Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul ALBINA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: ALBINĂ

  Vezi și:ALBINEȚ, STUP, ALBINĂ, ALBINIȚĂ, CUIB, DANS, MATCĂ, MELIFER, PAROI, ROI, AFUMĂTOARE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ALBINA: ALBINĂ.

 

ALBINA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ALBÍNĂ, albine, s.f. 1. Insectă din familia apidelor, cu aparatul bucal adaptat pentru supt și lins, iar cu picioarele posterioare pentru strângerea polenului, cu abdomenul prevăzut cu un ac veninos, și care trăiește în familii, producând miere și ceară; muscă (Apis mellifica). 2. Plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori violacee, dispuse în spic, asemănătoare cu o albină (1) (Ophrys cornuta). - Lat. alvina "stup".

Sursa : DEX '98

 

ALBÍNĂ s. (ENTOM.; Apis mellifica) (înv. și pop.) muscă, (reg.) bâză. (\~ produce mierea.)

Sursa : sinonime

 

albínă s. f., g.-d. art. albínei; pl. albíne

Sursa : ortografic

 

ALBÍN//Ă \~e f. Insectă care trăiește în roiuri și produce miere și ceară, având picioarele din urmă adaptate pentru strângerea polenului și un ac veninos în partea posterioară a abdomenului. \~ă lucrătoare. /<lat. alvina

Sursa : NODEX

 

albínă (-ne), s.f. - 1. Insectă care produce miere și ceară. - 2. Specie de orhidee (Ophrys cornuta). - Mr. alvină, megl. albină, istr. albire. Lat. alv?na "stup", der. de la alvus (Pușcariu 59; Candrea-Dens., 48; REW 393). Pentru a explica semantismul, DAR se referă la alb. bletë "stup" și "albină". Trebuie probabil se plece de la o expresie (musca)alvina, unde alvina îndeplinește firesc funcția adj.; mai tîrziu, a ajuns s., ca în cazul lui (asinus) onagrarius, orbus(oculis) și în multe alte cazuri. Muscă, avînd sensul de "roi" este curent în apicultură. Der. albinar, s.m. (apicultor); albinărel, s.m. (pasăre); albinărie, s.f. (roi; apicultură); albinărit, s.n. (apicultură); albinet, s.n. (mulțime de albine, roi).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ALBINA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 126 pentru ALBINA.

Gheorghe Asachi - Albina și trântorul

... trântorul Albina și trântorul de Gheorghe Asachi În ocazia publicărei cei întâi gazete în limba patriei, întitulată Albina românească, la 1829' Trântorul Spune, spune, mică-Albină, Încotro mergi acum trează, Când a soarelul lumină Pe cest câmp, nu scânteiază? Încă tremură pe foaie În munți roua și prin râpe ...

 

Gheorghe Asachi - Albina, țânțarul și musca

... Ce prin versuri strâmbo-drepte Pe Esop vre să îndrepte Apologul ista-nchin. Primăvara chiar în zori, Când sufla o boare lină, Zburând iute o albină Culegea miere din flori, De la roză peste crin S-așeza, și din pahar Ce adânc li sta în sân Sugea dulcele nectar. Pe când ... s-au așezat Și-n științei lor putere Despre metodul dezbat Cum se face bună miere. Pare-mi-să că la gust, Zisă musca cătr-albină, Cum faci miere din cel must Ea nu poate fi mai fină. Dar amestecul, prepun, Pentru nerve nu e bun. Deci aș crede că în ... fi mai luminătoare, Mai vâscoasă și mai plină De-i lua-o din rășină. Când făcea congresul lor Pentru a industriei spor, Biat-Albină

 

Alecu Donici - Vulturul și albina

... Au a slavei îndemnare. Dar și cei ce ostenesc Întru binele obștesc, Neprivind la răsplătire, Sunt prea vrednici de cinstire. Vulturul pe o albină Au zărit-o în grădină, La revărsatul de zori, Bâzâind pe lângă flori. Și i-au zis: "O, ticăloasă, Albină nesățioasă! Tu petreci a ta viață Tot pe flori și pe verdeață, Migăind necontenit Nu știu pentru ce sfârșit. Dar nici însăți tu ...

 

Alecu Donici - Muștele și albina

... Alecu Donici - Muştele şi albina Muștele și albina de Alecu Donici Două muște sprintenele În țări străine porneau Și pe albină cu ele Cam astfel o îmbiau: — Hai să mergem, surioară! Papagalii toți ne-au spus Că pe-acolo-i numai vară, Soarele n-are ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Muștele și albinele

Ion Heliade Rădulescu - Muştele şi albinele Muștele și albinele de Ion Heliade Rădulescu Judecată foarte mare oarecând s-a ridicat Între muște și albine, încât lumea-au speriat. Muștele zbârniau tare Și, prin probe vederate, După gust și demâncare Demonstrau ca avocate Trecute prin doctorat (Căci aveau și ochelari, Ca toți docții cei mai mari), Demonstrau învederat, De la una pân' la mie, Că se trag din carne vie Și că tabăra le-e leagăn Și botezul lor în sânge, Că-ntrețin și bărbăția Supărând pe cel ce linge, Căci ele ciupesc eroii Și-i deșteaptă la rezbel Și-i invită la măcel; Ele-mpung și-ndeamnă boii La cărat, la arătură; Ele cailor dau ghes La suiș spre culmătură, Și că unde-o fi să fie, Mai curat și pe-nțeles, La-mbuibări călugărești, La ospețe-mpărătești, Ele mare au protie: La dulcețe, la plăcinte, Cu dreptul de prezidinte Ele-ncep de căpătâi, Ele pișcă mai întâi; Și că-n fine, peste toate, Fără însă , fără poate , Musca este coconeață, Că se pune poponeață Peste tot ce-a viețuit, Peste tot ce s-a mâncat, Pe orice s-a cheltuit ...

 

Antioh Cantemir - Șerpele și matca de albine

Antioh Cantemir - Şerpele şi matca de albine Fabula II - Șerpele și matca de albine de Antioh Cantemir , traducere de Alecu Donici Otrăvitorul șerpe văzând pe-un teișor O matcă de albine, ca un lingușitor Începe să îi spuie: că este preafrumoasă, Că are multe daruri, că-i lumii prețioasă. Îi laudă puterea, așezământul blând, Cu care chibzuiește albinele la rând; Apoi folosul mare ce lumii se aduce Prin grele ostenele din fagurul cel dulce. Adăogând a zice: Tu foarte vrednic ești A ta împărăție că o învecinești; Dar îți lipsește arma acea de apărare, Cu care să-ți ții slava la orice întâmplare. Pre răi mai mult ațâță un bun decât un rău. Deci roagă să-ți dea ghimpe pre bunul Dumnezeu; Cruzia foarte prinde la fețe domnitoare. