Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ORZĂRIE, ORZIȘOR, ORZAR, ORZOAICĂ, ARPACAȘ, BRAHĂ, MALȚ, MALȚIFICA, ORJAD, ORZOAIE ... Mai multe din DEX...

ORZ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ORZ, (1) s.m., (2, 3) orzuri, (3) oarze, s.n. 1. S.m. Gen de plante erbacee din familia gramineelor, cu paiul lung și cu spicul format din mai multe rânduri de boabe, cultivate ca plante furajere și industriale (Hordeum); plantă care face parte din acest gen. ** P. restr. Boabele acestor plante, folosite ca hrană pentru animale, în industrie și în alimentația omului. * Expr. A strica orzul pe gâște = a dărui lucruri deosebite cuiva care nu știe le prețuiască. 2. S.n. pl. Specii de orz (1). 3. S.n. Semănătură, lan de orz (1). - Lat. hordeum.

Sursa : DEX '98

 

orz s. m., s. n., pl. n. (sorturi) órzuri, (lanuri) oárze

Sursa : ortografic

 

ORZ m. 1) Plantă erbacee cerealieră cu tulpina de tip pai, cu frunze liniare, ondulate pe margini, cu inflorescență în formă de spic, ale cărei boabe sunt folosite ca furaj și în alimentație. 2) (cu sens colectiv) Cantitate de boabe ale acestei plante. * A strica \~ul pe gâște a folosi energie sau valori pentru ceea ce (sau pentru cine) nu merită. /<lat. hordeum

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ORZ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru ORZ.

Ion Creangă - Păcală

... prostule! Nu te întreb de bucate ferte. — D-apoi de care bucate mă-ntrebi? — Te-ntreb dacă s-au făcut la voi grâu, orz și altele. — Da, s-au făcut până la brâu, răspunse Pâcală. — Nu te-ntreb de înălțime, că doar n-am nevoie de paie ...

 

Emil Gârleanu - Părtașul

... Emil Gârleanu - Părtaşul Părtașul de Emil Gârleanu Soldatul Pintilie Gheorghe era învinuit că furase în sâmbăta Paștilor câțiva saci cu orz și că apoi îi vânduse. Santinela ce încuviințase aceasta era adusă înaintea consiliului, ca părtașă la furt. Vinovatul mărturisise hoția. El o îndeplinise, pe când ... las, mă, să intre. Da el mă dă odată la o parte, intră înăuntru și-mi spune: Tu nu știi, mă, că trebuie să duc orz pentru calul domnului ghinărar? De așa, așa-i, am socotit eu, că alta nu știu, da asta o știu bine, că domnul ghinărar e tatăl ... în închisoare, dar n-am putut. Da ce crezi, tu, mă (zise Oană, întorcându-se spre vinovat), că ești în satul lui Cremene, să furi orz și să bați oamenii în drum?... — Unde te trezești aici? țipă colonelul. Pentru ce i-ai dat drumul să intre în orzărie? — Domnul ... Apoi începu să se roage: Dacă Pintilie n-are de unde, tătuca dă cei patru saci înapoi, că tătuca are în hambar și păpușoi, și orz, și grâu; zău că-i dă tătuca, numai să-și scape băietul! Toți zâmbiră, iar Pintilie pufni de râs. Oană îl zări și-i strigă ...

 

Alecu Donici - Furnica (Donici)

Alecu Donici - Furnica (Donici) Furnica de Alecu Donici O furnică De soi mică, Iar de inimă prea mare, Adusese furnicarul într-o nespusă mirare, Căci, precum al ei istoric lumea au încredințat, Ea purta grăunțe întregi de orzul cel mai mășcat. Era înc-acea furnică Și la războaie voinică: Unde viermișor vedea, Se repezea și-l prindea. Chiar paingul cu atâtea săbii, coase, înarmat, Al ei ac de biruință într-o vreme au cercat. Dar furnica, ca și omul, cu dorinți nesățioase, De-a furnicarului slavă prea curând se dezgustase. — La târg — zise ea odată -- Mă duc lumea să mă vadă Și oamenii să se miere De vestita mea putere. Și așa, prea îngâmfată, Într-un mare car de fân ea s-au cățărat îndată; Au ajuns la târg, dar ah! ce cumplită lovitură Mândriei sale văzură. Căci nici unul dintre oameni la furnică nu căta, Când puterea să-și arăte, ea minunt nu înceta Și, cu toată-a ei silință, bețișori de fân trăgea Sau vreo muscă nătăraucă prinzând, iute împungea. Dar în sfârșit obosită de zadarnice cercări, Câinelui de lângă car, au zis: "Dragă, nu te mieri De-a ...

 

Antioh Cantemir - Șoarecul de țară și cel de oraș

... Ca pre un vechi prieten, îl cheamă la ospăț. În strâmta lui căsuță pe oaspe-l priimește. Îi pune înainte tot ce mai bun avea, Orz, mazăre și hrișcă; îl roagă, îl poftește, Dar târgovățul mândru nimic nu vra să ia, Ș-așa-n sfârșit îi zice: — Eu mult mă ...

