|
||
BOSTON - Definiția din dicționarTraducere: engleză Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BOSTÓN^1 s.n. 1. Vals cu mișcări lente. 2. Numele unui joc de cărți. [Acc. și: bóston] - Din fr. boston.Sursa : DEX '98 BÓSTON^2 s.n. Presă manuală pentru imprimarea cărților de vizită, a ferparurilor, a afișelor de format redus. - Din germ. Boston[presse].Sursa : DEX '98 bostón/bóston (vals, joc de cărți) s. n.Sursa : ortografic bostón (presă tipografică) s. n.Sursa : ortografic BOSTÓN n. 1) Dans lent, asemănător cu valsul, caracterizat prin mișcări separate. 2) Melodie după care se execută acest dans. [Acc. și bóston] /Sursa : NODEX BÓSTON^1 s.n. 1. Gen pianistic în jaz, constând dintr-o alternanță a notelor joase cu acordurile pe care acestea le susțin. 2. Dans mai lent decât valsul; vals lent; melodia acestui dans. [< fr. boston, cf. Boston - oraș în Statele Unite].Sursa : neologisme BOSTÓN^2 s.n. (Poligr.) Presă de imprimat mică și plană. [< germ. Boston(presse)].Sursa : neologisme BOSTÓN^2 s. n. presă de imprimat, mică și plană. (< germ. Boston/presse/)Sursa : neoficial BÓSTON^1/BOSTÓN s. n. 1. dans lent asemănător valsului, de proveniență americană; melodia corespunzătoare. 2. gen pianistic în jaz, prin alternanță a notelor joase cu acordurile pe care acestea le susțin. 3. joc de cărți. (< fr. boston)Sursa : neoficial bóstón (-oáne), s.n. - Vals cu mișcări lente. De la Boston, prin intermediul fr. boston. - Der. bostona, vb. (a dansa boston).Sursa : etimologic !bóston^1 (vals, joc de cărți) s. n., pl. bóstonuriSursa : DOOM 2 *Bóston (nume de loc) (engl.) s. propriu n.Sursa : DOOM 2 Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BOSTONRezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru BOSTON. Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun... Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun... O cronică de Crăciun... de Ion Luca Caragiale Într-o urâtă dimineață, pe la sfârșitul lui noiemvrie — ploaie, ninsoare, vifor, să nu scoți un câne afară din bordei — chem pe cel mai încercat colaborator al Revoltei naționale și-i zic: — Stimate domnule Caracudi, dumneata, care de atâta timp ne-ai dat ca reporter dovezi de strălucită imaginație, ești designat să faci ziarului nostru un important serviciu. — Care, domnule director? — Scoatem de Crăciun un număr „literar, științific și artistic". Avem în sertare destulă materie; vom face o frumoasă selecțiune. Ne lipsește numai cronica specială pentru sărbătoarea nașterii... Ce zici? — Cu plăcere... — Crăciunul cade luni; trebuie să apărem cel mai târziu joi la 21 de dimineață... Un numar de lux, îngrijit, nu rasolit ca numerele cotidiane; bine aranjat, tipărit frumos și nu ciuruit de greșeli... — Binențeles; ...dar... — Dar ce?... — ...Ia priviți afară, ce vreme! În adevăr, e un vifor strajnic. — Ce are-a face vremea — zic eu — cu cronica noastră? — Nu prea are; dar... mă cheamă părintele la masă; mereu îmi face semne: i-e foame — ... |