|
|
||
Vezi și:COLINAR,
INTRACOLINAR,
BOIȘTEAN,
COLINERGIC,
COLNIȚĂ,
COLNIC,
DÂMB,
DEAL,
GRUI,
MONTICUL
... Mai multe din DEX...
COLINĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. COLÍNĂ^1, coline, s.f. Formă de relief mai mică decât dealul; colnic, delușor. - Din fr. colline.Sursa : DEX '98 COLÍNĂ^2, coline, s.f. Amină care face parte din complexul vitaminei B, utilizată în tratamentul afecțiunilor hepatice. - Din fr. choline.Sursa : DEX '98 COLÍNĂ s. (GEOGR.) delușor, (pop.) colnic, (reg.) grui.Sursa : sinonime colínă (delușor, amină) s. f., g.-d. art. colínei; pl. colíneSursa : ortografic COLÍN//Ă \~e f. Ridicătură mică de teren de formă alungită și cu pante line, mai mică decât dealul; colnic. /Sursa : NODEX COLÍNĂ^1 s.f. (Geol.) Formă de relief mai mică decât dealul. [< fr. colline].Sursa : neologisme COLÍNĂ^2 s.f. (Chim.) Corp azotat care intră în compoziția materiei vii, având rol protector al celulei hepatice și ai cărui derivați (acetilcolina) au o mare importanță în funcționarea sistemului nervos. [< fr. choline].Sursa : neologisme COLÍNĂ^1 s. f. formă de relief, mai mică decât dealul, rotunjită. (Sursa : neoficial COLÍNĂ^2 s. f. amină din compoziția materiei vii ai cărei derivați (acetilcolina etc.) au un rol important în organism. (Sursa : neoficial colínă (-ne), s.f. -Deal, colnic. Fr. colline. A devenit aproape popular. Totuși, dim. menționate de DAR, col(i)niță și colmel, nu aparțin acestui cuvînt ci lui colnic și culme.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru COLINĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 48 pentru COLINĂ. Dimitrie Anghel - A patra Parcă Dimitrie Anghel - A patra Parcă A patra Parcă de Dimitrie Anghel Harnice, posomorite și sinistre torc cele trei surori la lumina lividă a opaițului ce le luminează. Severă ține una în mîna-i vestejită furca fatală, cu lîna albă și neagră din care scapătă un fir de întuneric și altul de lumină ; cu luare-aminte învîrtește cealaltă fusul neastîmpărat pe care vine să se cercuiască firul; implacabilă și nerăbdătoare așteaptă ce-a de-a treia cu ascuțita-i foarfecă gata să întrerupă deșirul. O vorbă nu-și spun, căci ce-ar putea sa-și spună ? Un zîmbet nu schimbă, căci gurile lor nu-s făcute să zîmbească ; o înduioșare nu trece în ochii lor, căci ele n-au vreme să se înduioșeze. În albul lor veștmînt, pe care joacă lumina albastrului opaiț ca pe niște giulgiuri, cele ce n-au cunoscut divinul farmec al tinereții, nici bucuria ce-o resimte frumusețea în fața oglinzii, nici reveriile dulci ce le dă amorul, torc înainte nesfîrșita lînă ce-o scapătă caierul înfrățind firul de lumină și firul de întuneric pe care așteaptă să-l taie recele fier al foarfecei... Sinistră toarce ... ... voie să-i dedic, fiindcă-i place, Această rimă impresionistă... — Vezi colo, între două vingalace, Un om cu alfabetul la spinare, Venind pe sub colină într-acoace? Acela este tipograful care, În primul tău poem, din zăpăceală, ți-a mutilat trei strofe lapidare. Atunci la borta cheii, cu ... Ștefan Petică - XV (Amurgul are astăzi luciri ca de mătasă) Ştefan Petică - XV (Amurgul are astăzi luciri ca de mătasă) Amurgul are astăzi luciri ca de mătasă de Ștefan Petică Amurgul are astăzi luciri ca de mătasă Pe care lunecară mâni albe de princese, Și-n faldurile cari pe-albastre culmi se lasă Scânteie pietre scumpe din stofe vechi și-alese. Ci mândră de durerea-i în purpura de seară, Cetatea arde facle pe turlele-nnegrite Pe cari vechi coroane de slavă seculară Topeau de aur raze în zile fericite. Pe surele frontoane a vechilor palate Un vis de răzvrătire a pus o-nfiorare, Iar florile-n grădină stând pale și uitate Se plâng în invocarea lucirilor de soare. Cântări voievodale sunară-n amurgire Cu glas de altădată umplând singurătatea, Și-n notele lor grave de-adâncă tânguire Colinele ascultară cum moare-ncet cetatea. Și