|
|
||
Vezi și:GĂURIT,
PRIBOI,
COPCĂ,
FORAJ,
GĂURIRE,
PERFORA,
RĂZBICI,
SCOBI,
SCORBURĂ,
SPIȚELNIC,
ÎNGURZI
... Mai multe din DEX...
GAURĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. GÁURĂ, găuri, s.f. Scobitură, adâncitură, spărtură ivită de la sine sau anume făcută într-un corp, într-un material, în pământ etc.; cavitate, bortă. * Gaura cheii = orificiu prin care se bagă cheia în broască. * Expr. Gaură de șarpe = loc ferit care serveşte cuiva ca ascunzătoare. (Pop.) Doar nu s-o face gaură-n cer = nu va fi o pagubă prea mare. (Astron.) Gaură neagră = relicvă de dimensiuni reduse a unei stele masive, formată prin prăbușire gravitațională, caracterizată prin densitate foarte mare și forță de atracție uriașă și absorbantă. [Pr.: ga-u-] - Lat. *gavula (< cavus).Sursa : DEX '98 GÁURĂ s. 1. (înv. și reg.) scorbelitură, (Mold. și Bucov.) bortă. (O \~ mare în pământ.) 2. v. deschizătură. 3. deschizătură, spărtură. (A pătruns printr-o \~.) 4. adâncitură, cavitate, scobitură, (înv. și reg.) scorbură, (reg.) scâlbă, scochină, (Mold.) bortă, (înv.) zgău. (O \~ într-un obiect.) 5. v. spărtură. 6. v. ureche. 7. v. gol. 8. (ASTRON.) gaură neagră = black hole.Sursa : sinonime gáură s. f. (sil. ga-u-), g.-d. art. găurii; pl. găuriSursa : ortografic GÁUR//Ă găuri f. 1) Spărtură sau adâncitură naturală ori făcută special într-un corp solid. \~ în podea. \~ în pământ. \~ în țesătură. \~ de șoarece. Pantofi cu găuri. * \~a cheii gaură prin care se introduce cheia în broasca ușii. \~ de șarpe loc ferit; ascunziș. 2): \~ neagră obiect ceresc cu un câmp gravitațional foarte puternic, care atrage materia din spațiul înconjurător. [G.-D. găurii; Sil. ga-u-] /<lat. cavulaSursa : NODEX gáură (-?uri), s.f. - 1. Scobitură, cavitate, groapă. - 2. (Arg.) Furt prin efracție. - Mr. gavră, megl. gaură. Lat. căvum, al cărui rezultat normal să fi fost *gău, cf. sgău și găoace. Acest rezultat s-a pierdut, însă de la forma sa de pl. găuri s-a refăcut un sing. analogic gaură, ca în fagure fag și pătură pat. Se consideră în general că etimonul este lat. *căv?la (Densusianu, Hlr., 111; Candrea, Èlèments, XVI; Pușcariu, Diminutiv., 182; Pușcariu 701; Candrea-Dens., 720; REW 1693; Philippide, II, 713; Pascu, I, 91; Rosetti, I, 73) sau lat. caula (Cipariu, Gram., 117; Pușcariu, Dacor., III, 671), ipoteză posibilă, fără a fi necesară. Der. din lat. caverna (Crețu 326) nu este posibilă. Alb. gavrë provine din mr., iar rut. gav(o)ra din rom. (Candrea, Elemente, 404). - Der. găurar, s.n. (sulă; regulator la războiul de țesut; vas de lut cu fundul găurit); găuri, vb. (a perfora; Arg., a răni cu armă de foc); găuritor, adj. (Arg., hoț); găuricios, adj. (găurit); găuros, adj. (găurit). - Cf. găman. De la *gău derivă, de asemenea, prin intermediul unui suf. expresiv, găun, s.m. (înv., gol, cavitate; gărgăune, Vespa crabro), cu var. găună, s.f. (Bucov., gol, cavitate). Semantismul se explică prin trecerea de la ideea de "gol" la cea de "sunet sec". Caracterul expresiv al suf. -ăur reiese și din der. ca bărzăun, gărgăun, căscăun(d), cf. și băuna, mieuna, scheuna. Totuși, se consideră în general (Candrea, Rom., XXXI, 312; Pușcariu, ZRPh., XXVIII, 618; Pușcariu 700; REW 1794; Candrea-Dens., 718 și 719; DAR) că etimonul lui găun este lat. *căv?nem, în loc de căvum, ipoteză incertă (cf. REW 1794; Battisti, II, 831). Văgăună, s.f. (groapă, cavitate, vizuină; rîpă), este fără îndoială un der. expresiv, poate prin intermediul unei reduplicări a lui găun găgăună, urmată de o disimilație (după Cihac, II, 537, din mag. vagany "brazdă, făgaș", care pare mai neconvingătoare). - Der. găuni, vb. (a săpa); găunos, adj. (gol, găurit; fără miez); găunoși (var. găunoșa), vb. (a săpa, a scobi); găunoșeală (var. găunoșitură), s.f. (cavitate).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru GAURĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 60 pentru GAURĂ. Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă! ... nu mâncase el cașcavalul, căci mirosul cela îi zbârlise și lui mustățile, păi nu-l mâncase tocmai pentru asta: să-l momească pe lacomul din gaură. Cu botul adulmecând, cu ochii galbeni și lucioși ca sticla, cu mustățile întoarse, subțiri și ascuțite ca oasele de pește, stă neclintit după perna de ... la motan, așteaptă să se coboare. Numai uneori întoarce capul spre polița de unde brânza parcă-l ademenește. Și astfel, câteșitrei dușmanii — șoarecele în gaură, motanul în ocniță și câinele în mijlocul odăii — se pândesc, munciți de același gând. Dar pași apăsați cutremură sala. Ce! Stăpânul! Repede atunci: motanul ... Ștefan Octavian Iosif - Somnul lui Corbea Ştefan Octavian Iosif - Somnul lui Corbea Somnul lui Corbea de Ștefan Octavian Iosif Din bătrâne basne știu de-o închisoare, Peșteră adâncă, văduvă de soare, Aerul, de-o poștă, l-otrăvesc bureții, Mucegai de veacuri spânzură pereții, Și-năuntru doarme Corbea somn de vrajă, Duhuri necurate lângă el țin strajă. Doarme uriașul, răsturnat pe spate, Ferecat în lanțuri pline de lăcate, Barba-l învelește ca un strat de iarbă, Viperi și șopârle i-au clocit în barbă... Și-nchisoarea-i largă de-ar cuprinde-o țară, Totuși lui i-atârnă picioarele-afară, Ba mai pe-ndelete dacă s-ar întinde, Două țări alături ar putea cuprinde... Însă Corbea doarme... Pân' să se deștepte, Mult amar de vreme trebuie s-aștepte! Doar abia pe geană de-l atinge-o rază. Doamne, lume nouă, cum îngheți de groază! Doar prin somn de-și mișcă trupul într-o parte, Lanțurile-i grele zuruie departe, Și-o zbughesc prin găuri viperi și șopârle... — Hai, săracă lume, cum o să te- Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă ... decât acel al tindei. În stânga se vede o cameră boltită, tupilată, întunecoasă, în al cărei colț, de-a stânga, se arată o gaură prin care de-abia încape omul, pentru ca să intre în o altă cameră, asemenea întocmai ca cea dintâi. Amândouă sunt zidite pe aceeași linie ... Alexandru Macedonski - Templul bogăției Alexandru Macedonski - Templul bogăţiei Templul bogăției de Alexandru Macedonski Colos enorm de piatră, maiestuos, splendid, Cu zece porți înalte, ce-n fața-i se deschid, Ai crede că încape printr-însele oricine, Și-n grabă ca să intre o-ntreagă lume vine, Dar când ajungi la scara palatului de morți, În găuri se preschimbă înaltele lui porți, Și intră numai omul ce-ndoaie-a sa spinare, Având să se târască mai multă- Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi Odă la ciocoi de Bogdan Petriceicu Hasdeu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII 18 XVIII 19 XIX I Ca lacoma omidă, ce-și caută o pradă Pe fragede mlădițe, Ca neagra lipitoare pe sânul de zăpadă Al dulcii copilițe, Ciocoiule! un secol, un secol și mai bine, Setos de dușmănie, Sugeai în frunză sucul și sângele din vine În blânda Românie! II De groază și durere, de muncă și bătaie, În jaf și-n umilință, Am tot strigat, dar glasul se-neacă și se taie D-atâta suferință; Și ca prin codri freamăt, ca murmur în izvoare, Așa în noi suspinul Mai rămânea el singur să spună cum ne doare, Cât de cumplit e chinul!... III Și tu râdeai, jupâne, cu fală și rângire: Râdeai precum un gâde, Când vede capul jertfei zburat dintr-o izbire, Se laudă și râde; Căci nu știai că viața, închisă-n nemișcare, E cea mai cu putere; Căci nu credeai c-un suflet se face și mai tare, ... ... lui e că grămăticul își poate înroti la fel coada. Auzi un lătrăt? E Dudaș, Dudașache, dulăul, păzitorul. Acuma cercetează gardul dacă n-are vreo gaură prin care să se poată strecura lighioanele înăuntrul curții. Când găsește o deschizătură, se oprește și latră, — dă de veste. Aha! Vezi? S-au ... Gelu Vlaşin - 7:16 â†�â†� 7:13 7:16 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 7:55 →→ spațiile albe dintre cuvinte vorbesc despre sărutul întins peste cărbuni și descântecul a încolăcit vraja albastră din fumul de țigară fără filtru numele tău zace lângă valiza de la peronul șapte așteptând un tren de persoane grăbite lenjeria vine din japonia pentru o dansatoare pe sârmă cam prin zona circului câteodată urmărindu-ți evoluția prin gaura craniului erotico--------------------------zoidal și disperarea luminii când planetele și-au aliniat soldații (pentru atacul Gelu Vlaşin - Depresie unu Depresie unu de Gelu Vlașin iată sărutul care-mi sfarmă tîmplele și norii mei peste care tu ți-ai făcut culcușul în fiecare noapte de sărbători am să-ți dedic poeme și timp cînd trenul pleacă din gara obor iată ziua cînd nu privesc prin gaura cheii cuvîntul care