|
|
||
Vezi și:NEOLIMPIC,
OLIMPIADĂ,
PREOLIMPIC,
CAMPION
... Mai multe din DEX...
OLIMPIC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. OLÍMPIC, -Ă, olimpici, -ce, adj., s.m. 1. Adj. (În sintagma) Jocuri olimpice = competiții sportive cu caracter periodic, practicate în Grecia antică și reluate în timpurile moderne sub formă de concursuri internaționale complexe; olimpiadă (2). 2. Adj. Care aparține jocurilor desfășurate în cadrul unei olimpiade. 3. Adj. Fig. (Rar) Olimpian, maiestuos. 4. S.m. Participant la o olimpiadă. - Din fr. olympique.Sursa : DEX '98 olímpic adj. m., pl. olímpici; f. sg. olímpică, pl. olímpiceSursa : ortografic olímpic s. m., pl. olímpiciSursa : ortografic OLÍMPI//C \~că (\~ci, \~ce) 1) Care ține de Olimp; propriu Olimpului. * Jocuri \~ce a) competiții sportive în cinstea lui Zeus, organizate în Grecia antică o dată la patru ani; b) competiții sportive cu aceeași periodi-citate, organizate în perioada modernă. 2) fig. v. OLIMPIAN. /Sursa : NODEX OLÍMPIC, -Ă adj. 1. Olimpian. 2. Jocuri olimpice = olimpiadă (1,2). 3. Referitor la jocurile desfășurate în cadrul unei olimpiade. // s.m. și f. Participant la o olimpiadă. [< fr. olympique, cf. Olimp - cel mai mare munte din Peninsula Balcanică, socotit de greci reședința zeilor].Sursa : neologisme OLÍMPIC, -Ă I. adj. 1. olimpian. 2. jocuri ? = jocuri sportive organizate de vechii greci din patru în patru ani în Olimpia (Peloponez) în cinstea lui Zeus, reluate în timpurile noastre sub formă de competiții internaționale complexe; olimpiadă (2). 3.referitor la jocurile din cadrul unei olimpiade. II. s. m. participant la o olimpiadă. (< fr. olympique, lat. olympicus, gr. olympikos)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru OLIMPICRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru OLIMPIC. George Coșbuc - Poet și critic ... nici un vers pocit și rău, Și-aș vrea s-aud cuvântul tău!" Și de pe sul, cu mult avânt, Ies odele, încet, cu-ncetul. Olimpic și cu glasul sfânt Citea poetul. Curtenii, transportați, răspund: —"Ce-artistic, ah! și ce profund!" —"Și tu ce zici? M-am îndreptat?" Polixen ... Nicolaus Olahus - Către secolul de acum ... ce bântuie toate țările Aduce primejdie celor buni. Acest secol atât de crud Răpește sfânta liniște, distruge, ucide. Dar încotro mă răpește acum un suflet olimpic? De ce anume mai degrabă nu mă plâng? Matei, singurul meu frate, a pierit în floarea vârstei. Pe de o parte, mă stăpânește ... Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri) Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri) Constantin Negruzzi. Introducere la scrierile lui de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 Note I Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor, trebuie a cunoaște bine timpul în care el a scris, gradul de cultură a limbii în care el a fost îndemnat a scrie și dificultățile de tot soiul, prin care geniul său și-a făcut drum pentru ca să iasă la lumină. Să vedem dar în ce epocă C. Negruzzi a creat pe Aprodul Purice și pe Alexandru Lăpușneanu, acest cap d-operă de stil energic și de pictură dramatică, în ce epocă el a tradus cu atâta măiestrie Baladele lui V. Hugo și a compus acea colecție de Păcate ale tinereților, ce sunt de natură a pune pe C. Negruzzi în pleiada de frunte a literaților români. A sosi pe lume într-o țară liberă și civilizată este o mare favoare a soartei; a găsi în acea țară o ... Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre Vasile Pârvan - Datoria vieţii noastre Datoria vieții noastre de Vasile Pârvan Lecție de deschidere a cursurilor de istoria antică și de istoria artelor, ținute în semestrul de iarnă 1919 - 1920 la Universitatea din Cluj, citită în ziua de 3 noiembrie 1919 De la o zi la alta popoarele trăiesc prin munca, mereu aceeași, a celor mulți. Singura oboseală ce și-o dă sufletul omului simplu e de a păstra cât mai neschimbat meșteșugul din bătrâni, care îi dă - după meseria ce o are - hrana. Și memoria populară e foarte precisă: unele procedee își au începutul lor, identic cu forma de azi, în epoca preistorică. Continuitatea civilizațiilor populare în cursul mileniilor e propriu-zis un simplu reflex al continuității vieții din natură: evoluția acesteia se petrece în limite de timp așa de imense, încât sunt neaccesibile controlului uman; se poate așadar vorbi de o adevărată eternitate a primitivismului popular, conservativ. Istoric, adică evolutiv-uman, popoarele trăiesc numai prin fapta precursorilor și revoltaților. Aceștia tulbură ca niște demoni, perpetuu nemulțumiți, beatitudinea lenei spirituale a contemporanilor, le deșteaptă iluzii și apetituri, le răscolesc patimile, le dărâmă prețiosul echilibru al perfectei inerții. Fie ... Mihai Eminescu - Memento mori Memento mori de Mihai Eminescu (Panorama deșertăciunilor) Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopții întunerec  înstelatul rege maur  Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc. Mergi, tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri, Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri, Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos, Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspină, Unde sfinții se preîmblă în lungi haine de lumină, Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos. Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite, Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite Te încerci a scoate lapte din a stâncei coaste seci; Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur, Alta unde cerci viața s-o-ntocmești, precum un faur Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci. Las-să dorm... să ... Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor) Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deşertăciunilor) Memento mori de Mihai Eminescu (Panorama deșertăciunilor) Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopții întunerec  înstelatul rege maur  Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc. Mergi, tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri, Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri, Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos, Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspină, Unde sfinții se preîmblă în lungi haine de lumină, Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos. Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite, Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite Te încerci a scoate lapte din a stâncei coaste seci; Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur, Alta unde cerci viața s-o-ntocmești, precum un faur Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci. Las-să ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OLIMPICRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru OLIMPIC. ... NEOLÍMPIC , - Ă , neolimpici , - ce , adj . ( Despre sporturi ) Care nu este inclus în programul olimpic . [ Pr . : ne - o - ] - Ne - + olimpic OLIMPIÁDĂ , olimpiade , s . f . 1. ( În Grecia antică ) Interval de patru ani dintre două serbări succesive ale jocurilor olimpice , devenit unitate cronologică convențională . 2. Competiție sportivă internațională cu caracter complex , care are loc o dată la patru ani ; jocuri olimpice . 3. Concurs pe specialități organizat anual pe plan local și național pentru elevi . [ Pr . : - pi - ... PREOLÍMPIC , - Ă , preolimpici , - ce , adj . Care precedă jocurile olimpice , anterior acestor jocuri . [ Pr . : pre - o - ] - Pre ^1 - + olimpic CAMPIÓN , - OÁNĂ , campioni , - oane , s . m . și f . 1. Persoană , echipă etc . care cucerește primul loc într - o competiție sportivă ( națională , internațională , mondială , olimpică ) . 2. Fig . Luptător , apărător de frunte al unei cauze , al unei idei . [ Pr . : - pi - |
||