|
|
||
|
Vezi și:PAPUCĂ,
PAPUCAR,
PAPUCEL,
ÎNCĂLȚĂMINTE,
ȘLAP,
BUȘMACHIU,
CIPIC,
CLĂMPĂNI,
CLĂMPĂNIT,
DURLIGI
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PAPUC:
PĂPUC.
PAPUC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PAPÚC^1, papuci, s.m. 1. Încălțăminte ușoară (fără călcâi), care se poartă în casă; p. gener. pantof ușor de vară. * Expr. (Fam.) A o lua (sau a o șterge) la papuc = a fugi. (Fam.) A fi (sau a pune, a ține etc.) sub papuc = a fi (sau a pune, a ține etc.) sub ascultarea deplină a cuiva, a se lăsa sau a face să se lase condus de cineva. (Rar) A lăsa (pe cineva) la papuci = a sărăci complet (pe cineva). A da (cuiva) papucii = a da (pe cineva) afară, a obliga (pe cineva) să plece. 2. Piesă de lemn care se aşază la baza unui stâlp pentru a-i mări suprafața de sprijin. ** Piesă de oțel fixată la capătul inferior al unui pilon, pentru a împiedica strivirea acestuia când este bătut în pământ. ** Palier pentru rezemarea pe capre a cablului purtător al unui funicular. ** Piesă folosită la legarea unui conductor electric la bornele unei instalații electrice sau ale unui aparat electric în vederea stabilirii unui contact demontabil. 3. Compus: papucul-doamnei = plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu frunzele lungi, cu flori mari, galbene cu purpuriu (Cypripedium calceolus). [Var.: (reg.) păpúc s.m.] - Din tc. papuç, magh. papucs.Sursa : DEX '98 PAPÚC^2 s.m. v. papucă.Sursa : DEX '98 PAPÚC s. v. bocanc, gheată.Sursa : sinonime PAPÚC s. 1. (reg.) sandală, (Transilv., Maram. și Bucov.) pantof, (Mold. și Bucov.) scarpă, (Ban. și nordul Olt.) șlap, (Ban. și Transilv.) șlarf, (înv.) babuși (pl.). (\~i de casă.) 2. (TEHN.) sabot. (\~ la un pilon.) 3. (BOT.; Cypripedium calceolus) blabornic. 4. (BOT.) papucul-doamnei (Impatiens roylei) = (reg.) papucaș, pantofii-doamnei.Sursa : sinonime papúc (încălțăminte, tehn.) s. m., pl. papúciSursa : ortografic PAPÚ//C \~ci m. 1) mai ales la pl. pop. Obiect de încălțăminte cu înălțimea până deasupra gleznei; gheată. * A roade \~cii degeaba pe drumuri a umbla fără rost. A ține (sau a pune) (pe cineva) sub \~ (sau călcâi) a ține sau a pune pe cineva sub ascultare; a limita pe cineva în acțiuni. A fi sub \~cul (sau călcâiul) cuiva a fi sub ascultarea cuiva; a fi limitat în acțiuni de cineva. \~cul-doamnei plantă erbacee perenă, cu frunze eliptice, cu flori mari divers colorate. 2) mai ales la pl. Obiect de încălțăminte ușoară, de casă (fără călcâi); pantof de casă. 3) tehn. Piesă de lemn pusă sub capătul de jos al unui stâlp pentru a-i mări suprafața de sprijin. 4) Înveliș metalic fixat de capătul ascuțit al unui pilon pentru a-l proteja și pentru a-i înlesni pătrunderea în pământ; sabot. 5) Piesă de metal care uneşte un conductor cu o instalație electrică, asigurând realizarea unui contact demontabil. /<turc. papuç, ung. papucsSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PAPUCRezultatele 1 - 10 din aproximativ 73 pentru PAPUC. George Coșbuc - Povestea gâștelor George Coşbuc - Povestea gâştelor Povestea gâștelor de George Coșbuc Un gâscan cu pene lucii Cum trecea pe pod prin sat Și-ntr-o mân-avea papucii, Nu știu cum i s-a-ntâmplat Că papucii lui căzură, Ce păcat, o, ce păcat! Căci erau cu-alesătură, Fără leac de tivitură Ce păcat! Gâștele-auzind cum zbiară: Aoleu! Papucii mei! Într-un suflet alergară