|
|
||
|
Cuvântul REGALE nu a fost găsit. Au fost afișate formele bază: REGALĂ,REGAL Vezi și:REGAL, REGALA, REGALĂ, MAJORDOM, REGALARE, CANCELAR, COMUNEROS, CONETABIL, FRONDĂ, MĂSCĂRICI, PRIMOGENIT ... Mai multe din DEX...REGALE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. REGÁLĂ^1, regale, s.f. (Ieșit din uz) Pahar de bere mai mic decât țapul; cantitatea de bere din acest pahar. - Din regal^2.Sursa : DEX '98 REGÁLĂ^2, regale, s.f. Instrument de suflat asemănător cu orga, dar mai mic decât aceasta. ** Unul dintre registrele orgii. - Din fr. régale.Sursa : DEX '98 regálă (pahar de bere, instrument muzical) s. f., g.-d. art. regálei; pl. regáleSursa : ortografic REGÁL//Ă^1 \~e f. 1) Instrument muzical pneumatic, asemănător cu orga, dar de dimen-siuni mai mici. 2) Unul dintre registrele orgii. /Sursa : NODEX REGÁL//Ă^2 \~e f. înv. 1) Pahar înalt (cu capacitatea de 0,25 litri) din care se bea bere. 2) Conținutul unui asemenea pahar. /Din regalSursa : NODEX REGÁLĂ^1 s.f. (Liv.) Drept considerat ca inerent monarhiei. [< fr. régale].Sursa : neologisme REGÁLĂ^2 s.f. Instrument de suflat asemănător orgii, dar mai mic decât aceasta. ** Unul dintre registrele orgii. [< fr. régale].Sursa : neologisme REGÁLĂ s. f. vechi instrument muzical de suflat cu claviatură, un fel de orgă portativă. * unul dintre registrele orgii. (< it. regale. fr. régale)Sursa : neoficial REGÁL^2, -Ă, regali, -e, adj., s.n. 1. Adj. Care aparține unui rege, privitor la rege; regesc; p. ext. bogat, luxos, maiestuos, mândru. 2. S.n. (Livr.), Ospăț mare, bogat; banchet festiv. ** Eveniment deosebit (care încântă, desfată etc.). Plăcere mare; dar^2 plăcut. 3. Adj. (În sintagmă) * Apă regală = amestec de acid clorhidric și acid azotic, care are proprietatea de a ataca metalele nobile. - Din fr. régal(e), it. regale, lat. regalis.Sursa : DEX '98 REGÁL^1, regaluri, s.n. (Tipogr.) Dulăpior la secția de culegere manuală a unei tipografii, folosit la păstrarea casetelor cu litere sau a formelor pentru tipar. - Din germ. Regal.Sursa : DEX '98 REGÁL adj. regesc.Sursa : sinonime regál adj. m., pl. regáli; f. sg. regálă, pl. regáleSursa : ortografic regál (ospăț bogat, dulăpior) s. n., pl. regáleSursa : ortografic REGÁL^1 \~ă (\~i, \~e) 1) Care ține de regi; propriu regilor. Palat \~. 2) fig. Care se impune prin măreție; cu aspect grandios și impunător. 3): Apă \~ă amestec de acid azotic și acid clorhidric care se foloseşte la dizolvarea unor metale. /Sursa : NODEX REGÁL^2 \~e n. livr. Masă bogată oferită cu ocazia unei zile festive; masă de sărbă-toare. /Sursa : NODEX REGÁL^3 \~e n. tipogr. Dulap în care se păstrează casetele cu litere și suporturile pentru pagini. /Sursa : NODEX REGÁL^1 s.n. (Poligr.) Raft în formă de pupitru, în care se păstrează casetele cu litere. [Pl. -le. / < germ. Regal].Sursa : neologisme REGÁL^2 s.n. (Franțuzism) 1. Masă mare, banchet. ** Mare plăcere, dar plăcut. 2. (Fig.) Plăcere deosebită, încântare. [< fr. régal].Sursa : neologisme REGÁL, -Ă adj. De rege; al regelui; regesc. ** (Poet.) Maiestuos, măreț. [< fr. régal, it. regale, lat. regalis].Sursa : neologisme REGÁL^1 s. n. raft în care se păstrează casetele cu litere în tipografie. (< germ. Regal)Sursa : neoficial REGÁL^2 s. n. 1. masă mare, banchet. 2. dar plăcut, cadou. 3. (fig.) plăcere deosebită, încântare. (< fr. régal, it. regalo)Sursa : neoficial REGÁL^3, -Ă adj. 1. de rege; regesc. 2. demn de un rege, maiestuos. (< fr. régal, lat. regalis, it. regale)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru REGALERezultatele 1 - 10 din aproximativ 84 pentru REGALE. Cincinat Pavelescu - Familiei regale Cincinat Pavelescu - Familiei regale Familiei regale de Cincinat Pavelescu Ferdinand, deși e rege, Când e vorba de femei Și de vin, nu prea alege, Dar Maria bea Ion Luca Caragiale - Gazometru ... Uf! ce zăduf! zice madam Niculescu. Nu-i așa? că și dumneei i-e foarte cald. - Teribel! zice madam Ionescu. Da d. Nae zice: - Zăduf regal, domnule! și nu știu cum se-ntoarce spre răsărit și: Ia uitați-vă - zice - colo vizavi! Pe Piscul Câinelui se arată în potriva soarelui, care ... Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj Articol de reportaj de Ion Luca Caragiale Soliditatea informațiilor mele. Reportajul ca gen literar. Profesor dr. Leyden. Părerea doctorului german despre România. Microbul bolii. Băile reci. A. Sa Principesa Maria. M. Sa Regele. Criza culminantă. Prințul e salvat. Convalesccnță. Un coș cu fragi. Temeri de nouă complicațiuni. Iarăși dr. Leyden. Concluziune. Bârfitorii interesați. Post-scriptum. SOLIDITATEA INFORMAȚIILOR MELE Cu toate afirmațiile răuvoitoare ale acelora ce în zilele de spaimă prin care au trebuit să treacă Dinastia și Națiunea noastră, aveau tot interesul să tăgăduiască soliditatea informațiilor mele și autenticitatea sau, cel puțin seriozitatea izvoarelor de unde le culeg de obicei, tinzând astfel aceia să arunce, prin mijloace de concurență neleală, discreditul asupra articolelor mele de reportaj și să lovească prin urmare în popularitatea și tirajul Foiei interesante, la care am onoarea să colaborez ca reporter; cu toate acele informații răuvoitoare, o repet, eu sunt fericit a constata că nu a putut nimeni să-mi dea până acuma o dezmințire serioasă, că toate știrile mele au rămas și vor rămânea în picioare. A. Sa Regală prințul Ferdinand, fiind acuma afară de orice pericol, e o plăcere ... Ion Luca Caragiale - Paradoxal Ion Luca Caragiale - Paradoxal Paradoxal de Ion Luca Caragiale N-am înțeles niciodată paradoxele prietinului meu, domnul Teofil. D-sa judecă toate d-andoasele; pentru fiecare împrejurare, la care suntem obicinuiți să dăm o explicare găsită gata, fără să ne mai batem capul a umbla după invențiuni originale, Teofil găsește o explicare cu totul deosebită. În toate este extravagant — dar unde e chiar absurd, e în morală. Această știință așa de pozitivă a suferit de la d. Teofil o completă răsturnare. Ce e bine la toată lumea la d. Teofil e rău, și viceversa. De exemplu, alaltăseară l-am văzut făcând ceva, care m-a pus în mare mirare. Exprimându-mi acest sentiment al meu, d. Teofil s-a apucat să-mi facă o teorie ridiculă asupra datoriei ce are societatea față cu virtuțile și vițiile individului. Să vedeți modul lui paradoxal. El susține că virtuțile sunt pavezele și armele individului în lupta sa cu societatea, iar vițiurile îi sunt părțile descoperite și vulnerabile. De aci amicul meu conchide, cu spiritul lui sucit, că societatea n-are nici o nevoie să combată vițiurile indivizilor și să le încurajeze virtuțile — ... ... n sânul nostru dorul țării cei străbune, El revoacă-n dulci icoane a istoriei minune, Vremea lui Ștefan cel Mare, zimbrul sobru și regal. ............................................ Iară noi? noi, epigonii?... Simțiri reci, harfe zdrobite, Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte, Măști râzânde, puse bine pe-un caracter inimic ... Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna Ana-doamna de Dimitrie Bolintineanu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX I Sufletul lui Carol, regele maghiar, De dorinți trufașe se îmbată-amar, Dar cea mai fatală ce-a putut să fie E ca să supuie dalba Românie. Exaltat de dorul care l-a răpit, Cheamă cavalerii și-astfel le-a vorbit — ,,Viețuiește-un popol dincolo-n Carpați, Popol de mari fapte și de rari bărbați. Astfel cum un arbor lângă casă crește Și, crescând, lumina soarelui oprește, Astfel astă-dată, pe al nostru sân, Crește și va crește popolul român. Să surpăm stejarul într-a lui junie Și să spargem cuibul cel de bărbăție. Să-njugăm la carul cel triumfător Căpitanii ageri și pe domnul lor! Să stingem, prin lanțuri și prin împilare, Focul său de viață, de neatârnare, Până să roșească d-a se mai gândi Fericit și liber pe pământ a fi!..." Astfel zice Carol, iar maghiarii-aprinși