Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MIOCENIC, ACVITANIAN, PLIOCEN, SARMAȚIAN ... Mai multe din DEX...

MIOCEN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MIOCÉN, -Ă adj., s. n. (din) prima epocă a neogenului. (< fr. miocène)

Sursa : neoficial

 

MIOCÉN, -Ă, mioceni, -e, s.n., adj. 1. S.n. Epoca inferioară a neogenului, caracterizată prin floră și faună apropiate de cele actuale, în care s-au format contururile actuale ale continentelor și principalele lanțuri de munți. 2. Adj. Care aparține miocenului (1), privitor la miocen; miocenic. [Pr.: -mi-o-] - Din fr. miocène.

Sursa : DEX '98

 

MIOCÉN adj. (GEOL.) miocenic. (Depozite \~.)

Sursa : sinonime

 

miocén s. n. (sil. mi-o-)

Sursa : ortografic

 

MIOCÉN n. Epoca inferioară a neogenului, caracterizată printr-o floră și faună apropiată de cele pe care le cunoaștem astăzi. [Sil. mi-o-] /miocene

Sursa : NODEX

 

MIOCÉN s.n. (Geol.) Prima epocă (serie) a neogenului. // adj. Care aparține acestei epoci; miocenic. [Pron. mi-o-. / < fr. miocène, cf. gr. meion - mai puțin, kainos - recent, nou].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MIOCEN

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru MIOCEN.

MIOCENIC

... MIOCÉNIC , - Ă , miocenici , - ce , adj . Care ține de miocen , privitor la miocen ; miocen

 

ACVITANIAN

ACVITANIÁN , - Ă , acvitanieni , - e , subst . , adj . ( Geol . ) 1. Subst . Ultimul etaj al oligocenului , considerat și primul etaj al miocenului . 2. Adj . Care se referă la vârsta și la formațiile acvitanianului ( 1 ) , care aparține acvitanianului . [ Pr . : - ni -

 

PLIOCEN

... epoci a neogenului , care se referă la această epocă . 2. S . n . A doua epocă a neogenului , situată intre miocen și perioada cuaternară , reprezentată , în partea de vest a Europei , prin depozite marine , iar în cea de est prin depozite lacustre . 3. S ...

 

SARMAȚIAN

SARMAȚIÁN , - Ă , sarmațieni , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Ultimul etaj al miocenului din sud - estul Europei , reprezentat în țara noastră prin straturi de nisipuri și de argile ( de care sunt legate cele mai multe zăcăminte de gaze naturale ) . 2. Adj . Care aparține sarmalțianului ( 1 ) , privitor la sarmațian . [ Pr . : - ți -