 

Cincinat Pavelescu - Mie însumi (Pavelescu, 3)

... de chibzuință Pe un dosar eu scriu sonete. II Avocatul gros și scurt Pe-o femeie vrea să-nchiză Pentru furt De făină sau de orz

 

Ion Creangă - Povestea unui om leneș

Ion Creangă - Povestea unui om leneş Povestea unui om leneș de Ion Creangă Povestire publicată prima oară în Convorbiri literare , nr. 7, 1 oct. 1878 Cică era odată într-un sat un om grozav de leneș; de leneș ce era, nici îmbucătura din gură nu și-o mesteca. Și satul, văzând că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului, hotărâ să-l spânzure, pentru a nu mai da pildă de lenevire și altora. Și așa, se aleg vreo doi oameni din sat și se duc la casa leneșului, îl umflă pe sus, îl pun într-un car cu boi, ca pe un butuc nesimțitor, și hai cu dânsul la locul de spânzurătoare! Așa era pe vremea aceea. Pe drum se întâlnesc ei cu o trăsură în care era o cucoană. Cucoana, văzând în carul cel cu boi un om care sămăna a fi bolnav, întrebă cu milă pe cei doi țărani, zicând: — Oameni buni! Se vede că omul cel din car e bolnav, sărmanul, și-l duceți la vro doftoroaie undeva, să se caute. — Ba nu, cucoană, răspunse unul dintre țărani; să ierte cinstită față dumnevoastră, dar aista e ...

 

Vasile Alecsandri - Cântecul plugarului

... îmi ești dușman cumplit! Ce-am semănat n-a ieșit. Semănat-am grâu de vară, A ieșit numai negară. Semănat-am orz, oves, A ieșit mohor de șes. Semănat-am păpușoi, A ieșit iarbă-n fușoi. Stau în câmp și mă gândesc. Cu ...

 

Vasile Alecsandri - Chira

... de comerțul țărilor noastre. Moldova și Valahia sunt vestite pentru pământul lor mănos și produc, de mai mulți ani, câtimi foarte însemnate de grâu, păpușoi, orz, ovăs etc. ce se exportă prin porturile Galați și Ibraila. Agricultura este până acum singura industrie importantă a Principatelor Unite, și de când ...

 

Vasile Alecsandri - Nevasta harnică

... în paftale Cum mă-ntâmpină în cale. Of, of, of și aoleu, Arde suflețelul meu! Ea aleargă-n fuga mare, Seceră orz de prânzare, Și-l usucă-ntr-o căldare. Of, of, of și aoleu, Arde suflețelul meu! Până un copil să sugă ...

 

Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni

... țărănească, iar nu bisericească. Adăuza după hăit, chiar de Anul Nou, toți oamenii din sat, hiritisându-se unul pe altul, se samână cu grâu, cu orz, cu păpușoi, ca să arate că doresc să vie în anul viitor pâine multă și frumoasă, să trăiască toți cu sănătate pân-în anul viitor ...

 

Constantin Negruzzi - Sobieski și românii

Constantin Negruzzi - Sobieski şi românii Sobieski și românii de Constantin Negruzzi Fără N.B. a apărut prima data dată în Calendar pentru poporul românesc pe anul 1845 , Iași, 1845. Pe drumul ce duce cătră cetatea Neamțu, pe la sfârșitul lui septemvrie 1686, se vedea o oaste mergând. După un trup de lănceri ce deschidea marșa, urmau douăsprezece tunuri mari trase de boi, apoi o ceată de ofițeri călări în fruntea cărora erau trei; unul în floarea vrâstei, posomorât, gânditor, necăjit, și doi mai bătrâni. Tustrei în haine poloneze. În sfârșit venea duiumul oștei: trăsuri, bagaje, pedestrași, șleahtă pospolită, amestecați, în neregulă, cu steagurile strânse, cu capul plecat, cu armele răsturnate, cu întristarea pe față și cu durerea în inimă. Nu se auzea nici surlă, nici dobă, numai tropotul cailor, și pasul oamenilor ce abia se mișcau, pentru că de zece zile caii n-au ros decât coaja copacilor, și oamenii s-au hrănit numai cu poame. Și însă această oaste, în stare așa ticăloasă, e acea ce a îngiosit de atâte ori trufia semilunii, iar acei trei fruntași ofițeri sunt hatmanii Iablonovski și Potoțki, și cel din mijlocul lor însuși Ion Sobiețki, regele Poloniei. Și cum ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ORZ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru ORZ.

ORZĂRIE

... ORZĂRÍE , orzării , s . f . 1. Câmp semănat cu orz . 2. Hambar în care se ține orzul ; orzar ( 1 ) . - Orz

 

ORZIȘOR

... ORZIȘÓR s . n . 1. ( Pop . ) Diminutiv al lui orz ; orzuleț . 2. Pastă făinoasă în forma și de mărimea unui bob de orz , care se fierbe în supă . - Orz

 

ORZAR

... ORZÁR , orzare , ( 1 ) s . n . , orzari , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Orzărie ( 2 ) . 2. S . m . Negustor de orz . - Orz

 

ORZOAICĂ

... ORZOÁICĂ s . f . Specie de orz al cărei spic este format numai din două rânduri de boabe , mai bogate în amidon decât ale orzului și folosite la fabricarea berii ; orzoaie ( Hordeum ...

 

ARPACAȘ

... ARPACÁȘ , arpacașuri , s . n . Produs alimentar obținut prin decorticarea ( și șlefuirea ) boabelor de grâu , de orz

 

BRAHĂ

... BRÁHĂ s . f . 1. Orz

 

MALȚ

... MALȚ s . n . Produs obținut din boabe de cereale ( mai ales de orz

 

MALȚIFICA

MALȚIFICÁ , malțífic , vb . I . Tranz . A transforma orzul sau alte cereale în malț . - Malț + suf . -

 

ORJAD

... ORJÁD s . n . ( Înv . ) Băutură răcoritoare preparată din sirop de orz

 

ORZOAIE

... ORZOÁIE s . f . ( Reg . ) Orzoaică . [ Pr . : - zoa - ie ] - Orz

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...