|
|
||
|
Vezi și forma bază: COTĂ COTEI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. COTÉI, cotei, s.m. Câine de talie mică, cu picioarele scurte. - Din sl. kotel?.Sursa : DEX '98 Cotei ≠ dulăuSursa : antonime cotéi (câine) s. m., pl. cotéi, art. cotéiiSursa : ortografic cotéi (cotitură) s. n., pl. cotéieSursa : ortografic COTÉI \~ m. Câine de talie mică, cu picioarele scurte. * A umbla ca un \~ a intra în voie la toți. /Sursa : NODEX cotéi (-i), s.m. - 1. Cățel de salon. - 2. Cățel în general. Origine incertă. S-au propus succesiv vreun cuvînt dacic (Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 274), un der. de la cot (Șeineanu, Création métaphorique, II, 15; Ruffini 114), în alb. kut(a) "cîine" (Philippide, II, 809; Pascu, Beiträge, 40), cuvîntul sl. kotel? "pisică". (DAR; Scriban) sau rus. kotejko "pisică" (Candrea), ori vreun idiom anterior indoeurop. (Lahovary 326). Cel mai probabil este să avem a face cu o origine expresivă în legătură cu coteli "a iscodi" (în acest caz forma primitivă ar putea fi *cotel, cu sing. analogic) sau mai probabil coţăi "a tăia coada" (pornind de la formă primitivă *cotaie, ca potaie, alt sing. analogic); această ultimă formă se potrivește mai bine cu der. pe care îi propunem în continuare. Der. coteică, s.f. (cățea); cotaibă, s.f. (coteț de cîini), încrucușare cu colibă, cocioabă, cociorbă (după DAR, din rut. kotóbanja "coș în care se pune cloșca"); cotarlă, s.f. (cățel, potaie), cu var. cotîrlă, (Trans.) cocearlă, șarlă (după Șeineanu, Chien, 220, de la un romanic *kota "cîine"; pentru Candrea, în legătură cu bg. kotora "pisică"; după Scriban din mag. kutya "cîine"); cotîrlău (var. Banat cotîrloniu), s.m. (flăcău, fecior); cotîrleț, s.n., sau cotîrneață, s.f. (ogradă, poiată), cuvinte încrucișate cu coteț și coteneață (după Candrea, bg. kotara, kotarnik); cotîngan, s.m. (Trans., flăcău, fecior), pus în legătură de DAR cu mag. katangoló "care umblă făcînd zgomot", de Densusianu, GS, I, 350, cu cătană "soldat", și de Diculescu 180 și Scriban cu v. germ. și suedezul kutte sau kutti "flăcău"; cotoarbă, s.f. (femeie stricată; ghinion, nenoroc); cotîrje, s.f. (poreclă dată persoanelor sau animalelor bătrîne și slabe), probabil prin confuzie cu cocîrja "a îndoi" (după S. Pop, Dacor., V, 178, și DAR, din sb. kotrean "ciufulit"); cotic, s.m. (Trans. de Nord, tînăr leneș).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru COTEIRezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru COTEI. ... Că turma-ncredințată acestui nazâr mare, Prădată, ovilită, Călcată, spârcuită, Dup-o osândă lungă abia avu scăpare. Luat fiind în durăt, de-o laie de cotei, C-urechile plioștite, cu coada între vine, Nazârul lup cu fuga se duse-n țări străine, Abia scăpând de ei! Acum iar de-odată un ... Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos Pseudo-Kynegetikos (ΨΕΥΔΟ-ΚΥÎ�ΗΓΕΤΙΚΟΣ) de Alexandru Odobescu 1874 Cuprins 1 Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului 2 I 3 II 4 III 5 IV 6 V 7 VI 8 VII 9 VIII 10 IX 11 X 12 XI 13 XII Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului DOMNULUI C. C. CORNESCU Amice, Când mi-ai dat mai întâi să citesc manuscriptul tău, intitulat Manualul vânătorului1, ai arătat dorința ca să-i fac eu o precuvântare. Mai apoi ți-ai luat seama și m-ai scutit de această măgulitoare sarcină. În cazul din urmă, rău nu te-ai gândit, căci eu, după ce am răsfoit cartea ta, m-am luat în adevăr cu plăcere pe urmele tale de vânător; dar, pe când tu te ocupai cu gravitate a-ți alege cea mai bună pușcă, a o încărca cu cea mai potrivită măsură, a o îndrepta pe cea mai nimerită linie; pe când tu dresai, de mic și cu o minunată răbdare, pe prepelicarul tău, ca să asculte la semnalele consacrate: ... |
||