POLARIZA - Definiția din dicționar

Vezi și:POLARIZAT, POLARIZAȚIE, POLARIZARE, DIELECTRIC, NEGATIVA, PIEZOELECTRICITATE, PIROELECTRICITATE, POLARIZABIL, POLARIZANT, POLARIZATOR ... Mai multe din DEX...

POLARIZA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

POLARIZÁ, polarizez, vb. I. 1. Tranz. (Fiz.) A transforma lumina naturală prin fenomene de reflexie, refracție, birefringență etc. ** Intranz. și refl. A dobândi proprietatea de a avea poli electrici sau magnetici. 2. Tranz. Fig. A aduna, a strânge, a concentra în jurul său. 3. Refl. (Fil.) A da naștere unei polarități (3), a forma extreme opuse care se condiționează reciproc. - Din fr. polariser.

Sursa : DEX '98

A polariza ≠ a depolariza

Sursa : antonime

POLARIZÁ vb. v. concentra.

Sursa : sinonime

polarizá vb., ind. prez. 1 sg. polarizéz, 3 sg. și pl. polarizeáză

Sursa : ortografic

A POLARIZ//Á \~éz 1. tranz. 1) A face să se polarizeze. 2) fig. A strânge în jurul său. \~ masele. 2. intranz. A căpăta proprietatea de a avea poli (electrici sau magnetici). /polariser, germ. polarisieren

Sursa : NODEX

A SE POLARIZ//Á pers. 3 se \~eáză intranz. și fig. fiz. A forma extreme opuse care se condiționează reciproc. Atitudinile s -au \~at. /polariser, germ. polarisieren

Sursa : NODEX

POLARIZÁ vb. I. tr. A produce polarizare. ** (Fig.) A aduna, a concentra. [< fr. polariser, cf. gr. polos - axă, pivot].

Sursa : neologisme

POLARIZÁ vb. 1. tr. a face ca un corp să capete poli; a aduce în stare de polarizație. * a transforma lumina naturală în lumină polarizată. II. tr., refl. (fig.) a (se) aduna, a (se) concentra. III. refl. a da naștere unei polarități (2). (< fr. polariser)

Sursa : neoficial

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru POLARIZA

Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru POLARIZA.

POLARIZAT

... POLARIZÁT , - Ă , polarizați , - te , adj . ( Fiz . ) Care a fost supus acțiunii de polarizare ( 1 ) . V. polariza

POLARIZAȚIE

POLARIZÁȚIE , polarizații , s . f . Stare a unui corp sau a unui sistem fizic care prezintă proprietatea de polaritate sau care a suferit o

POLARIZARE

... POLARIZÁRE , polarizări , s . f . Acțiunea de a ( se ) polariza și rezultatul ei . 1. ( Fiz . ) Proces prin care un corp sau un sistem fizic dobândește proprietatea de polaritate ( 1 ) ; stare a unui corp ... a sensurilor unui cuvânt , nediferențiate la origine . 3. ( Fil . ) Formare a unor termeni opuși polari ; realizare a unei polarități ( 3 ) . - V. polariza

DIELECTRIC

DIELÉCTRIC , - Ă , dielectrici , - ce , adj . , s . n . 1. Adj . Care izolează din punct de vedere electric ; izolator . 2. S . n . Material izolant din punct de vedere electric și care se polarizează temporar când este introdus într - un câmp electric . [ Pr . : di -

NEGATIVA

... NEGATIVÁ , negativez , vb . I . Tranz . A încărca , a polariza

PIEZOELECTRICITATE

... PIEZOELECTRICITÁTE s . f . ( Fiz . ) Proprietate a unor cristale ionice de a se polariza

PIROELECTRICITATE

... PIROELECTRICITÁTE s . f . Proprietate a unor cristale de a se polariza

POLARIZABIL

POLARIZÁBIL , - Ă , polarizabili , - e , adj . ( Despre medii ) Care poate fi ( ușor )

POLARIZANT

POLARIZÁNT , - Ă , polarizanți , - te , adj . ( Fiz . ) Care ( se ) polarizează (

POLARIZATOR

POLARIZATÓR , - OÁRE , polarizatori , - oare , adj . Care polarizează ;