|
|
||
|
Cuvântul METODA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: METODĂ Vezi și:METODOLOGIE, ASEPSIE, FONOMIMIC, FOTOLITOGRAFIE, GRAFIC, SCIENTIZAT, TAYLORISM, TEHNOLOGIE, TRĂIRE, ACIDIMETRIE, ACUMETRIE ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului METODA: METODĂ.
METODA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. METÓDĂ s. f. 1. ansamblu de mijloace proprii pentru realizarea unui scop; mod de executare a unui lucru. * totalitatea procedeelor practice cu ajutorul cărora se predă o știință, o disciplină. * manual care conține principiile de învățare a unei limbi, a unui instrument muzical etc. 2. mod de a studia, de a cerceta fenomenele naturii și societății. (< fr. méthode, lat. methodus, gr. methodos, germ. Methode)Sursa : neoficial METÓDĂ, metode, s.f. 1. Mod (sistematic) de cercetare, de cunoaștere și de transformare a realității obiective. * Loc. adv. Cu metodă = metodic, sistematic. 2. Procedeu sau ansamblu de procedee folosite în realizarea unui scop; metodologie (4). ** Manieră de a proceda. 3. Manual care cuprinde reguli și principii normative pentru învățarea sau pentru practicarea unei discipline, a unei arte etc.; ansamblu al acestor reguli și principii. [Var.: (înv.) metód s.n.] - Din fr. méthode, lat. methodus, germ. Methode.Sursa : DEX '98 METÓDĂ s. 1. v. mod. 2. v. stil. 3. v. procedeu. 4. sis-tem. (O lucrare vădind lipsa de \~.) 5. v. metodo-logie. 6. v. metodică.Sursa : sinonime metódă s. f., g.-d. art. metódei; pl. metódeSursa : ortografic METÓD//Ă \~e f. 1) Mod de cercetare, de cunoaștere și de transformare a realității. 2) Ansamblu de procedee folosite în vederea atingerii unui anumit scop. 3) Procedeu sistematic de predare a unei discipline; metodică. 4) Mod de a acționa pentru a atinge un anumit scop; manieră; modalitate; procedeu; mijloc. [G.-D. metodei] /Sursa : NODEX METÓDĂ s.f. 1. Ansamblu de mijloace socotite proprii pentru realizarea unui scop; mod de executare a unui lucru. ** Totalitatea procedeelor practice cu ajutorul cărora se predă o știință, o disciplină. ** Manual care conține principiile de învățare a unei limbi, a unui instrument muzical etc. 2. Mod de a studia, de a cerceta fenomenele naturii și ale societății. [< germ. Methode, fr. méthode, lat., gr. methodos < gr. meta - după, hodos - cale].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru METODARezultatele 1 - 10 din aproximativ 56 pentru METODA. Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare ... citit, ci de studiat. În el e dezvoltat unul din cele mai fundamentale capitole din teoria artei literare; este în definitiv un magistral tratat de metodă. Împreună cu nota, atăt de completă, despre numele proprii în Caragiale, și cu minunatele observații asupra versificației lui Eminescu, studiul despre Creație și analiză ține ... Paul Zarifopol - O biografie, în sfârșit ... a putut germina și înflori acest product de piață și caricatural al spiritului istoric. Orice om care socotește divagația drept infirmitate și respinge orice metodă vulgar avocățească, înțelege că nici un fel de interpretare, psihologică, estetică ori filozofică, nu poate avea loc înainte de a se fi dus ... Paul Zarifopol - Creație și analiză Paul Zarifopol - Creaţie şi analiză Creație și analiză de Paul Zarifopol Cu răbdare profesorală, cu fină pătrundere și inteligentă cumpătare, definește și explică dl Ibrăileanu, în 32 de paragrafe substanțiale, caracterul și procedările literare a 22 de scriitori. Pentru a da o idee despre varietatea exemplelor cercetate, aleg câteva nume: Gide, Ionel Teodoreanu, Dostoievski, Marcel Prevost, Brătescu-Voinești, Proust, Spiridon Popescu, La Rochefoucauld, Agârbiceanu, Tolstoi... În fața vieții literare, dl Ibrăileanu a avut totdeauna o cumințenie senină de biolog. De aceea, tot ce scrie el odihnește de impresionismul iritat care ne domină cu exces, și cărul nimeni, cred, nu i-a rezistat atât de bine ca dânsul. Odihna aceasta e salutară; ea dă ocazie spiritului științific să tempereze subiectivismul literar. Nu-i vorba să reabilităm de mult trecuta critică științifică cu rigiditățile el naive, ci numai de obligația neînlăturabilă de a ne clarifica impresiile, și a ne completa înțelegerea prin comunicare cu sensibilitatea și fantezia altora. Cultivarea impresiei în ea însăși, fără a căuta să o determinăm cu ajutorul unor elemente intelectuale, nu-i decât o treaptă pregătitoare în teoria literară; iar negarea radicală ... Ion Luca Caragiale - Duminica Tomii Ion Luca Caragiale - Duminica Tomii Duminica Tomii de Ion Luca Caragiale 1909 M-am dus să fac o vizită confratelui și amicului meu Tomița de ziua lui. L-am găsit într-o stare foarte proastă, plimbându-se de colo până colo ca o hienă în cușca ei, și văitându-se de durere; toată noaptea nu putuse închide ochii din pricina unei măsele. L-am povățuit să meargă la dentist. - Nu pot, mon cher . - De ce nu poți? ți-e frică?... Cu metodele de astăzi, nu simți nici cât o pișcătură de purece. - Nu de frică; nu pot, că am de lucru; trebuie să dau până-n două ceasuri cronica mea la gazetă. La trei, vine băiatul de la tipografie să mă execute... și cu durerea asta sunt incapabil să scriu un rând măcar. De o sută de ori de aseară m-am așezat pe scaun, am pus mâna pe condei; dar nu e chip să m-astâmpăr... o clipă nuÂmi dă pace... Și iar începe bietul om să se vaite și să se plimbe ca o hienă. La un moment, se oprește răcnind: - E de nesuferit!... mă-mpușc! - Omule - zic eu - du-te la dentist! - Ei! dar cronica ... Ion Luca Caragiale - Un pedagog de școală nouă Ion Luca Caragiale - Un pedagog de şcoală nouă Un pedagog de școală nouă de Ion Luca Caragiale 1893 D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, și-a început cariera printr-o memorabilă conferență didactică. Vom da aci mai la vale conferența în rezumat, apoi câteva note, luate după natură, despre activitatea în praxă a eminentului pedagog. Trebuie prealabil să spunem că d-sa, totdeauna înainte de e și i , pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k , d ca gh , g ca j , c ca ș . Aceasta pentru ușurarea citirii citatelor din vorbirea d-sale, pe cari voim să le transcriem pe cât se poate cu pronunțarea lor originală. Cititorul va suplini părțile din cale afară originale, pe cari ne-a fost prea greu să le transcriem exact, ca de ex. gn și g . Conferință "Onorat aughitoriu, Vom căuta să ne roskim astăzi ghespre metoda ghe a prăda grămakica în jenăre și apoi numai doară ghespre metoda intuikivă și ghespre răspunsurile neapărake, nețăsitake ghe lojica lucrului, amăsurat inkelijinții școlerului!" Așa începe d. conferențiar. Cui nu a asistat la conferența aceasta trebuie să-i spunem că pedagogul pune ... Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre Vasile Pârvan - Datoria vieţii noastre Datoria vieții noastre de Vasile Pârvan Lecție de deschidere a cursurilor de istoria antică și de istoria artelor, ținute în semestrul de iarnă 1919 - 1920 la Universitatea din Cluj, citită în ziua de 3 noiembrie 1919 De la o zi la alta popoarele trăiesc prin munca, mereu aceeași, a celor mulți. Singura oboseală ce și-o dă sufletul omului simplu e de a păstra cât mai neschimbat meșteșugul din bătrâni, care îi dă - după meseria ce o are - hrana. Și memoria populară e foarte precisă: unele procedee își au începutul lor, identic cu forma de azi, în epoca preistorică. Continuitatea civilizațiilor populare în cursul mileniilor e propriu-zis un simplu reflex al continuității vieții din natură: evoluția acesteia se petrece în limite de timp așa de imense, încât sunt neaccesibile controlului uman; se poate așadar vorbi de o adevărată eternitate a primitivismului popular, conservativ. Istoric, adică evolutiv-uman, popoarele trăiesc numai prin fapta precursorilor și revoltaților. Aceștia tulbură ca niște demoni, perpetuu nemulțumiți, beatitudinea