|
|
||
Vezi și:RĂZBATERE,
NEPĂTRUNS,
NERĂZBĂTUT,
PĂTRUNDE,
PĂTRUNZĂTOR,
RĂZBĂTĂTOR,
RĂZBI,
STRĂBATE,
STRĂPUNGE
... Mai multe din DEX...
RĂZBATE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. RĂZBÁTE, răzbát, vb. III. 1. Intranz. A-și face, a-și croi drum prin..., a înainta cu greu, înlăturând obstacolele; a străbate, a pătrunde. 2. Intranz. A răzbi (2), a izbuti. 3. Intranz. A umbla în lung și în larg; a cutreiera, a colinda. 4. Tranz. (Despre stări, sentimente) A pune stăpânire cu putere pe cineva; a birui, a învinge, a copleși, a răzbi (4). - Răz- + bate.Sursa : DEX '98 RĂZBÁTE vb. v. bate, birui, colinda, copleși, cuprinde, cutreiera, înfrânge, întrece, învinge, parcurge, răzbi, străbate, târgui, tocmi, vântura.Sursa : sinonime RĂZBÁTE vb. 1. v. pătrunde. 2. a străbate. (Nu putea \~ prin mulțime.) 3. v. ajunge. 4. a pătrunde, a se strecura. (Frigul \~ în casă.)Sursa : sinonime răzbáte vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răzbát, 1 pl. răzbátem; part. răzbătútSursa : ortografic A RĂZBÁTE răzbát intranz. 1) A intra (într-un mediu), avansând cu greu; a penetra; a pătrunde; a răzbi. 2) fig. A ajunge, învingând obstacole; a răzbi; a izbuti. N-a putut răzbate prin mulțime. 3) rar A umbla în lung și în lat; a cutreiera. /răz- + a bateSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru RĂZBATERezultatele 1 - 10 din aproximativ 82 pentru RĂZBATE. Petre Ispirescu - Găinăreasa Găinăreasa de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat și o împărăteasă. În căsătoria lor ei au trăit ca frații, și numai o fată au fost făcut. Ca și mumă-sa, această fată, din naștere, era cu o stea în frunte. Murind împărăteasa, a lăsat cu sufletul la ceasul morții ei și cu jurământ ca împăratul, soțul ei, să nu văduvească, ci să ia de soție pe aceea la care se va potrivi condurul ei. Împăratul o iubea, nevoie mare. Și nici în ruptul capului nu voia să se însoare de a doua oară. Un an întreg, întreguleț o plânse după înmormântarea ei. Sfatul împărăției, știind hotărârea împărătesei, lăsată cu grai de moarte, se tot ținea de câra împăratului ca să se însoare, și mai multe nu. El se tot împotrivea cu fel de fel de cuvinte. Daca văzu și văzu că scăpare nu este, se lăsă și el după sfatul mai-marilor împărăției. Dete condurul răposatei împărătese și doi trimiși ai Sfatului împărătesc răzbătu țări și cetăți, căutând la cine s-ar potrivi condurul. Nu trecu mult și se întoarseră precum ... Ștefan Octavian Iosif - Amorul orb Ştefan Octavian Iosif - Amorul orb Amorul orb de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Nu se cunosc, nici s-au văzut vreodată!... Dar ambii sapă sumbre galerii, Ca doi mineri înmormântați de vii Ce-n întuneric, făr’ de lămpi, se cată.– Atrași de-aceleași tainici simpatii, Boltesc tuneluri lungi ca să răzbată, Și solul sună, unde prind să bată, De zvonul surdei lor telegrafii.– Tot mai aproape se aud, și tot Mai harnici sapă vesel să s-ajungă, Și dup-atât ocol și cale lungă Se întâlnesc deodată bot în bot Sub bolta nupțială a cupolei... Și iată, astfel se iubesc – sobolii! Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării" ... rosti mai moldovenește cele scrise, care pentru noi, poligloții, sunt negreșit foarte frumoase, dar pentru mulți moldoveni de prin țară și de prin munți, unde răzbate Steaua , sunt moarte. Adă-ți aminte de Patria , ce nu o înțelegeam nici tu, nici eu, deși scrisă pe hârtie frumoasă, cum nu se fabrichează ... ... vom Cosinzene, ascunse prin palate, Iar zmeii, pe la poduri, de-or sta cu noi să lupte, I-om birui, și-n alte tărîmuri vom răzbate, Departe de-ale lumii dureri neîntrerupte. Încet... din fund de vremuri un glas iubit mă cheamă. Revino, cal năprasnic și știutor de gînduri; De dorul ... ... n zare revărsat, Aur viu de pâine coaptă -- Munca țărănimii dreaptă. Trece vântul prin ogoare, Dă pământului răcoare Și se duce pân'în zări Și răzbate-n depărtări. Păsări cântă-n ceruri sus, Tot zburând înspre apus. Pelin verde, iarb-amară, Măiculiță, scumpă țară, Mândră ești tu și frumoasă; Mândră ești ... Andrei Mureşanu - Omul frumos Omul frumos de Andrei Mureșanu Frumos e omul, Doamne, când mintea e regină, Și simțul ce ca șerpe spre rele îl înclină, Supus, loial și drept; Vârtutea-atunci măreață răsare ca ș-o floare, De brumă neatinsă la rumena-i coloare În fragedul lui piept! Pe fruntea lui senină dreptatea strălucește Întocma ca ș-un soare pe sferă când pășește De nori neturburat; E crimă, se retrage, e silă, se ferește, E negură,-o străbate, e nor, îl împărțește Și iesă nepătat. Frumos e omul, Doamne, cu inimia curată Cu floarea conștiinței de crime nepătată, Sincer, nefățărit; Conspire lumea toată, răzbată-l orice soarte, Închidă-l să nu vază lumină pân' la moarte, Și iată-l neclintit! Arunce-l în deșerturi lipsite d-orice floare, Pe unde nu s-arată nici om, nici zburătoare, Ci șerpi veninători; Vârtutea-i va fi scutul ș-azilul de scăpare, Întocma ca și cedrul, cu umbra sa cea mare, La oameni călători; Frumos e omul, Doamne, cu generozitate, Când iartă pe tiranul ce-apasă p-al său frate, Cu scop d-a-l subjuga; Și-n loc să răsplătească, cum cere pofta-n lume, Dușmana lui lucrare, ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda I ... l-a înzestrat cu minte, Cu dânsa dintre alte făpturi l-au osebit. El nourul cel negru despică cu-al său tunet, Săgeata arzătoare răzbate-n orice loc; Se tulbură tot omul de acel puternic sunet Înfricoșat și iute, ce poartă-n sine foc. Pre cei smeriți înalță, pre cei ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei ... Strigați de bucurie, Săltați de veselie, Căci lepra cu urgie Se mișcă pas la pas: Prin târguri și prin sate, Cu ape-nveninate, Ea țările răzbate, Puțin i-a mai rămas! Priviți-o cum pătrunde În turnurile unde D-abia se mai ascunde Seniorul tremurând; Bordeiul și palatul, Săracul ... ... păstoresc. Iată și izvor cu o apă mai limpide și mai curată decât cristalul, aice am și acest rădiu prin cari razile soarelui nu pot răzbate, of! Aice voi șâdĂ©. Zâcând aceste cuvinte, au pus gios burdufu și poamile ci le culesăsă, după aceea turnând, be must, binecuvântând pe ... Constantin Negruzzi - Noapte Noapte de Constantin Negruzzi Noapte tăcută, cu ce farmăc vii să mă prinzi la poalele aceștii stânci îmbrăcate cu mușchi! Am văzut încă pe Febus, în menunt ce să perdĂ© în dosul treptilor munților acestora. El au aruncat o de pe urmă zâmbiri printre pâcla ce ușoară, cari, asămine unii gaze de aur, era întinsă piste vii, piste livezi, și piste câmpii. Toată fire, înflăcărată de dulce oglindire a purpurului ce strălucĂ© pe brâile nourilor, sărba purcedire sa. Păsările îl făcĂ© să asculte cântare lor ce de pe urmă și căuta cu tovarășii lor siguranțâia cuiburilor sale. Păstoriul, întovărășit de umbra sa ce se prelunge, cânta, întorcându-să la coliba sa, cânticul său cel de sară, în buciumul său, când