Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BIGI-BIGI, BRUCINĂ, COCOS, FONDANT, GĂOACE, MARACAS, MELC, NUCĂRIE, NUCȘOARĂ, PRALINĂ, ROTULĂ ... Mai multe din DEX...

NUCĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NÚCĂ, nuci, s.f. 1. Fructul nucului (1.). * Expr. A se potrivi (sau a se lovi, a se nimeri) ca nuca-n perete = a nu se potrivi deloc. ** Miezul comestibil de nucă (1). 2. Compuse: nucă-de-cocos = fructul comestibil al cocotierului. Nucă vomică = nume dat semințelor mature ale unui arbust tropical, care conțin stricnină. 3. Piesă formată dintr-o tijă metalică teminată cu un cap sferic, servind la realizarea unor articulații la mașini. - Lat. nux, -cis.

Sursa : DEX '98

 

NÚCĂ s. I. (BOT.) nucă de cocos = cocos. II. (TEHN.) rotulă.

Sursa : sinonime

 

núcă s. f., g.-d. art. núcii; pl. nuci

Sursa : ortografic

 

NÚC//Ă nuci f. 1) Fructul nucului. Miez de \~. * A se potrivi (sau a se lovi) ca \~a în perete a nu corespunde deloc. 2) Miezul acestui fruct. Ulei de \~. 3): \~ de cocos fruct al cocotierului; cocos. \~ galică gogoașă de ristic. [G.-D. nucii] /<lat. nux, \~cis

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru NUCĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 38 pentru NUCĂ.

Ion Creangă - Prostia omenească

Ion Creangă - Prostia omenească Prostia omenească de Ion Creangă Povestire publicată prima dată în Învățătorul copiilor... , ed. III, Iași, 1874 A fost odată, când a fost, că, dacă n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Noi nu suntem de pe când poveștile, ci suntem mai dincoace cu vro două-trei zile, de pe când se potcovea purecele cu nouăzeci și nouă de ocă de fer la un picior și tot i se părea că-i ușor. Cică era odată un om însurat, și omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Nevasta lui, care avea copil de țâță, era cam proastă; dar și soacră-sa nu era tocmai hâtră. Întru una din zile, omul nostru iese de-acasă după trebi, ca fiecare om. Nevasta lui, după ce-și scăldă copilul, îl înfășă și-i dete țâță, îl puse în albie lângă sobă, căci era iarnă; apoi îl legănă și-l dezmerdă, până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu ea puțin pe gânduri ș-apoi începu a se boci cât îi lua gura: "Aulio! copilașul meu, copilașul meu!" Mama ei, care torcea după horn, cuprinsă de spaimă, zvârli fusul din ...

 

Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit

Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit Făt-Frumos cel rătăcit de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată o păreche de oameni, muncitori, de! cum dă Dumnezeu. Toată nădejdea lor era într-o iapă cu care se hrăneau. Și ar fi voit și ei să aibă un copilaș, dar fu peste poate. Cercetară în dreapta și în stânga, ca să afle niscaiva leacuri care să le desfacă făcutul stărpiciunei lor, dară, ași! parcă întâlnea tot surzi și muți. Nimeni nu știa să-i învețe ceva. Mai umblară ei ce umblară și, la urma urmelor, aflară despre un vrăjitor meșter carele închega și apele. Creștinul se duse și la dânsul, îi spuse păsul lui și îi ceru leacuri. Vrăjitorul n-așteptă multă rugă și, după ce se învoiră, îi dete un măr. - Din acest măr, zise el, să mănânce numai soția dumitale. Dară bagă de seamă să n-apuce din el nici o făptură cu viață de pe lumea asta. - Cât despre aia, n-ai grije, răspunse omul. Lasă pe mine; nu mi-ai dat mie în mână mărul? Acum să fii odihnit. Luând mărul, omul nu se mai gândea dară decât ...

 

Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul"

... într'o doară că Centrul este o nimica toată, un grupușor, un grupuleț, mic la stat mare la sfat, mai mare daraua decât ocaua, o nucă de jucărie cu coaja umflată și lustruită dar fără miez, și așa mai departe câte știam și vedeam și noi ca tot târgul. La acestea ...

 

Mihai Eminescu - Umbra mea

... cald de pe malul mirositor a unui lac verde și strălucit, și mă-ntorsei pe pământ și, vrăjindu-l, îl băgai într-o nucă, iar nuca o făcui un mărgăritar stropit cu aur și mărgăritarul îl aruncai în fundul unei mări. Mărimea fiind numai relativă, astfel încât ceea ce ...

 

Cincinat Pavelescu - Răspuns (Pavelescu, 2)

Cincinat Pavelescu - Răspuns (Pavelescu, 2) Răspuns de Cincinat Pavelescu La rugămintea celor două domnișoare din tren care, în timp ce mâncau, una l-a rugat sa facă o epigramă pentru a le dovedi că într-adevăr e Cincinat Pavelescu Cum o fi la trup duduca? Mijloc strâmt sau spete largi? O fecioară e ca nuca: Ca s-o guști, trebui s-o

 

Emil Gârleanu - Sărăcuțul! ...

... acolo, pe vreo creangă de copac. Să-și încerce aripile. Și le desfăcu. În clipa aceea un pui de sturz, mai mărișor ceva decât o nucă, zbură spre el. „Ei! De așa păsări mici, mai de seama mea, mi-i drag și mieâ€�, gândi cărăbușul, pregătindu-se chiar să dea ...

