Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: MUTA

  Vezi și:MUTA, MUTĂTOR, MUTEȘTE, MUTAȚIE, MUTAȚIONISM, MUTAȚIONIST, MUTULĂ, MUȚENIE, MUȚIE, MUȚIRE ... Mai multe din DEX...

MUT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MUT, -Ă, muți, -te, adj., s.m. și f. 1. Adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care nu poate vorbi, care este lipsit de facultatea vorbirii. * Expr. (Substantivat; fam.) Asta i-o spui lui mutu, se spune cuiva în afirmațiile căruia n-ai încredere, care exagerează, care minte. Unde a dus (surdul roata și) mutul iapa = foarte departe. 2. Adj. (Despre acțiuni, atitudini ale omului) Care se face, se petrece în tăcere, care nu se exprimă prin cuvinte. * Cor mut = ansamblu vocal care execută o melodie fără cuvinte. Film mut = film cinematografic care înregistrează numai imagini, fără sunete sau vorbirea personajelor. Scenă mută = scenă dintr-o lucrare dramatică în care personajele nu vorbesc, ci își exprimă sentimentele prin gesturi, atitudini, mimică etc. Literă mută = literă din cadrul unui cuvânt care nu se pronunță. 3. Adj. Care nu vrea sau nu poate vorbească la un moment dat sau în anumite împrejurări; p. ext. căruia nu-i place vorbească (mult), care este tăcut din fire, taciturn. ** (Adverbial) Fără zgomot. 4. Adj. P. ext. (Despre elemente ale naturii etc.) Tăcut, liniștit. 5. S.m. și f. (Reg.) Om slut; om nepriceput, prost, nătâng. - Lat. mutus, -a, -um.

Sursa : DEX '98

 

Mutcomunicativ, guraliv, limbut, palavragiu, sonor, vorbăreț

Sursa : antonime

 

MUT s. art., adj. 1. s. art. (reg.) cloj, mutulică, primicer, zbicer. (\~ la jocul călușarilor.) 2. adj. v. ursuz. 3. adj. v. liniștit.

Sursa : sinonime

 

MUT s., adj. v. cretin, idiot, imbecil, tâmpit.

Sursa : sinonime

 

mut adj. m., s. m., pl. muți; f. sg. mútă, pl. muți

Sursa : ortografic

 

MUT mútă (muți, múte) 1) și substantival (despre persoane) Care este lipsit de facultatea de a vorbi; care nu poate vorbi. * Unde a dus surdul roata și \~ul iapa undeva departe, unde nu știe nimeni. 2) fig. Căruia nu-i place vorbească mult; tăcut din fire. 3) Care este lipsit de sonoritate. Film \~. Scenă mută. * Literă mută literă scrisă care nu se citeşte. 4) fig. poet. Care este absolut liniștit; netulburat de nimeni. 5) (despre sentimente) Care nu poate fi exprimat prin cuvinte. /<lat. mutus

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MUT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 380 pentru MUT.

Cincinat Pavelescu - Dramă mută

Cincinat Pavelescu - Dramă mută Dramă mută de Cincinat Pavelescu Pajul Silvio cu vocea melancolică și plină De fiorii tinereții, pe un ritmu plângător, Modulează o romanță drăgălașă de amor, Pe când degetele-i albe rătăcesc pe mandolină. Fragedă și mlădioasă castelana se înclină Lângă ducele cu părul de argint și soarbe-n zbor Notele, ce ca o rază se topesc și-n păru-i mor, Evocând o seară dulce din trecutu-i de lumină. Armonia îi îmbată și o tainică-ntristare Strânge inima ducesei și a pajului poet... Pe când ochii lui pe sânu-i se opresc din întâmplare. Ea, privind la mâna-i albă cum pe coarde tremura, Simte-n ochii ei albaștri rătăcindu-i un regret... Și-nțelege-ntâia oară că pe duce îl

 

Cincinat Pavelescu - Cu prilejul mutării mele de la Brăila

Cincinat Pavelescu - Cu prilejul mutării mele de la Brăila Cu prilejul mutării mele de la Brăila de Cincinat Pavelescu la Corabia, unei grațioase domnișoare care venise să-și ia bun rămas la plecarea mea din port Plec la Corabia cu barca... Dar mi se pare că amorul O să m-aducă la Brăila Cu

 

Mihai Eminescu - Minte și inimă

Mihai Eminescu - Minte şi inimă Minte și inimă de Mihai Eminescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I ­ Ce privești în jos smerită, Că te mânii te prefaci, Când îți zic că el îți place Și că tu demult îi placi. Voi jucați în comedie Rolul vostru de-nțelept, Dar de ce unul la altul Vă uitați atât de drept? De ce, când pe neașteptate El sosește uneori, Rumenirea face locul Unei gingașe palori; Și privești cu ochi nesiguri, Sânul crește făr să vrei? Dar vă stingeți dupăolaltă... Comedie, dragii mei... Parcă-l văd cum vine ice, Șade-n veci pe-același jeț Și la tine își îndreaptă Ochii negri și șireți. Și când credeți cum că nime Dimprejur nu vă ia sama, Numa-atunci vă dați în petic Și vă arătați arama. Eu vă văd de pe sub gene: Ochi-n ochi priviți fierbinte Și de dragi unul altuia Conversați fără cuvinte. Cine nu v-ar ști, copilă, Da, v-ar crede neam de sfinți. Și să stați numai l-atâta... Bine? Sunteți voi cuminți?... ­ Taci, mătușă, tu mă superi, De-i vorbi mai mult eu fug. Ce se pare că-i iubire ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de aprilie