Jură să zdrobească șoimii cei ne-nvinși. II Carol intră-n țară, asuprește foarte; Unde calcă, lasă lacrimi, ... Ion Luca Caragiale - Accelerat no. 17 Ion Luca Caragiale - Accelerat no. 17 Accelerat no. 17 de Ion Luca Caragiale Un individ purtând pe umeri o șubă largă, cu o căciulă mare pe ceafă, stă la masă în restaurantul Gării de Nord și bea ceai. Are un geamantan de pânză cu cercuri de tinichea alături pe un scaun, și pe masă un sac de piele neagră, prin mănușa căruia își ține petrecută bine mâna stângă până la încheietura brațului. După figură, după maniere și port, trebuie să fie vreun negustor, ori arendaș din provincie. Un domn bine îmbrăcat, blană cu guler de astrahan și căciuliță asemenea, bea cafea la altă masă, fumează și se uită din când în când către provincial, care nu ia seama de loc că-l observă cineva. În același timp, domnul trage cu ochii la ușă: așteaptă desigur pe cineva, și cu nerăbdare. Negustorul plătește ceaiul. Îndată, iată și hamalul vine să-i spună că trenul a tras la peron; îi ia geamantanul de pânză și vrea să-i ia și sacul de piele, ca să-l ușureze pe pasager; dar acesta își trage repede mâna cu sacul și refuză serviciul. Sacul nu e mare, dar trebuie să fie greu, ... Ştefan Petică - Cântec uitat Cântec uitat de Ștefan Petică 1900 ...Și coardele vorbiră prelung și trist. Eu n-aș fi voit să le ascult, căci știam bine amara durere care zăcea în glasul lor, dar ele suspinară așa de rugător și notele se tânguiau așa de sfâșietor, încât am rămas pe loc, ca și când mi-ar fi fost ochii prinși de ademenirea ucigătoare a unei prăpăstii. Iar coardele vorbiră prelung și trist. O notă stângace sălta tremurând ca o umbră ce se mișcă fantastică într-o alee umbrită de tei negri în noapte. Noapte de vară! Cărarea se desfăcea albă și prăfuită ca un pod de argint peste pământul adormit. Copacii stăteau nemișcați ca niște copaci fermecați de poveste veche și luna părea prinsă pe imensa boltă albastră. Câmpul se întindea ca un strat de flori albe, și în toată această magie strălucită și ciudată a nopței numai umbrele negre ale teilor își lăsau dulcele lor mister ca un vis duios peste o serbare veselă. Și coardele spuseră prelung și trist povestea înainte. O notă ușoară sălta zglobie ca o rază de lună furișată prin frunzișul des al ramurilor. Ramuri întinse peste un drum ... Alexandru Macedonski - Lewki Lewki de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I De sidef și de-aur roșu sub al cerului azur, Zvelta insulă apare, și sporește minunată, Sărutată când de valuri, când de vânturi asaltată Printre-ocolul spumei albe, — crini regali, jur-împrejur. Peste-al țărmurilor silex palpitează-o-nflăcărare, Via purpură de sânge a solarei agonii; Mari flamanzi prin aer zboară spre-ale visului domnii Un imperiu de spațiu fără legi și grănițare. Ancorează, marinare! Iată: noaptea s-a lăsat... Și tu, stâncă solitară, fii cu brațele deschise 'Ți sunt frate, căci ca tine sunt și culme și abise, Și-ți aduc un corp în zdrențe și un suflet sfâșiat. II Seară palidă, și-n ceruri, ochi de îngeri plini de raze... Adierea își ascute fremătările pe stânci, Se iuțește, se-ntremează, mișcă unda și-i dă brânci Până ce-n galop o pleacă de-a-n călare pe talaze. Și, ca orgă colosală, geme tot, — se vaită tot... Izbucnește-o disperare strigătoare către astre, Ce zâmbesc din pacea naltă a tăriilor albastre, Unde plânset nu se varsă, ... Alexandru Macedonski - Noaptea de iulie Alexandru Macedonski - Noaptea de iulie Noaptea de iulie de Alexandru Macedonski A-nceput din nou să-mi fie dor de dulce fericire... Văd că-mi trece tinerețea, văd că anii mi se duc, Și mi-e sete de plăcere, și mi-e sete de iubire, Însă umbrele visate nu se poate să le-apuc. Numai aurul, el singur, îmi lipsește-n astă lume, Numai el, dar fără dânsul sunt un biet neputincios... Care suflet de-al meu suflet, care nume de-al meu nume S-ar lipi să ia povara unui trai sărăcăcios? Pică