lenei spirituale a contemporanilor, le deșteaptă iluzii și apetituri, le răscolesc patimile, le dărâmă prețiosul echilibru al perfectei inerții. Fie ... Alexei Mateevici - Către Simeon Murafa Alexei Mateevici - Către Simeon Murafa Către Simeon Murafa de Alexei Mateevici Dragă frate, Ce tăceți și nu-mi scrieți nimic? Sunt dornic să știu tot ce se atinge de voi și de lucrul nostru. Am citit că schimbați numele revistei. Scrieți-mi despre toate; nu pot și nu vreau să fiu în neștiință. Iertați că scriu pe scurt, fiind întors la Kiev, sunt foarte ocupat. Degrabă voi fi liber, atunci vă scriu pe lung. Fii așa de bun, frate Simioane, scrie-mi adresa lui Ciobanu, vreau să-i scriu lui din pricina unei vajnice trebi. Vă sărutăm pe toți împreună cu Berechet. Al vostru frate, Alexe Mateevici [5/IV 1913, Kiev] Paul Vataman, Figuri sorocene, p. 42 Dragă frate, Mulțumesc pentru răspunsul repede, ce l-am primit ieri. Suntem foarte bucuroși — eu și Berechet — gândindu-ne la starea lucrurilor noastre naționale din Basarabia, ce arată semne de viitor bun și rodnic. De-ar da numai Dumnezeu ca semnele acestea să crească din scânteiuțe și steluțe mititele într-o flacără mare, mare, ca această flacără să ajungă „Sfântul Soare“ al basarabenilor noștri, adevăratul soare al luminii și al dreptății. Fie ca într-acest Paște, Hristos cu ... Ion Luca Caragiale - Decadență Ion Luca Caragiale - Decadenţă Decadență de Ion Luca Caragiale Puteți râde voi, tineri sceptici, cari ați aruncat sfintele credințe în schimbul științei profane. Eu sunt mâhnit de câte văz. Am fost la întrunirile opoziției în Craiova și în Iași, și mărturisesc drept că am ieșit adânc afectat de decadența moravurilor noastre politice. Asta e opoziția? Astea sunt întruniri de opoziție? Oratori cari vorbesc ca toți oamenii, liniștiți de parcă n'ar fi la guvern un partid adversar, desbătând cu sânge rece ca la Academie, ba încă permițându-și a face și glume și spirit. Auzi glume și spirit când ești în opoziție! Niciun orator nu se bate cu pumnul în piept. Niciunul nu răstoarnă sfeșnicele, nu sparge tribuna, nu-și taie mâna în țăndările paharului spart. Niciunul nu-și mai scoate brațul din umăr printr'un suprem gest patriotic. Nimic din toate astea. Și ce e mai rău, e că școala asta decadentă prinde - poporul, publicul, are aerul că aprobă acest curent menit să ucidă cu desăvârșire avânturile mari, să stingă focul sacru al pasiunilor politice. Unde sunt vremurile clasice ale liberalismului român? Unde e sala Slătineanu? Sala Bossel? Circul dela Constantin-Vodă? S'au dus toate ... Ion Luca Caragiale - Educațiunea sentimentală la vite ... se sacrifică pentru îmbunătățirea producțiunilor diverse ale acelor domenie. Expoziția de vite de la Cocioc a dovedit o dată mai mult că, cu metodă științifică și cu stăruință, se pot obține și la noi dobitoace bine cultivate, cu instrucțiune și educațiune raționale. Până unde a putut merge ... Ion Luca Caragiale - O admirabilă lucrare literară Ion Luca Caragiale - O admirabilă lucrare literară O admirabilă lucrare literară de Ion Luca Caragiale “Dacă nu ești faur, la ce-ți mânjești nasul cu cărbuni?â€� zice o vorbă populară; iar un autor modern, Carmen Sylva, zice: “La bĂȘtise se met au premier rang pour ĂȘtre vue; l’intelligence se met en arrière pour voirâ€�. Onor. d. A. Pencovici, directorul Monitorului oficial, al Tipografiei statului și al Internelor, ține grozav de mult să-l vedem. Să vedeți cum: ne-o spune d-sa însuși. Domnului A. Pencovici îi cere șeful de atelier text pentru Probarul nou al Tipografiei statului, și (cauzele mici produc adesea efecte mari) d. A. Pencovici se transformă deodată și devine dintr-un împiegat conștiințios un și mai conștiincios om de litere. D-sa traduce pentru Probar: Carmen Sylva,Le PensĂ©es d-une Reine. Minunat Probar ! el va conține, peste probele de litere ale atelierului, o probă mai mult de talentele directorului. Considerația superiorilor, stima inferiorilor, dragostea familiei, iubirea prietinilor, astea le-a avut totdeuna onor. d. A. Pencovici; dar astea sunt de ajuns pentru un împiegat; astea nu ajung omului ... Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu Plagiatul Zola-Bibescu de Ion Luca Caragiale O campanie întreagă s-a ridicat în contra lui Zola după publicarea romanului său La DĂ©bâcle. Se știe metoda — noi am zice mania, dacă n-ar fi interesată — marelui scriitor francez de a îngrămădi pe o țesătură simplă, pe o intrigă foarte banală, o colosală garnitură așa-numită “documentarăâ€�, pe care o învârtește, o răsucește, o răstoarnă pe toate fețele, o multiplică așa că, dintr-o povestire ce ar putea, cu tot aparatul cuviincios, să încapă în patruzeci de file, el reușește să scoată un volum de 400 de pagini. Garnitura documentară consistă în cea mai mare parte din vocabularele tehnice. Așa, de exemplu, aproape jumătate dintr-un roman consistă din cuvintele tehnice ale mecanicilor de la drumul-de-fier. Zola a făcut cu multă răbdare vocabularul lor: taie cuvintele, face o grămadă mare din ele, și apoi ia câte un pumn din grămadă și presară peste paginele sale, cum se presară zahăr și scorțișoară peste plăcintă ca să-i dea dulceață picantă. Ce rezultă d-aici? că cititorul naiv, profan în mecanică, fără să-nțeleagă ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru METODARezultatele 1 - 10 din aproximativ 232 pentru METODA. ... a filozofiei care se ocupă cu analiza teoretică a metodelor de cunoaștere . 2. Totalitatea metodelor de cercetare folosite într - o știință . 3. Metodă de cunoaștere cu maximum de generalitate ; metoda cea mai generală de cunoaștere . 4. Metodă ... ASEPSÍE s . f . Metodă de sterilizare a instrumentelor chirurgicale , a locului unde se face operația etc . cu ajutorul căldurii , ultrasunetelor etc . ; absență a microbilor ... ... FONOMÍMIC , - Ă , fonomimici , - ce , adj . Metodă fonomimică ( În sintagma ) = metodă ... FOTOLITOGRAFÍE , fotolitografii , ( 2 ) s . f . 1. Metodă de reproducere a hărților și a figurilor desenate constând în trececrea desenului pe o piatră litografică , prin intermediul unei hârtii speciale ... GRÁFIC , - Ă , grafici , - ce , adj . , GRÁFIC , grafice , s . n . , GRÁFICĂ s . f . I. Adj . 1. Referitor la metoda de a reprezenta prin desen ( linii , puncte , figuri etc . ) o mărime , variația unei mărimi sau raportul dintre două sau mai multe mărimi variabile ; care aparține acestei metode . 2. Care ține de sau privitor la felul în care se realizează o tipăritură . II. 1. S . n . Reprezentare prin desen a unei mărimi , a variației unei mărimi sau a raportului dintre două sau mai multe mărimi variabile ; reprezentare prin linii , figuri geometrice , hărți etc . a unor date din diverse domenii de activitate . 2. S . f . Ramură a artei plastice la baza căreia se află desenul de sine stătător și care folosește diverse procedee tehnice și diferite SCIENTIZÁT , - Ă , scientizați , - te , adj . ( Despre discipline , metode ) În care s - au introdus metodele altor științe , mai ales ale matematicii . - V. ... TAYLORÍSM s . n . Metodă de organizare a muncii în cadrul căreia normele de muncă se stabilesc la nivelul muncitorilor cu cel mai ridicat randament și pe baza ... TEHNOLOGÍE , tehnologii , s . f . 1. Știință a metodelor și a mijloacelor de prelucrare a materialelor . 2. Ansamblul proceselor , metodelor , operațiilor etc . utilizate în scopul obținerii unui anumit ... TRĂÍRE s . f . 1. Faptul de a trăi ; viețuire . 2. Proces sufletesc , experiență sufletească ( trăite cu intensitate ) . 3. Metodă metafizică de cunoaștere care pretinde că se poate ajunge la cunoașterea întregii realități pe baza experienței psihice subiective ; totalitatea proceselor psihice care servesc ca mijloc ... ... ACIDIMETRÍE , acidimetrii , s . f . Metodă ... ACUMETRÍE s . f . Metodă Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||