Erythraea centaurum) trebuie înțeles ca deformare de la *fiara pămîntului ceea ce nu pare sigur.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FIERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentru FIERE. Iacob Negruzzi - Răspuns (Iacob Negruzzi) ... Spune-mi, asta o vrei tu? Ea zâmbind răspunse: Nu! Cum, tu vrei ca în durere Și etern muncit de chin Viața mea să fie fiere, Fiere-amară și venin, Spune-mi, asta-i voia ta? Ea zâmbind răspunse: Da! Nu, nu este cu putință La ce spui nu te gândești, Asta ... Alexandru Macedonski - Rondelul lui Saadi ieșind dintre roze ... raiul să pot să-l cuprind. Saadi, dintre roze ieșind, Uită să-și blesteme amanul. Turbat-a în voie dușmanul. -- El cupa de fiere Alexandru Vlahuță - Scrisoare cătră un bătrân Alexandru Vlahuţă - Scrisoare cătră un bătrân Scrisoare cătră un bătrân de Alexandru Vlahuță Părul alb e lucru mare pentru cine vrea să știe, Și a ști să-l porți e poate cea mai grea filozofie. Vremea, ce zbârcește fața, netezește judecata. Pentru orice-ncrețitură, mintea trebui să-și ia plata. Și pleoapă de pleoapă când s-apropie-n afară, Atunci ochiul cel lăuntric vede lumea mult mai clară. Ah, și mari lucruri grăiește gura pregătitei groape, Și-nțelept trebui să fie cine stă de ea aproape! Iată ce gândesc când trece un bătrân pe lângă mine, Și când văd pe fața-i blândă ieroglifele divine, Ce-a săpat, în treacăt vremea, ca pe-o obeliscă vie! Mi se pare că într-însul văd un zeu: Ah, cine știe Ce-o fi clocotind în lumea strânsă în bătrânu-i creier, Și ce-o fi târând cu sine furtunosul lui cutrier! Câte visuri izbândite! Câte visuri sfărămate! Grămădire colosală ici ruine de palate; Dincolo în codru-n doliu, și sub el un vraf de scrum. Într-un colț trântit se vaită dorul, abătut din drum. Câte cuiburi goale! Câte, câte falnice porniri Și iluzii aurite, prefăcute-n ... Alphonse de Lamartine - Toamna (Lamartine) ... de miros! L-a murindului privire soarele cât de frumos! Acum aș vrea și cu drojdii să deșert acest pahar Amestecat când de fiere, când de dulcele nectar. În fundul acestei cupe unde viața sunt a-mi bea, Vreun gust de miere-aicea e putinț-a ... Anton Pann - Tăcerea e ca mierea ... Orcum să taci trebuiește : Fii dar d-acum înainte Cum te-a-nvățat baba minte; Că tăcerea este miere La cea mai amară fiere, Tăcerea ț-a-ndulcit traiul Și a contenit vătraiul. Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul ... Constantin Negruzzi - La Maria (Negruzzi) ... uscând frunzele sale, O lasă veștezită de-o calcă toți câți trec. Nici ura, nici amorul, nici lumea-nșelătoare Ce ne-ncetat m-adapă cu fiere și venin, Nu pot să facă altă decât să mă omoare. Dar însă... nu-s aceste ce-mping al meu suspin. Aceea care trista-mi ... Costache Negri - Cîntic haiducesc ... ogor Ca tot omul muncitor, Să fiu maicei de-ajutor. Dar m-am răzbătut de tot Și-a suferi nu mai pot Ocări, fiere și bătăi, Urgisind bieții flăcăi Și făcîndu-i din buni răi ! Săriți cu toți, măi băiați, Și-n dușmani din greu tăiați, Căci acolo ne ... Dimitrie Anghel - A. D. Holban ... generație întreagă. Nu era nimeni după ochelarii aceia negri, nimic îndărătul vorbelor răsunătoare, nimic în această uriașă întrupare, decît un stomac și o pungă de fiere... Astăzi, cînd arar mai dau cu ochii de acest nume, care ca un înecat tot mai caută să iasă la suprafață în vîrtejul grăbit al ... Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul I. Ionienele ... o, foc din ceruri, o, simțimînt sublim! Cum vă schimbărați cursui și cum divina miere În cupa vieții mele s-a prefăcut în fiere! Leandre, dulce soare al sufletului meu, Tu ai pierdut lumina ce-atît iubisem eu! Stins, tu te-nchini pe țărmul ce cu a ta ... Dimitrie Bolintineanu - La pizmă ... lor. Cei ce-i înconjoară cearcă-a ta putere, Inima se umple cu al tău venin, Care o îmbată și o schimbă-n fiere, Ura-nlocuiește amorul divin. Eu te văz pe orice față, De la domni până la sclavi. Fumul tău pe toți răsfață, Pe cei slabi și ... Dimitrie Bolintineanu - Morții ... dete viața decât să pătimesc? Sub o durere crudă, vai! inima mea moare! Și eu tot mai trăiesc! Nu ești sătulă, soartă, acum d-atâta fiere, D-atâta apăsare sub care m-ai zdrobit? D-atâta suferință, tu, palidă durere, Ce, nu ai obosit? Durerea vrea o pradă și prada-i ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIERERezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru FIERE. AMÁR , - Ă , amari , - e , adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre alimente , băuturi etc . ) Care are gustul fierii , pelinului , chininei ; ( despre gust ) ca al fierii , pelinului , chininei . 2. Fig . Chinuitor , dureros ; trist , necăjit . 3. Fig . BĂȘÍCĂ , bășici , s . f . 1. Sac membranos din corpul oamenilor și al animalelor , în care se strâng unele secreții ale organismului ; vezică . Bășica fierii . 2. Umflătură a pielii conținând o materie lichidă ( seroasă ) . 3. Umflătură mică plină cu aer , care se face la suprafața lichidelor ( în timpul fierberii ) , a aluatului ( în urma dospirii ) etc . 4. Obiect ( de sticlă ) în formă ... în diverse scopuri ( ca rulmenți , la unele jocuri de copii , la jocul de popice , ca modalitate de vot etc . ) . BÍLĂ^1 , bile , s . f . ( Anat . ) Fiere COLÉDOC adj . Canal coledoc ( Anat . ; în sintagma ) ( și substantivat n . ) = canal prin care se varsă fierea în FRIGURÍCĂ , frigurele , s . f . ( Bot . ) 1. Mică plantă erbacee cu tulpina foarte ramificată , cu frunze ovale și cu flori roșii sau albe ( Erythraca pulchella ) . 2. Fierea - pământului . - Frig + suf . - ... șerpi , insecte sau arahnide ) și de unele plante ca mijloc de atac sau de apărare , ori preparată de om ( din plante otrăvitoare ) . 2. ( Anat . ; pop . ) Fiere |
||