|
|
||
Vezi și:CREMAȚIUNE,
CREMOS,
AMANDINĂ,
TORT,
ÎNGHEȚAT,
ȘAMPON,
ȘARLOTĂ,
BUȘEU,
CORNET,
COSMETIC
... Mai multe din DEX...
CREMĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CRÉMĂ, creme, s.f. 1. Preparat culinar de consistența unei paste, obținut din lapte, ouă și zahăr, cu adaos de cafea, ciocolată, vanilie etc., care se serveşte ca desert sau se adaugă ca ingredient la unele prăjituri. ** (Cu determinări) Lichior fin. 2. Produs obținut prin emulsionarea unor grăsimi, ceruri, gume etc. cu apă, uleiuri eterice și ingrediente, în vederea utilizării în tehnică, cosmetică sau medicină; alifie. ** Cremă de ghete = preparat asemănător cu o alifie, pentru uns și lustruit încălțămintea din piele. 3. Fig. Ceea ce este bun, de frunte, de calitate superioară. - Din fr. crème.Sursa : DEX '98 CRÉMĂ s. f. 1. preparat culinar dulce din lapte, ouă și zahăr, la care se adaugă cafea, vanilie etc. 2. supă având la bază un piure de legume legat cu un sos alb, sau numai amestecat cu smântână și gălbenuș de ou. 3. lichior siropos. 4. produs cosmetic folosit la îngrijirea pielii; pomadă. o ~ de ghete = preparat pentru ungerea și lustruirea încălțămintei de piele. 5. (fig.) ceea ce este bun, de frunte, foarte folositor. (< fr. crème)Sursa : neoficial CRÉMĂ s. v. alifie.Sursa : sinonime CRÉMĂ s. v. elită, lamură.Sursa : sinonime crémă s. f., g.-d.art. crémei; pl. crémeSursa : ortografic CRÉM//Ă \~e f. 1) Preparat culinar obținut printr-un amestec de lapte, ouă, zahăr, unt, vanilie și alte ingrediente, folosit ca desert sau la prepararea prăjiturilor. 2) Produs cosmetic obținut din grăsime, uleiuri și ingrediente; alifie. 3): \~ de ghete produs industrial pentru îngrijirea încălțămintei de piele. 4) fig. Partea mai bună, mai de valoare din ceva; frunte. /Sursa : NODEX CRÉMĂ s.f. 1. Preparat dulce făcut din lapte, ouă și zahăr, la care se adaugă cafea, vanilie etc. ** Lichior fin. 2. Produs cosmetic folosit la îngrijirea pielii; alifie. * Cremă de ghete = preparat folosit pentru ungerea și lustruirea încălțămintei din piele. 3. (Fig.) Ceea ce este bun, de frunte, foarte folositor. [< fr. crème].Sursa : neologisme crémă (-me), s.f. - 1. Preparat culinar de consistența unei paste. - 2. Ceea ce este bun, de calitate superioară. - 3. Preparat pentru lustruit încălțămintea. Fr. crême. - Der. cremos, adj., din fr.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CREMĂRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru CREMĂ. George Topîrceanu - Demostene Botez: Cobe ... care și tu l-ai visat. De dimineață-aceleași servitoare Vor scoate așternutul pe balcon, Și fiecare doamnă, la culcare, Va da pe nas cu cremă ,,Tokalon"... Iar tu, ca o momâie-ncremenită În fundul gropii umede și reci, Vei sta privind în bezna nesfârșită Cu ochii ficși, întunecați și seci ... Ion Luca Caragiale - Educațiunea sentimentală la vite Ion Luca Caragiale - Educaţiunea sentimentală la vite Educațiunea sentimentală la vite de Ion Luca Caragiale Gazetele toate ne-au povestit minuni despre expoziția de vite care s-a ținut zilele trecute la domeniul Cocioc, nume vestit pentru crema, laptele bătut, coșulețele, ștreangurile și sforicelele sale. Cu drept cuvânt, gazetele au adus și de astă dată laude administratorului domenielor coroanei, onor d. I. Kalinderu, pentru patriotismul cu care d-sa se sacrifică pentru îmbunătățirea producțiunilor diverse ale acelor domenie. Expoziția de vite de la Cocioc a dovedit o dată mai mult că, cu metodă științifică și cu stăruință, se pot obține și la noi dobitoace bine cultivate, cu instrucțiune și educațiune raționale. Până unde a putut merge omul cu știința în cultura vitelor, se va vedea mai la vale dintr-un singur exemplu, pe care probabil nu l-a aflat nici o altă gazetă înaintea noastră; căci, dacă l-ar fi aflat, n-ar-fi lipsit să ne ia înainte și să aducă laudele pe cari noi ne simțim datori a le aduce d-lui administrator al domenielor coroanei. Dar să nu