Și-ntrebau mirate, ce-i? Am rămas, plângea gâscanul, Păgubaș de patru lei! Iată-mă desculț, sărmanul! Ce mă fac acum, golanul, Fără ei! Haideți toți, și moși și babe Să-i cătăm pe râu acu! Repede-notând din labe Cârdul tot pe râu trecu. I-ai găsit? Eu, nu, surată, Ce mă-trebi așa și tu? Toate apoi strigau deodată: Bată-i pacostea să-i bată! Nici eu, nu! Vara-ntreagă tot umblară, Dar papucii duși au fost! Și-au să umble și la vară Până ce le-or da de rost! Iar gâscanul merge, vine, Face cruci și ține post, Nu-i găsesc! Sărac de mine, Iar desculț e, vezi tu bine, Lucru prost! Gâștele de-atunci, în cale, Când văd apa undeva, Căutând pornesc agale Tot crezând că-i vor afla. ... Cincinat Pavelescu - Lui C. Argetoianu ... repede să săr Din Curtea de Apel la... Conturi. III Aceluiași, care răspunsese: Când toată viața-ai dat aconturi / Din păr și astă zi chel papuc, / Cum te-aș putea zvârli la Conturi, / Când n-am de ce să te apuc? Când ești un om cu-atât talent Și spirit ai ... Vasile Alecsandri - Omule, boule ... Vasile Alecsandri - Omule, boule Au nu vezi unde mă duc, Omule, boule? C-un condur și c-un papuc, Omule, boule, Cu papucul târșâind, Cu condurul tropăind. Că de când m-am măritat Și te-am luat de bărbat, Nu te-ai mai trezit ... Ştefan Octavian Iosif - Gruia Gruia — Baladă din popor— de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Jos, sub nucul uriaș, Gruia adormise — Doarme ca un copilaș Legănat de vise. Paloșu-i atîrnă-n cui, Aninat de-o cracă ; Murgul paște-n voia lui, De urît să-i treacă. „Scoală, Gruio, drag copil, Scoală, Gruio dragă ! Au nu vezi cum vin tiptil Turcii și te leagă ? Turcii vin ș-aduc cu ei Funii de mătase, Funii răsucite-n trei Și-mpletite-n șase...â€� Bate vîntul cătinel, Pletele-i mîngîie — Turcii se-ngrozesc de el, Strîng de căpătîie. Bate vîntul mai avan, Pletele-i zburlește ; Turcii plîng: „Aman ! Aman !â€� Gruia se trezește. — Măi, dar greu ce-am fost dormit Zice și se miră. Ori păiangeni au venit Și mă înveliră ? Ia să mișc puțin din mîni, Poate m-oi desface — Alelei, pui de păgîni, Nu veniți încoace ?... Sar frînghiile în trei Și plesnesc în șase, Turcii fug ca vai de ei, Fug cu moartea-n oase. Saltă Gruia și — hai-hui ! — Sus pe cal s-aruncă, Clocotă pe urma lui Șapte văi și-o luncă. Tropotă copitele, Pulberea o scurmă ... Gelu Vlaşin - 9:49 â†�â†� 9:20 9:49 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 10:10 →→ programul tv începe cu tine și se termină prost nopțile au mirosul ca o sabie cu două tăișuri printre cuvinte răsare pasărea cu penele smulse la romană aștept ziarul pe care nu-l citesc niciodată să-mi spăl păcatele îmi înfășor ziua precum sfoara în jurul gâtului pus la uscat astăzi doar papucii decupați se plimbă prin sufragerie (cuprinși de panica George Coșbuc - Cântecul redutei George Coşbuc - Cântecul redutei Cântecul redutei de George Coșbuc Publicată în Albina , 1898, nr. 10 (6 dec.) În redută numai lei; Uite-i, mă, bașibuzucii, Eu de-aici le-aud papucii ! Dar mai mare peste ei Cine-mi e? Vrun Strâmbă-Lemne? Cică și mai și, pesemne, Unul, Ciaca-Paca-Bei. Câte cinci pe-un ban să-i vinzi, Că sunt tot oșteni pe-alesul, De viteji le saltă fesul, Pitulați pe după grinzi. Se-ntind, nene, de căldură De le-ajung genunchii-n gură Mașală, cu ei te prinzi? Ce te uiți tu, că sunt goi? Așa-i turcu-n vitejie, Zvârle