eu, tras de-o parte, am adormit cu dulceață. Tu ești, filomeli, cari prin duioasile tali axenturi m-ai dișteptat? Oare ești un fon ce pândești? Sau îi o nimfă fricoasă, cari mergi prin rădiurile acești tufoasă? O! Cum toate celi ce mă împregiură sunt frumoasă! Cum acești lăcuinți dormitează în liniște! Ce dulce îmbătare să împrăștii în inima me ce săltătoare! C-un aer sfânt ochii mei privesc lunca ce posomorâtă și să ... Constantin Stamati - Omul și pământul Constantin Stamati - Omul şi pământul Omul și pământul de Constantin Stamati Într-o zi de vară eu trist mă aflam foarte, Trupește, sufletește de suferiri și chinuri; Și am ieșit din casă, m-am dus făr-a ști unde, În codrii singuratici cătându-mi liniștirea; Acolo cu mirare priveam frumseța lumii... Pe cer, unde și unde, plutea ca de puf nouri, Și repede ca umbra trecând pierea în aer, Și se limpezea cerul ca de cristal oglindă, Iar strălucitul soare, înconjurat de raze, Ca tron dumnezeirei sta pe cerească boltă, Ca ochiul ce nu doarme celui ce zidi lumea, Priveghind peste fire, și revărsând belșugul. În codru filomela serba ziua frumoasă Cu foarte dulci melodii, iar păstorescul fluier Răsuna cu-ntristare, când și când, de departe. Uimit de așa scenă a firii liniștite, Am căzut pe genunchii-mi pe pajiște-nflorită Unei poieni rotunde, de arbori pregiurată, Și acolo, pe gânduri, uitându-mă pe sine, Uitam și pe-ai mei casnici, ca când pierdusem mintea. Și iată că un șopot, ce din pământ ieșiră, Mi-au încântat auzul, ca și glasul iubirii, M-au răzbătut în suflet și chiar ca o făclie Mi-au luminat ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RĂZBATERezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru RĂZBATE. ... RĂZBÁTERE , răzbateri , s . f . Acțiunea de a răzbate și rezultatul ei . - V. răzbate ... NEPĂTRÚNS , - Ă , nepătrunși , - se , adj . 1. Care nu este sau nu poate fi pătruns , străbătut ; impenetrabil ; spec . prin care nu răzbate NERĂZBĂTUT , - Ă , nerăzbătuți , - te , adj . Care nu poate fi răzbătut , pătruns , ... PĂTRÚNDE , pătrúnd , vb . III . 1. Tranz . și intranz . A trece prin . . . , a străbate , a străpunge , a răzbate , a penetra ; a perfora , a găuri . 2. Intranz . A izbuti să ajungă , să intre , să străbată undeva ... ... PĂTRUNZĂTÓR , - OÁRE , pătrunzători , - oare , adj . 1. Care străpunge , străbate , răzbate ; penetrant . 2. Cu sonoritate puternică ; strident . 3. Fig . Mișcător , emoționant , impresionant . 4. Fig . Care aprofundează , care demonstrează pătrundere ; perspicace ; iscusit , priceput ; adânc , profund . - Pătrunde + suf ... ... RĂZBĂTĂTÓR , - OÁRE , răzbătători , - oare , adj . Care își face drum biruind obstacolele , care nu se dă bătut ; tenace . - Răzbate ... răzbesc , vb . IV . 1. Intranz . A - și face drum , a străbate ( anevoie ) , a trece peste piedici ; a răzbate . 2. Intranz . A ajunge undeva înlăturând obstacolele . 3. Tranz . A învinge , a înfrânge , a răpune . 4. Tranz ... ... a parcurge , a cutreiera , a traversa . 3. Intranz . A trece pe undeva cu greu , învingând obstacole ; a răzbate STRĂPÚNGE , străpung , vb . III . Tranz . 1. A împunge cu un obiect cu vârf ascuțit , astfel încât vârful ( sau întregul obiect ) să răzbată în partea cealaltă ; p . ext . a ucide sau a răni cu o armă acuțită . 2. Fig . A străbate , a pătrunde , a trece prin ceva . 3. A realiza legătura dintre două lucrări miniere subterane . [ Perf . s . străpunséi , part . |
||