|
|
||
|
Cuvântul GROAPA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: GROAPĂ Vezi și:GROPIȘ, GROPIȚĂ, GROPAN, GROPAR, GROPUȘOARĂ, MARGINE, ÎNGROPA, AMUȘ, BĂLTOACĂ, BALTĂ, BATAL ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului GROAPA: GROAPĂ.
GROAPA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. GROÁPĂ, gropi, s.f. Gaură, cavitate (mai adâncă) în pământ. * Expr. A da în gropi (de prost ce e), se spune despre un om foarte prost. ** Mormânt; p. ext. moarte. * Expr. A săpa (cuiva) groapa = a unelti (împotriva cuiva). A fi cu un picior în groapă = a fi aproape de moarte. - Cf. alb. %gropë%.Sursa : DEX '98 GROÁPĂ s. 1. (Mold. și Bucov.) bortă, (înv.) foasă. (O \~ adâncă în pământ.) 2. (GEOGR.) groapă abisală = depresiune oceanică, fosă abisală. 3. v. mormânt.Sursa : sinonime groápă s. f., g.-d. art. grópii; pl. gropiSursa : ortografic GROÁP//Ă gropi f. 1) Gaură mare în pământ. * Dă în gropi de prost (ce e) sau prost de dă în gropi foarte prost. 2) Săpătură în pământ pentru înhumarea celor decedați. * A fi cu un picior în \~ a fi aproape de moarte. A săpa \~a cuiva a unelti contra cuiva. [G.-D. gropii] /Cuv. autoht.Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru GROAPARezultatele 1 - 10 din aproximativ 249 pentru GROAPA. Gheorghe Asachi - Osânditul în groapa ocnelor Gheorghe Asachi - Osânditul în groapa ocnelor Osânditul în groapa ocnelor de Gheorghe Asachi când, în 16 august 1851, a cercetat-o prințul Grigorie Ghica Prin farmecul demonilor Ș-a lor ademenire, În inimă-amorțitu-mi-au Tot simțul d-omenire. Prădat și de religie, De lege, de rușine, Desprețuit-am oamenii, Pre făcători de bine. Credeam că orice dregere De patimă se iartă, Dar iacă-a mele crimine Cumplit acum se ceartă. Din dulce sân a fraților, Unde eram ferice, În prada pătimirilor Zac osândit aice. Mi-i stâns al patriei soarile, Nu văd lucor de stele, Nu simt pădurei freamătul, Miros de floricele. Cântarea dulce-a paserei, Nici murmurul de unde Sau viersul mândru-a doinelor Aici nu mai pătrunde! A me zi-ncep făcliile Ce munca-mi luminează, Pre ea o strâng sudoarile Ce stratu-mi rourează. N-aude-aice inima Cuvânt de vro plăcere, Și raza mântuirilor Din ambe lumi îmi piere! Blăstămul companionilor De crime și de soarte Mi-i mângâierea singură În viață și în moarte. Așa-n genunea ocnelor Un osândit suspină, Deodată când tunericul Răzbate o lumină. Ș- ... George Coșbuc - Blăstăm de mamă George Coşbuc - Blăstăm de mamă Blăstăm de mamă de George Coșbuc Legenda poporală din jurul Năsăudului Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I Frunză verde tulburea, Avea Lena nici ca ea Trei feciori frumoși avea; Trei feciori și-o fată mare Lena cea veselă are. Trei feciori ca niște zmei, De-a dragul să cauți la ei, Iar copila râzătoare, Subțirea și-ncântătoare Ruptă dintr-un raz de soare: Mult cu mă-sa sămăna, Deci Lenuță-o boteza Pe numele maică-sa. Câți feciori au fost prin țară Toți venit-au să o ceară, Mândri și viteji feciori, Venit-au ca pețitori. Dar Lenuța, ți-e mirare, Răspundea la fiecare, Că-i prea tânără și-așa Încă nu s-a mărita. Mai la urmă s-arătară Pețitori din altă țară: Doi feciori, ca două flori. Lenuța cât ce-i vedea Mamei sale-așa zicea: Vezi, iubită maica mea! Din voinicii acești doi, Cari au venit azi la noi, Mie-mi place unul tare Și la mers și la cătare, Că-i înalt și subțirel Și m-aș duce după el! Dar Lena pe gânduri sta; Gândurile- ... Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații ... facă loc, Au dat peste o căldăre Plină cu gălbinet foc. 0 scot d-acolo îndată, În casă sup pat o duc; Fiind și o groapă gată, Aici iară o astrunc, Zicînd barbatul muierii: - Să taci, nevastă, cît poți, Că de vor afla boierii, Ni-i ia îndată pe toți. Ea ... mai bine te ascunde Și eu singur să rămîi. - Unde ? unde, frățioare? Zicea țiindu-l de brîu. El zicea să se pogoare Aci-ntr-o groapă cu grîu. Aceasta ea o și face. Puind o scară curînd, Intră-nlăuntru și tace, Speriată, tot tremurînd. Bărbatul său c-o prăjină Gura gropii ... Ștefan Octavian Iosif - Dorm visurile tale... ... ademeni-vor Icoana ta, o, dulce și trist bard [1] al durerii ! Cînd s-or preface-n ternă acei ce te uitară, Vei tresări din groapă, chemat la viață nouă : Va picura din gene dumnezeiasca rouă Și-ți va-nflori pe groapă Ștefan Octavian Iosif - Vedenia ... mă umplea de groază... Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Mai sapă, drag hîrleț, mai sapă, Să pregătim curînd o groapă ! Spre dînsa palid m-abătui, Și-ntreb încet : — O, vrei să-mi spui, Copilă dalbă, înger dulce, Acolo cine-o să se culce ? Ea ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Norocul dracului Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Norocul dracului Norocul dracului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea — Ba e noroc! — Ba nu e noroc! — Ba e noroc, muiere! — Ba nu e, mă omule, nu! — Adică, nu muncesc eu, femeie? — Ba muncești pentru unul, și noi suntem opt guri, și cu Plăvița, nouă. Și Plăvița mugi, și patru copii mărunți începură să strige: — Mi-e foame! — Și mie mi-e foame! — Și mie! — Și mie! Omul vărsă un ștergar cu mălai în copăița femeii. — Scutură ștergarul. — L-am scuturat. — Copaie plină, copaie pe jumătate, copaie pe sfert, și azi să lingi fundul copăii. Opt guri, opt, și cu Plăvița, nouă! Și Plăvița, parc-ar fi înțeles, mugi de după casă, mestecând un cocean uscat, iar copiii începură să plângă. — Că mie mi-e foame! — Și mie! — Ba și mie! Omul se uită lung, se scărpină în cap, băgă ștergarul în sân și plecă zicând: — Ba e noroc, dar n-am eu noroc. Iar femeia din prag îi strigă: — Ba nu e și nu e, omule! Dacă muncești, e, dacă nu muncești, nu e. Și omul plecă să caute ... George Coșbuc - Moartea lui Gelu ... mi o-ntinde Și-apoi cu picioarele-mi sapă Mormântul pe margini de apă. Și-n urmă cu dinții mă prinde Și-aruncă-mă-n groapă. Jelească-mă apele Cernii! Să-mi bubuie crivățul iernii. Ca-n taberi al căilor tropot; Iar veșnicul apelor șopot Să-mi pară ca-n ceasul ... frățioare, Să-mi vezi luptătorii-n picioare, Atunci când sosit va fi ceasul, Abate-ți pe-aice tu pasul: Nechează-mi, și atunci eu din groapă Cunoaște-ți-voi glasul! Și-armat voi ieși eu afară, Și veseli vom trece noi iară Prin suliți și foc înainte, Să ție protivnicii minte ... spate și plânge: Cu fierul potcoavei tu-mi sapă Mormântul pe margini de apă, Și-n urmă cu dinții mă prinde Și-aruncă-mă-n groapă George Coșbuc - Regele Pontului ... marea-mpreună Făceau armonie deplin — Pe ape lucire de lună Și pace-n văzduhul senin. Trezit de puterea cîntării, Aude, tresare prin somn Din groapă-i, pe marginea mării, Puternicul Schiției domn. Încet se ridică-ntr-o mînă, Se uită pe mare mirat; Cărunta lui barbă bătrînă Îi umple tot ... ... mă umplea de groază... Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Mai sapă, drag hîrleț, mai sapă, Să pregătim curînd o groapă ! Spre dînsa palid m-abătui, Și-ntreb încet : — O, vrei să-mi spui, Copilă dalbă, înger dulce, Acolo cine-o să se culce ? Ea ... ... Veronica Micle - Raze de lună Raze de lună de Veronica Micle 16 iunie 1889 "Ce n-ar da un mort în groapă pentr-un răsărit de lună!" Ai zis tu, și eu atuncea, când pe-a dorului aripe Duși de-al iubirei farmec, – privind ... povara unui chin ce nu se curmă Tu cu moartea ta în suflet te târăști de azi pe mâne; ..................................................... Dac-ar da un mort din groapă pentr-un răsărit de lună A sa liniște eternă, eu aș da de voie bună Toate razele de lună, toate razele din soare ... George Coșbuc - Moartea lui Fulger ... cai, Și sfetnici, și feciori de crai, Și nat de rând. Și mă-sa, biata! Cum gemea Și blestema, și se izbea Să sară-n groapă: L-au închis Pe veci! Mi-a fost și mie scris Să mă deștept plângând din vis, Din lumea mea! Ce urmă lasă ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GROAPARezultatele 1 - 10 din aproximativ 42 pentru GROAPA. ... GROPÍȘ , gropișuri , s . n . Loc plin de gropi . - Groapă ... GROPÍȚĂ , gropițe , s . f . 1. Diminutiv al lui groapă ; gropușoară . 2. Mică adâncitură care se formează în obrajii unor oameni când râd sau pe care o au unii oameni ( grași ) în bărbie , la mâini ... ... GROPÁN , gropane , s . n . ( Reg . ) Augmentativ al lui groapă . - Groapă ... GROPÁR , gropari , s . m . 1. Persoană care se ocupă cu săparea de gropi pentru morminte . 2. ( Entom . ) Necrofor . - Groapă ... GROPUȘOÁRĂ , gropușoare , s . f . Diminutiv al lui groapă ; gropiță ( 1 ) . - Groapă ... suprafață ; extremitate , capăt al unei suprafețe . 2. Circumferință a gurii unei gropi sau a unui recipient ; loc unde se termină o groapă ... ÎNGROPÁ , îngróp , vb . I . I. Tranz . A băga un mort în groapă ( respectând un anumit ceremonial ) ; a înmormânta , a înhuma , a astruca . II. Tranz . și refl . 1. A ( se ... ... AMÚȘ , amușuri , s . n . ( Reg . ) Groapă BĂLTOÁCĂ , băltoace , s . f . Baltă mică , murdară și mocirloasă ; bălăștioagă , băltac ; adunătură sau scursură de apă de ploaie prin gropile drumurilor ; ... o faună acvatică specifică ; zonă de luncă inundabilă , cu locuri în care stagnează apa ; p . ext . lac . 2. Apă de ploaie adunată într - o adâncitură ; groapă ... BATÁL^2 , batale , s . n . Groapă de depozitare a țițeiului , a noroiului rezultat prin săpare sau a diverselor reziduuri de fabricație din industria petrolului . - Et ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||