plâns al tinereții pe un sân ce nu palpită, Ai avut cu ce să-l cumperi, e al tău până în zori... Veștejește-te-a mea buză pe o buză veștejită, Și tu, suflete, visează că aduni cerești comori. Însă tu, o! poezie, cu mantaua ta regală, Îți acoperă vederea — fugi în colțu-ntunecos, Prin fereastră mă fixează luna rece și spectrală Ca un doctor ce se uită la un chip de ofticos. A! desigur, masca blondă avea altfel de privire Când pe țărmurile de-aur ale lacului Leman Surâdea printre frunzișuri la întâia mea iubire, Vis mai ... Alexandru Vlahuţă - 1907 1907 de Alexandru Vlahuță Minciuna stă cu regele la masă... Doar asta-i cam de multișor poveste: De când sunt regi, de când minciună este, Duc laolaltă cea mai bună casă. O, sunt atâtea de făcut, vezi bine, De-atâtea griji e-mpresurat un rege! Atâtea-s de aflat! Și, se-nțelege, Scutarul lui nu poate fi oricine. Ce țară fericită, maiestate!... Se lăfăiește gureșa Minciună. Că numai Dumnezeu te-a pus cunună De-nțelepciune și de bunătate Păstor acestui neam ce sta să piară, Ce nici nu s-ar mai ști c-a fost, sărmanul, De nu-și afla sub schiptrul tău limanul, De nu-ți sta-n mână bulgăre de ceară. Că tu sălbatici ai găsit aice, Sălbatici, și mișei, și proști de-a rândul, Ș-o sărăcie cum nu-ți dai cu gândul... Dar faci un semn, și-ncep să se ridice Oștiri, cetăți, palate lume nouă, Izvoarele vieții se desfundă; De pretutindeni bogății inundă; Și tu le-mparți cu mâinile-amândouă. Azi la cuprinsul tău râvnește-o lume. E-o veselie ș-un belșug în țară, Că vin și guri flămânde de pe-afară. Tot crugul ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REGALERezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru REGALE. REGÁL^1 , regaluri , s . n . ( Tipogr . ) Dulăpior la secția de culegere manuală a unei tipografii , folosit la păstrarea casetelor cu litere sau a formelor pentru tipar . REGÁL^2 , - Ă , regali , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care aparține unui rege , privitor la rege ; regesc ; p . ext . bogat , luxos , maiestuos , mândru . 2. S . n . ( Livr . ) , Ospăț mare , bogat ; banchet festiv . 3. Adj . ( În REGALÁ , regalez , vb . I . Tranz . și refl . ( Livr . ) A ( se ) ospăta bine , a ( se ) REGÁLĂ^2 , regale , s . f . Instrument de suflat asemănător cu orga , dar mai mic decât aceasta . REGÁLĂ^1 , regale , s . f . ( Ieșit din uz ) Pahar de bere mai mic decât țapul ; cantitatea de bere din acest ... MAJORDÓM , majordomi , s . m . ( În Franța , în evul mediu ) Intendent al domeniilor regale și al palatului ; p . gener . persoană însărcinată cu administrarea unui palat ( regal REGALÁRE , regalări , s . f . ( Franțuzism ) 1. Acțiunea de a ( se ) regala . 2. Fig . Desfătare , încântare . - V. CANCELÁR , cancelari , s . m . 1. Șeful guvernului în unele state . 2. Șeful cancelariei și al arhivei regale sau imperiale în evul ... COMUNÉROS s . m . pl . 1. Denumire a orașelor libere din Castilia , care s - au răsculat împotriva absolutismului regal în 1520 . 2. Denumire dată participanților la răscoala antispaniolă din 1871 din Noua Granadă . 3. Denumire dată curentului de stânga din revoluția spaniolă ( 1820 - 1823 ... CONETÁBIL , conetabili , s . m . Comandant suprem al armatelor regale din Franța , în timpul ... FRÓNDĂ , fronde , s . f . Mișcare social - politică din Franța , la mijlocul sec . XVII , îndreptată împotriva absolutismului regal MĂSCĂRÍCI , măscărici , s . m . 1. Actor de comedie în teatrul popular ( de circ , de bâlci etc . ) care execută și numere de acrobație , muzicale , de dresură etc . ; saltimbanc , paiață , clovn . 2. ( În evul mediu ) Persoană angajată la curțile regale sau senioriale pentru a amuza asistența ; bufon . - Măscări + suf . - PRIMOGÉNIT , - Ă , primogeniți , - te , adj . , s . m . și f . ( Livr . ) ( Copil ) născut primul ( într - o familie regală , princiară , feudală etc . ) ; Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||