mușcă din creierul Gelu Vlaşin - Pemuda Pemuda de Gelu Vlașin când spuneam că moartea vine pâș pâș mă uitam pe gaura cheii din vis și mă cocoțam „ușor deasupra lumiiâ€� pe o cazemată construită din poeme cu sânge cu boala peste sânge sau poate scrâșnetul roților unui dric cameleonic răscolind piața universității unde au răsărit sâmburii calzi ai îngropaților peste care praful cuvintelor voastre s-a așternut ca o ciumă Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploiești - Predeal Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploieşti - Predeal Linia ferată Ploiești - Predeal de Ion Luca Caragiale Cestiunea revizuirii art. 7, în stadiul de încordare la care a ajuns, ne absoarbe toată atenția, așa încât dela o vreme încoace și publicul și presa trec cu vederea orice alte întrebări de interes general, oricât ar fi aminteri de importante în sinele. Astfel vedem că de mult încă nu se mai gândește nimini la cestiunea construirii căii ferate a Statului Ploești-Predeal, care cu toate astea merită o deosibită atențiune. Linia aceasta, ca mai toate întreprinderile noastre publice, are o istorie nenorocită, pe care nu avem nevoie a o amănunți aici, deoarece e știută de toți. Contractul concesiunii construirii liniei Ploești-Predeal a fost odată reziliat, din cauză că concesionarul de atunci nu s'a ținut de mai multe îngajamente de căpetenie stipulate în caetul de însărcinări. Un alt concesionar a luat sarcina terminării liniei și lucrările au urmat înainte. Linia nu e încă terminată, precum se știe, în partea din valea Prahovei: însă funcționează din Ploești până în Câmpina și din Sinaia până în Predeal. Din izvor sigur, aflăm astăzi ... ... sinistră... Grummer are și un cioc de lemn aromatic... Fire închisă și temperament bilios, stă toată ziua lungit sub tejghea, cu ciocul vârât într-o gaură sub podea... Cum intri la ei în magazin, un miros delicios îți gâdilă nările... Ești întâmpinat la scară de un băiat cinstit, care, pe cap ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GAURĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 119 pentru GAURĂ. ... găuriți , - te , adj . Care are una sau mai multe găuri , prevăzut cu una sau mai multe găuri ; în care s - a făcut o gaură ... PRIBOÍ^2 , priboiesc , vb . IV . Tranz . A găuri sau a lărgi o gaură cu priboiul ^1 ( 1 ) . PRIBÓI^1 , priboaie , s . n . 1. Unealtă de oțel în formă de bară , cu un capăt conic , care servește , de obicei ... ... COPCĂ ^2 , copci , s . f . 1. Gaură , spărtură făcută în gheața unui râu , a unei bălți etc . pentru pescuit sau pentru scos apă . 2. Gaură făcută într - o șiră de paie , în care se ține uneori pleava . 3. Scobitură , groapă făcută în pământ , în piatră etc . 4. ( Reg . ) Săritură pe ... ... Ansamblul operațiilor de fărâmare sau de așchiere a rocilor din pragul găurii de sondă , care se execută în vederea adâncirii acesteia . 3. ( Rar ) Gaură GĂURÍRE , găuriri , s . f . Acțiunea de a ( se ) găuri și rezultatul ei ; găurit ^1 . [ Pr . : gă - u - ] - V. ... PERFORÁ , perforez , vb . I . 1. Tranz . A face o gaură care străpunge un material . 2. Tranz . și refl . ( Med . ) A ( se ) sparge , a ( se ) găuri , a produce sau a ... ... găuri , a perfora . RĂZBÍCI^1 , răzbice , s . n . ( Reg . ) Bețișor sau cui cu care se scoate un lemn sau un cui înțepenit într - o gaură ... SCOBÍ , scobesc , vb . IV . 1. Tranz . și intranz . A face o gaură , o adâncitură în ceva ( tăind , desprinzând , scoțând materialul din interior cu o unealtă ) ; a găuri , a săpa ; a scormoni ... ... SCÓRBURĂ , scorburi , s . f . 1. Scobitură ( mare ) în trunchiul unui copac putrezit pe dinăuntru ; p . ext . trunchi de copac găunos , putrezit . 2. Gaură , văgăună mică într - un mal , în stâncă etc . ; peșteră ; p . gener . cavitate , gaură SPIȚÉLNIC , spițelnice , s . n . Sfredel cu care se fac găuri în butucul și în obezile roții pentru a se monta spițele ; sfredel lung și subțire ( pentru găuri mici ) ; butelnic . - Spiță + suf . - ÎNGURZÍ , îngurzesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A strânge , a încreți marginile unei opinci , ale unei pânze , ale unui sac etc . cu o sfoară , cu o curelușă trecută prin mai multe Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||