fim adulatori cu un bărbat, care nu poate ... Ion Luca Caragiale - High-life Ion Luca Caragiale - High-life High-life de Ion Luca Caragiale O țară eminamente agricolă trebuie să aibă un high-life. Ce este? ce numim high-life? Este crema unei societăți. Ca naștere? — nu. Ca talent? — nu. Ca avere? — nu. Ca onestitate? — nu. Ca bravură? — nu. Atunci... ca ce? Știu eu? Poți fi feciorul celui din urmă râtan; poți merita să fii hrănit cu paie; poți fi sărac lipit și incapabil a munci de două parale; poți fi o spurcăciune bună de aruncat în canal; un laș de cea mai deplorabilă speță — asta nu te-mpiedică de a face parte din high-life. Vei merge alături cu un descendent direct al cutărui cruciat; vei concura pe toți oamenii distinși la favoruri și onoruri; vei cheltui și vei trăi ca un mare rentier; vei putea arunca desprețul tău oamenilor de treabă și sfida pe orice brav. Și toate cu un succes desăvârșit. Cum asta? vor întreba nedomiriții. Iacă bine. Mergeți pe stradă, la Șosea, la spectacole, în magazine, în baluri, la București, la Constanța, la Sinaia, mergeți, vedeți și spuneți și dv. cum. Iată ce bănuim noi. Orice popor clasic ... Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei Sub pecetea tainei de Mateiu Caragiale Sphinx (Iconol.) monstre fabuleux auquel Ies anciens donnaient ordinairement un visage de fentme... DICT. DE LA FABLE De când am apucat a ne prelungi șederile afară din București, el la Valea Rugului, eu la Sionu, el la crama unde a fost ucisă Sita Gârbu, eu la armanul unde a fost răpus Nicolache Schina, adică de vreo doi ani, nu mi se mai întâmplase până săptămâna trecută să-l întâlnesc pe Teodor, veche cunoștință moștenită, conu Rache cum i se zicea în deobște. L-am găsit la "Carul cu bere", în partea din stânga a localului, singur la o masă, în fund. Sta cu ochii aproape închiși; pentru cine n-ar fi știut că la dânsul ăsta era semnul că atunci cugeta adânc, ar fi crezut că ațipise. înaintea lui se trezea, neîncepută, o halbă, alături de o carte proaspătă cu filele netăiate : cel din urmă roman detectiv franțuzesc. îi cerui, de cum luai loc lângă dânsul, așa cum mă poftise, părerea asupra scrierilor de acest soiu, azi atât de răspândite. îl știam hârșit în meserie; îmbătrânise în slujba poliției, fiind ... Panait Istrati - Chira Chiralina Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CREMĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru CREMĂ. CREMAȚIÚNE , cremațiuni , s . f . Ardere , prefacere în cenușă ; incinerare . [ Pr . : - ți - ... CREMÓS , - OÁSĂ , cremoși , - oase , adj . Cu aspect de cremă , ca o cremă . - Cremă ... AMANDÍNĂ , amandine , s . f . 1. Prăjitură preparată din ciocolată și cremă ( de migdale ) . 2. Bomboană în formă de migdală , umplută cu cremă ... TORT ^2 , torturi , s . n . Prăjitură ( de obicei de formă cilindrică ) făcută din mai multe straturi de aluat , având între ele straturi de cremă , de dulceață etc . , acoperită cu o glazură sau cremă , ornamentală etc . [ Var . : tórtă s . f . ] TORT ^1 , torturi , s . n . 1. Fir tors de cânepă , de in sau de alte materii textile ... ... s . f . 1. Adj . ( Despre lichide ) Transformat în gheață ; acoperit cu o pojghiță de gheață ; ( despre sol ) întărit , învârtoșat din cauza înghețării . 2. S . f . Cremă ... ȘAMPÓN , șampoane , s . n . Produs cosmetic care se prezintă sub formă lichidă , de praf ori de cremă ... ȘARLÓTĂ , șarlote , s . f . Cremă ... BUȘÉU , bușeuri , s . n . Prăjitură cu nuci , cremă ... două nări . 5. Produs de patiserie asemănător cu vafela de napolitană sau de tort , în formă de con ( retezat ) , în care se pune înghețată , frișcă , cremă ... COSMÉTIC , - Ă , cosmetici , - ce , adj . , subst . I. 1. Adj . Care servește la îngrijirea feței sau a părului . 2. S . n . cremă sau loțiune care servește la îngrijirea feței sau a părului . II. 1. S . f . Arta de a îngriji în mod igienic ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||