 

Gelu Vlașin - Show room

... de carton cum te-ascunzi în peștera ta coliva s-a spart ochiul gol dintre gratii desprins a zburat ca o nucă

 

Ion Heliade Rădulescu - Foile și cărbunele

Ion Heliade Rădulescu - Foile şi cărbunele Lâng-o lemnărie, unde sta grămadă Una peste alta, rău amestecate, Surcele și așchii, a securii pradă, Țăndări și găteje, doage răsturnate, Multe ciopliture Și sfărâmăture D-orice fel de lemne, mobile stricate, -- Un groscior cărbune, cât nuca de mare, Dar viu, arzând bine, căzu d'întâmplare Din hârbul cu spuză, sau chiar din lulea Unui sătean care se ducea acasă Sau să-și facă focul, să-și cate de masă, Sau cine mai știe ce treabă avea. Aci prea aproape, după drum, nevoi Erau niște foi, Al căror stăpân Era un jupân Meșter spoitor, Care spre repaos capu-și rezemase Chiar pe lemnărie, și somnu-l furase. "Ce soartă te-așteaptă, sărmane cărbune! Curând te vei stinge și, negru tăciune În zece minute, bun n-a să mai fii Decât pe perete să scrie cu tine Și să rânjărească care cum îi vine, Să facă la pozne dracii de copii. Dar ce mai renume când m-ai asculta! Eu să suflu-n tine, și tu-n lemnărie Să te oprești țintă și să-ncepi a da Colea un foc țeapăn! Ce mai bărbăție! Ce nume ți- ...

 

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu Plagiatul Zola-Bibescu de Ion Luca Caragiale O campanie întreagă s-a ridicat în contra lui Zola după publicarea romanului său La DĂ©bâcle. Se știe metoda — noi am zice mania, dacă n-ar fi interesată — marelui scriitor francez de a îngrămădi pe o țesătură simplă, pe o intrigă foarte banală, o colosală garnitură așa-numită “documentarăâ€�, pe care o învârtește, o răsucește, o răstoarnă pe toate fețele, o multiplică așa că, dintr-o povestire ce ar putea, cu tot aparatul cuviincios, să încapă în patruzeci de file, el reușește să scoată un volum de 400 de pagini. Garnitura documentară consistă în cea mai mare parte din vocabularele tehnice. Așa, de exemplu, aproape jumătate dintr-un roman consistă din cuvintele tehnice ale mecanicilor de la drumul-de-fier. Zola a făcut cu multă răbdare vocabularul lor: taie cuvintele, face o grămadă mare din ele, și apoi ia câte un pumn din grămadă și presară peste paginele sale, cum se presară zahăr și scorțișoară peste plăcintă ca să-i dea dulceață picantă. Ce rezultă d-aici? că cititorul naiv, profan în mecanică, fără să-nțeleagă ...

 

Mihai Eminescu - Copii eram noi amândoi...

... Mihai Eminescu - Copii eram noi amândoi... Copii eram noi amândoi... de Mihai Eminescu Copii eram noi amândoi, Frate-meu și cu mine. Din coji de nucă car cu boi Făceam și înhămam la el Culbeci bătrâni cu coarne. Și el citea pe Robinson, Mi-l povestea și mie; Eu zideam Turnul ...

 

Nicolae Filimon - Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos

... îi tăie capul pe cînd calul lui omora pe al zmeului. Făt-Frumos scoase un bici și, plesnind de trei ori, făcu palatul zmeului o nucă, o băgă în buzunar și plecă înainte. După ce călători cîtva timp, dete peste un palat cu totul și cu totul de aur; bătu în ... chindii, Făt-Frumos trînti pe zmeu și-i tăie capul; iar după aceea plesni din bici de trei ori și tot palatul se făcu o nucă, pe care o băgă în sîn, și plecă înainte. Se duse și iar se mai duse, pînă ce dete peste un palat de topaz, care ... cu seu, iar pe zmeu cu apă. Făt-Frumos sări dasupra zmeului și-i tăie capul, apoi plesni din bici și, făcînd și palatul acestuia nucă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NUCĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru NUCĂ.

BIGI-BIGI

... BÍGI - BÍGI - BÍGI s . n . invar . Pastă gelatinoasă comestibilă ( roșie ) , dulce , amestecată cu miez de nucă

 

BRUCINĂ

BRUCÍNĂ s . f . Alcaloid foarte toxic , extras din nuca vomică , cu proprietăți și utilizări în medicină și în

 

COCOS

... CÓCOS s . m . Nucă de cocos ( În sintagmele ) = fructul cocotierului , al cărui suc lăptos se întrebuințează ca hrană și a cărui coajă este folosită în industrie . Lapte ...

 

FONDANT

... sau pentru a separa impuritățile , formând cu acestea o zgură la suprafața topiturii . 3. S . f . Bomboană preparată dintr - o umplutură moale cu nucă

 

GĂOACE

... GĂOÁCE , găoci , s . f . 1. Coaja tare a oului . 2. Fiecare dintre jumătățile unei coji de nucă

 

MARACAS

... MARACÁS , maracase , s . n . Instrument muzical de percuție sud - american , construit dintr - o nucă

 

MELC

... mașini destinat să transmită , să transforme sau să utilizeze în diferite feluri mișcarea de rotație . 3. Prăjitură făcută din aluat încolăcit în spirală , presărat cu nucă

 

NUCĂRIE

... NUCĂRÍE , nucării , s . f . ( Reg . ) Cantitate mare de nuci ( 1 ) , mulțime de nuci . - Nucă

 

NUCȘOARĂ

... NUCȘOÁRĂ , nucșoare , s . f . 1. Diminutiv al lui nucă

 

PRALINĂ

... PRALÍNĂ , praline , s . f . Bomboană cu învelișul de ciocolată sau de zahăr și cu miezul de migdală sau de nucă

 

ROTULĂ

... partea anterioară a genunchiului și care închide în așa fel încheietura , încât flexiunea se poate face numai într�n singur sens . 2. ( Tehn . ) Nucă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...