haina ca să fie Sprinten-foc, când e-n război. Dârdâiesc din dinți, mă, vere Lasă-i, mă, că-și fac putere Dinților, să muște-n noi. Și-ntr-o zi — să vezi acu — Dete-Osman porunci să-i puie Tălpilor la cizme cuie, Și-apoi, ce-o fi fost, ce nu, Că sări pe băț călare Și-alergând în fuga mare Drept la Vadin s-abătu. Strig-Osman: — "Păsat vă fac ! Încurcați pe-aicea treaba, Și-mi mâncați pilaf degeaba — Vă tai ciorba, vă dezbrac! Ahmet, Mahmet, cum te cheamă, Tu ... Grigore Alexandrescu - Bistrița Grigore Alexandrescu - Bistriţa Bistrița de Grigore Alexandrescu După o ședere de o zi și o noapte, plecând de la Mânăstirea Dintr-un Lemn și vizitând în treacăt un alt schit de maici, ce se cheamă Surpatele sosirăm pe la amiază la mănăstirea Bistrița. Barbu Craiovescu, banul Craiovei, și fratele său, vornicul Pârvu, începură zidirea acestei biserici în timpul domniei lui Mihnea cel Rău, la anul 1512. Dar siliți de cruzimile lui, ei fugiră în Turcia, și abia o putură isprăvi, după întoarcerea lor, când cu oștirea adunată de peste Olt goniră pe tiran. Surpatele se despart de Mănăstirea Dintr-un Lemn numai printr-o gârliță; acest schit, așezat pe-un deal și ocolit de un crâng, s-a clădit pe la anul 1591, de către Ștefan al II-lea Surdu, fratele lui Mihai Viteazul, prinț blând, dar necapabil și din marele număr de domnitori neînsemnați care slujesc numai drept date cronologice la repedele curs al întâmplărilor omenești. Banul Barbu, vrăjmaș neîmpăcat al tuturor prinților ce se alegeau fără voia lui, goni asemenea și pe Vlad al VIII-lea, care se orânduise domn de Înalta Poartă, dar în sfârșit fu și el ucis de un capiciu-bassa turc ... Grigore Alexandrescu - Satiră Duhului meu Grigore Alexandrescu - Satiră Duhului meu Satiră Duhului meu de Grigore Alexandrescu Trageți toți câte o carte: domnule, ești cu mine. Șezi, mă rog, împotrivă, și vezi de joacă bine!  Dar ți-am spus, coconiță, că eu, din întâmplare Nici bine, nici nebine nu pot să fac cercare; Am cuvintele mele: aste jocuri plăcute, Cu voia dumitale, îmi sunt necunoscute.  Nebun cine te-o crede; vrei să te rugăm, poate Astăzi chiar și copii știu jocurile toate, Veacul înaintează: Caro; vezi că ți-e rândul; Dar ce făcuși acolo, unde îți este gândul? Când eu am dat pe rigă, bați cu alta mai mare? Astfel de neștiință e lucru de mirare! Așa-mi zicea deunăzi, cu totul supărată, O damă ce la jocuri e foarte învățată, Apoi șoptind pe taină cu câteva vecine:  Vedeți, zise, ce soartă, și ce păcat pe mine? Două greșeli ca asta, zău, sufletul mi-l scot, A! ce nenorocire! ma chere, ce idiot! Vino acum de față și stai la judecată, Tu care le faci astea, duh, ființă ciudată, Ce vrei să joci o rolă în lumea trecătoare: De ce treabă-mi ești bună, putere gânditoare, Când nu pot la ... Ion Heliade Rădulescu - Un muieroi și o femeie ... la certe prea fricoasă, Nu-i lipsea nici foc, nici masă. Muierușca nevăstuică, Ochi de linx, bot de curuică, Nu sta locului nicicum: O lua papuc la drum, Tot orașul colinda, Treiera și vântura, Loc, căsuță nu lăsa, Peste tot s-amesteca. Știa orice s-a făcut Și câte ... Ion Luca Caragiale - Mandatul Mandatul de Ion Luca Caragiale Acrostih Mandatul este visul, Un vis realizat, Când fără-ntârziere Îl iei și l-ai scontat. Atunci de bucurie Să joci, să cânți te-apuci, Și ca să fii mai comod, Te lași numa-n papuci. Nimica nu te