turlele părură ca brațe desperate Întinse-n frământare spre cerul azuriu; Străvechea frumusețe murea pe înserate Și sufletul cetăței se plânse-ntr-un târziu. Ah, cântul răzvrătirei în seara somptuoasă Și turlele-nălțate spre cerul cel senin Când pacea cade lină din falduri de mătasă Și limpede ca roua pe albe flori de Alexandru Macedonski - Dor zadarnic ... Alexandru Macedonski - Dor zadarnic Dor zadarnic de Alexandru Macedonski E umed cimbrul pe colină, Măceșii par o florărie, Sorgintea râde cristalină, -- Ești tu, ești tu, copilărie! Din roze ceruri ciocârlia Zvonește cântece semețe, Domnește-n toate veselia, -- Înapoi venit ... ... Alexandru Macedonski - Imn Imn de Alexandru Macedonski Tăcut mă urc pe colină Soarele s-a înălțat, Câmpul se scaldă-n lumină, Aerul e parfumat! Văd raze, scântei și rouă, Petale de flori ce plouă Și ... Cincinat Pavelescu - Impresii de toamnă ... Cincinat Pavelescu - Impresii de toamnă Impresii de toamnă de Cincinat Pavelescu Pădurea vestejită în stânga mea coboară, Și-n dreapta, o colină se suie către zări, Sub roșul ce amurgul pe culmile-i strecoară. E toamnă pe sfârșite. Pe drum și pe cărări Zbor frunzele mânate de ... Cincinat Pavelescu - Tinerețea mea ... Cincinat Pavelescu - Tinereţea mea Tinerețea mea de Cincinat Pavelescu Tinerețea mea acum Parcă este o ruină, Abătută de la drum Pe o creastă de colină. Sub ferestre nu mai cântă Rândunicile zglobii... Prin grădină se frământă Vântul serii-n bălării. Și când țipă cucuvaia Mi se pare, tremurând, Că e ... Dimitrie Anghel - În expoziția lui Verona Dimitrie Anghel - În expoziţia lui Verona În expoziția lui Verona de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul VI. 47. 18 nov. 1907, p. 961—963. Nu țin să precizez o formulă de artă. Sînt destui critici savanți cari, din două linii și trei culori, vor zidi un sistem, vor înjgheba o problemă, opunînd asemănări sau stabilind comparații. Da, sînt destui cari se vor tăvăli prin cobalt sau indigo, etalîndu-se pe paleta bietului pictor, ca, în sfîrșit, să-și afirme personalitatea lor multiplă de oameni cari au colindat toate muzeele și pinacotecile din lume și, prin urmare, pot decreta. Ceea ce vreau să însemn aci sînt numai impresiile primite direct, bucuria sufletească ce mi-a dat-o o oră trăită în expoziția deschisă de curînd la Ateneu. Las la o parte pentru astăzi delicatele acuarele ale d-lui Grant, care expune alături, și trec în sala unde domnește Verona. Pe vremea asta tristă și ploioasă, în care negurile stăpînesc și toate s-arată sub formă de pată și umbră, este o adevărată mulțumire să te izolezi în lumea asta minunată de culori. Aci Moldova noastră toată se dezvăluiește ochiului, și amintirile obscure păstrate de demult se redeșteaptă și ... Dimitrie Anghel - Fantome, 2 Fantome de Dimitrie Anghel Publicată în Cumpăna , I, 11, 5 februarie 1910, p. 171—173 E un amurg de toamnă tîrzie. Soarele scăpătat, cu discul pe jumătate după dealuri, aruncă razele pieziș, depărtările se estompează și o negură albăstrie îndepărtează colinele. În tăcerea aceasta divină care te-mpresoară, nu poți ști ce clipă anume arată ceasul în curgerea vremii. Un sentiment de veșnicie te cuprinde. Pe tăpșanul întins al Copoului, nu e nimeni la această oră. Purpura însîngerează frunza viilor și a copacilor. În vale, ca într-o albie, cetatea veche a lașului, cu albele turnuri și turle de biserici, cu clădirile lui vechi, cu grădinile pline de flori, stă pitit și abia își trimite murmurul pînă aci. Departe, dealurile Cetățuii și Galatei adună ultimele raze de soare pe coperișurile cetăților bătrîne. Și în singurătatea asta a înserării, deodată o umbră de om ieșit ca din pămînt, ca o arătare, a început să plîngă un cîntec trist de vioară. Cu hainele vechi în bătaia vîntului, zgribulit, cu o bărbie violetă înțepenită de coșul uscat al vioarei, cu pletele în neorînduială peste ochi, cu un umăr mai ridicat ... Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel) Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel) Lui Octavian Goga de Dimitrie Anghel Publicată în Seara , III, 844, 23 mai 1912, p. 1. Am fost o grămadă pornită sub același steag. Am schimbat de steaguri și ne-am răzlețit. În taberi ne-am strîns din nou, baricade de hîrtie am înălțat și am schimbat de taberi, precum am schimbat și de baricade. Dușmanii de ieri am redevenit prieteni. Prietenii de ieri suntem astăzi dușmani. Stropul de venin căutat cu îndîrjire pentru a fi picurat în rana pe care i-o cunoșteai potrivnicului lacrimă de înduioșare s-a prefăcut și spinul ce-l țineai la îndemînă, în prinos de floare și în vorbe de părere de rău. Grămada s-a răzlețit, fiecare căutîndu-și drumul. Cel ce-a slujit un steag a căutat să-și arboreze culorile lui proprii și să și-l apere singur. Bunul și răul din fiecare a căutat să se cearnă și sita fiecăruia a prins să împrăștie pentru el lamura sufletului lui, roditoare plăpîndă, în care avea să înflorească propria lui floare. În paginile multe ce le-a scris fiecare ... Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată Oglinda fermecată de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. Astă-noapte m-am trezit brusc din somn. Un vis straniu mă purtase pe tărîmuri necunoscute, pe care nici nu le-am văzut, nici nu m-am încumetat să le bănuiesc vreodată... În rama ferestrei împodobite de perdele albe, cerul vînăt se ofilea peste arborii mari și o singură stea, albă ca o crizantemă uriașă, mai licărea stăruitoare departe, peste marea de coperișuri, în afundul nemărginirii. Natura aevea pe care o priveam acum trezit din somn mi se părea străină. Arborii nu erau așa în visul meu, nici vînătul cer care se ofilea și în nemărginirea căruia înflorea o stea albă ca o crizantemă, nici fața mea pală pe care o resfrîngea apa albăstruie a oglinzii în orele acestea tîrzii de noapte. Un tril însă căuta să mă cheme la realitate. O păsăruică, înșelată de acest zor de ziuă timpurie, îngăima undeva, în negrul unui umbrar, o sfioasă chemare, la care nu răspundea nimeni. Un vînt apoi, ca trecerea unui demon nevăzut căruia i-ar fi fost frică singur în văzduh, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COLINĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru COLINĂ. ... COLINÁR , - Ă , colinari , - e , adj . Cu coline ; caracteristic pentru coline , de coline . Zonă colinară . - Colină INTRACOLINÁR , - Ă , intracolinari , - e , adj . Care este situat între coline ; dominat de jur împrejur de coline . - Intra ^1 - + BOIȘTEÁN , boișteni , s . m . Pește de 8 - 12 cm cu spinarea și părțile laterale de culoare verde - închis , cu pete și puncte întunecate , alb pe burtă , care trăiește în apele din zona de munte și de coline ( Phoxinus phoxinus ) . [ Pr . : - bo - iș - ] - Boiște + suf . - COLINÉRGIC , - Ă , colinergici , - ce , adj . Care se referă la o acțiune stimulantă , activată sau transmisă cu ajutorul colinei ^ ... COLNÍȚĂ^2 , colnițe , s . f . ( Reg . ) Deal mic , delușor . - Coliniță ( rar , < colină + suf . - iță ) , influențat de colnic . CÓLNIȚĂ^1 , colnițe , s . f . ( Reg . ) Adăpost pentru oi sau pentru vite , construit din nuiele și acoperit cu paie ; șură ... ... COLNÍC , colnice , s . n . 1. Colină ... DÂMB , dâmburi , s . n . Formă de relief mai mică decât dealul ; colină DEAL , dealuri , s . n . 1. Formă de relief pozitivă care se prezintă ca o ridicătură a scoarței pământului mai mică decât muntele , dar mai mare decât colina . 2. ( Reg . ) Regiune de vii ; vie , ... GRUI , gruiuri ( gruie ) , s . n . ( Reg . ) 1. Pisc sau coastă de deal . 2. Deal mic ; colină ... MONTÍCUL , monticuli , s . m . 1. ( Geol . ) Formă de relief cu aspect de movilă ; munte mic , colină Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||