... deschis pentru-amândoi Se afla Musset pe masă. Mai ții minte, spune-mi, oare, Frazele armonioase din poema-ncântătoare, Când perdelele alcovei tresăreau? Când Rolla, mut, În beția cea din urmă sta cu sufletul pierdut! Marion, pe-ale lui brațe, o copilă! cumpărată Pe preț d-aur, de la mă-sa ...

 

Dimitrie Anghel - Reveria unei statui

Dimitrie Anghel - Reveria unei statui Reveria unei statui de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "La mîndrele vremi de altădată", în Luceafărul [Sibiu], IX, 21, 1 nov. 1910, p. 517—518. Pe piedestalul lui de marmoră, din ziua solemnă cînd buciumul a sunat prelung și alba pînză ce-l acoperea a căzut ca luată de vînt, pe calul de bronz, cu piciorul ridicat, gata parcă să pășească de pe soclu, înțepenit puternic în scări, ținînd în dreapta buzduganul, cu cununa de bronz pe creștet, Ștefan-Vodă privește parcă înaintea lui peste veacuri. De-a dreapta și de-a stînga, tunurile mute străjuiesc, și vîntul toamnei tîrzii, trecînd cu suflarea lui rece, îi murmură parcă un cîntec trist, o întîmplare străveche, un basm din vremuri legendare. Soarele l-a luminat cu strălucirea lui de foc, ploi de primăvară l-au spălat, iernile i-au schimbat pe rînd hlamidele de hermină, și anii au trecut tot mai mulți, tot mai mulți... Peste gîtul încordat al calului cu fruntea ridicată sus, ochii lui privesc, și piața goală dimprejurul lui parcă se umple de lume. De pretutindeni, de pe străzi, roiuri negre curg, pe ...

 

Duiliu Zamfirescu - Levante și Kalavryta la Missolonghi

... œVino... ah, mi-e dor, mi-e dor...â€� Un pas, înc-un pas... și iată-l! Iată cleftul la intrare Pironit de gelozie, rămas mut de întristare... El privește la englezul ce sărută în uimire Mâna ei, alba ei mână, căreia nebuni se-ntrec Zantioții toți să-nchine neschimbata lor ...

 

Gheorghe Asachi - Rânduneaua și paserile

... lucru azi se face, Nu e bun și-mi pare rău Despre voi, pentru că eu, La tot cazul neplăcut, Peste mări pot să mă mut. Videți acea blândă mână, Care samănă-n țărână Niște fire mărunțele, Când vor crește toate acele, În loc să vă deie mană Să fac lațuri ...

 

Gheorghe Asachi - Sirena lacului

... derîdă-acum și ea Plînsul și durerea mea ! Pentru-o fată ce-a perdut Fericirea-n astă lume, Nu am decît să mă mut În al apei voastre spume, Să m-ascund, însă, aleu, Ce-o să facă fiiul meu !â€� Cînd plîngînd aceste-a spus, Cu ... ce lumea ai lăsat ? L-al tău fiu, o, mumă, vino ! Teme-te de Domnul-zeu, Nu lăsa pre fătul tău !â€� Dar bolovanul cel mut I varsă sudori pe frunte, Căci pre soț a cunoscut În acele forme mute, Ce cu capul clătinau Și ambi parcă suspinau. Casnicul ...

 

Ion Luca Caragiale - Moartă!...

Ion Luca Caragiale - Moartă!... Moartă!... de Ion Luca Caragiale Baladă Danga-langa, sună clopot... O îngroapă pe-o regină Dintr-o nobilă tulpină... Cine vine iute-n tropot? Danga-langa, sună clopot. La sicriuel se așează: “O! mai zi-mi o vorbă numa! Ah viața e ca spuma Ce o clip-abia durează...â€� La sicriuel se așează. Ea...stă, mută, nemișcată... El... oplânge scrâșnitor... E pierdut nebunu-amor! Ochii ei la el nu cată... Eastă mută nemișcată. În castelul cel cernit, Plâng și zidurile mute, Se bocesc pietre tăcute... E un plânset nesfârșit În castelul cel cernit. Picură din ceară picuri... Plâng și jalnicele torțe, Ele istovit de forțe... Zile! nopți! timp! ce nimicuri! Picură din ceară picuri! “O! te-ndură, Doamne sfinte! ... Poate-n lume să trăiască Un viermuș clocit în iască. Și ea nu?... crude părinte! O! te-ndură, Doamne sfinte!â€� Un episcop psalmodie Lângă capul junei fete Adornat în blonde plete... Ah! ce crudă parodie! Un episcop psalmodie... “Ah! te blestem, provedință! Doamne! crud îngrozitor!... Mi-ai răpit al meu amor... Mi-ai distrus a mea credință: Ah! te blestem, provedință! Stinsă-i scumpa ei viață Și nimic n- ...