doare, Și totul meprizezi, Căci posedezi mandatul Și mergi ca să-l scontezi. Da! da! el să trăiască! Sau daca nu, murim; Căci fără dânsul oare Putem noi să trăim? Amor și fericire Le ai în buzunar, Când ți-ai scontat mandatul, Și nu mai ai habar. Tutunul abundează, Țigări de Bektemis – O! te realizează Mai iute, dulce vis! Unică consolare! O! Preaiubit mandat, De tine toți slujbașii Viața ne-am legat! La minister cu toții, Mandatul să luăm, Să ni-l scontăm degrabă, Și-apoi... să ne- Ion Luca Caragiale - Moşii Moșii de Ion Luca Caragiale 1901 Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - copii - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri -muzici - artifiții - fotografii la minut - comĂ©dii - tombole - Moftul român nr. 8 - oale - steaguri - flașnete - înghețată de vanilie - fleici - stambă - căni - pelin - călușei - scrânciob : cele din urmă invenție care era și la expoziția americană - pinteni - biciclete - cai - vite - jandarmi - basmale - telegrafiști - nepoate - mătuși - țațe - neni - unchi - veri - văduve - orfani - portretul țarului - "Moartea vânătorului" - icoane - bricege - săpun - lumânări - panglici - prescuri - măcelari - grâu - cofeturi pentru colivă - bețivi - căciuli - cojoace - căpestre - boi - hârâitori - Prima societate de bazalt și teracotă - Stella - sticle - fân - cercuri - doage - buți - plăpumi - saltele - perne - flori - scaune - paturi - mese - beteală - oglinzi - cercei - inele - ibrice - turci - lighene - doftorii de bătături - săpun de pete - madipolon - ace englezești -mere - portocale - năut - floricele - șerbet - răcoreală - Marsilieza - lulele - luleaua neamțului - Deșteaptă-te, române! - sacâz - sifoane - ciucalată - acadele - plesnitori - tunuri - călușari - smochine - păpuși - poame - capul vorbitor - Leul de mare - "Vasilache" - copilul cu trei picioare - încercarea puterii - distracția americană - belciuge - fonografe - războiul român pentru țesut - mingi - urcioare - bere - cruci - Dumnezei - fluiere - alune prăjite - Bragadir - fisticuri - Luther - beigălă - ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PAPUCRezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru PAPUC. PAPÚCĂ s . m . ( Înv . ) Bunic . [ Var . : papúc s . ... PAPUCÁR , papucari , s . m . ( Înv . și reg . ) Persoană care face ori repară papuci ^1 ( 1 ) ; p . gener . cizmar [ Var . : ( reg . ) păpucár s . m . ] - Papuc ... PAPUCÉL , papucei , s . m . Diminutiv al lui papuc ^1 ; papucaș . - Papuc ÎNCĂLȚĂMÍNTE s . f . sg . Nume generic pentru ghete , pantofi , cizme , bocanci , papuci ... ȘLAP , șlapi , s . m . Papuc ... BUȘMACHÍU , bușmachii , s . m . ( Înv . și reg . ) Pantof de casă ; papuc ... CIPÍC , cipici , s . m . 1. Papuc CLĂMPĂNÍ , clămpănesc , vb . IV . 1. Intranz . și tranz . A produce un zgomot specific prin lovirea a două obiecte ( dure ) , prin închiderea violentă a unei uși , a unui capac , de papuci în mers etc . ; a clăpăi , a clămpăi . 2. Intranz . Fig . A vorbi vrute și nevrute ; a flecări . - Clamp + suf . CLĂMPĂNÍT s . n . Faptul de a clămpăni ; zgomot produs prin lovirea a două obiecte ( dure ) , prin închiderea violentă a unei uși , a unui capac , de papucii în mers etc . ; clămpănitură . - V. DURLÍGI s . m . pl . ( Reg . ) Papuci de casă ( din lână sau postav ) ; Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||