 

Ion Luca Caragiale - Proces-verbal

Ion Luca Caragiale - Proces-verbal Proces-verbal de Ion Luca Caragiale 1899 Astădi Miercuri 2 oct. anul una mie nouă sute orele 1 p. m. Noi comisarul secției 55 după reclamația părților și anume domnișoara Matilda Popescu de profesiune particulară menajeră împreună cu mama sa d-na Ghioala Popescu idem, domnișoara Lucreția Ionescu de profesiune rentieră împreună cu mătușa sa d-na Anica Ionescu de profesiune văduvă pensionară viagera și d. Stavrache Stavrescu de profesiune propietar, după ce l-am eliberat adi dimineață de la secție, deoarece la prima cercetare ce am făcut-o aseară la fața locului pentru scandalul provenit, s-a pronunțat cu vociferări la adresa guvernului, care este un obiceiu al său cunoscut de toți concetățenii din această suburbie și în contra noastră chiar în eserciciul foncțiunii, transportându-ne în strada Grațiilor No. 13 bis unde se află imobilul în cestiune al susmencionatului propietar Stavrache Stavrescu, închiriat domnișoarii Matilda Popescu cu mama sa pe șase luni, de la sf. Dumitru corent până la sf. Gheorghe următor și pe care nu-i permite a intra în posesiune numai cu arvuna fără a complecta chiria, iar domnișoara Lucreția Ionescu cu mătușa sa ...

 

George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop

... Mirea: Caleidoscop de George Topîrceanu Cuprins 1 Unei fosile 2 Bustului meu 3 Răspunsul micilor funcționari 4 Răspunsul cometei 5 Sonete 5.1 La cinematograful mut 5.2 Sonet teatral 5.3 Un romantic 6 Sahara Unei fosile De-atâtea ori noi ți-am făcut ovații, ți-am pregătit mândria ta ... coada-ntre picioare Prin spații interplanetare Și să mă mistui în neant. Mă duc... Adio! Salutare! Să-mi scrii: Uranus, poste-restante. Sonete La cinematograful mut Se face beznă. Tremurând apare Pe pânza albă, fără nici o cută, Un domn cu cioc... Zâmbește și salută Jur împrejur pestrița adunare. E un ... priveliști din Sahara Ies rând pe rând din noaptea minții mele. Sahara!... Uite, vreau să fac o probă, S-aduc Sahara chiar la mine-acasă: Mut scaunul beteag de lângă masă Și stau așa, cu spatele la sobă... S-a ridicat grozav temperatura!... Pe galbene nisipuri arzătoare Un palmier ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MUT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 40 pentru MUT.

MUTA

... MUTÁ , mut , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) mișca din locul în care se găsește și a ( se ) așeza în alt ...

 

MUTĂTOR

MUTĂTÓR , - OÁRE , mutători , - oare , adj . , s . f . 1. Adj . ( Reg . ) Care se poate mișca , care se muta dintr - un loc în altul . 2. S . f . Plantă erbacee agățătoare , veninoasă , din familia cucurbitaceelor , cu rădăcina groasă , cărnoasă , cu flori albe - gâlbui și cu fructele în formă de boabe roșii ( Bryonia dioica ) . - Muta + suf . -

 

MUTEȘTE

... MUTÉȘTE adv . Pe tăcute , fără vorbă . [ Var . : muțéște adv . ] - Mut

 

MUTAȚIE

MUTÁȚIE , mutații , s . f . 1. Schimbare de domiciliu sau de sediu ; îndeplinire a formelor legale în legătură cu mutarea dintr - o locuință sau dintr - o localitate în altă ; viză de mutare . 2. Prefacere , transformare , schimbare , modificare ( radicală ) . 3. ( Jur . ) Transmitere a unui bun dintr - o proprietate în

 

MUTAȚIONISM

MUTAȚIONÍSM s . n . Teorie biologică potrivit căreia speciile noi sunt produsul mutațiilor ( 2 ) , fără intervenția selecției . [ Pr . : - ți -

 

MUTAȚIONIST

MUTAȚIONÍST , - Ă , mutaționiști , - ste , adj . , s . m . și f . ( Adept ) al mutaționismului . [ Pr . : - ți -

 

MUTULĂ

MUTÚLĂ , mutule , s . f . ( Arhit . ) Ornament al antablamentului în stilul doric , care corespunde cu

 

MUȚENIE

... MUȚÉNIE , muțenii , s . f . 1. Stare a celui mut , lipsă a capacității de a vorbi ; mutism , muție . 2. Tăcere , liniște deplină . - Mut

 

MUȚIE

... MUȚÍE , muții , s . f . ( Rar ) Muțenie . - Mut

 

MUȚIRE

MUȚÍRE , muțiri , s . f . Faptul de a muți ; muțenie , tăcere . - V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...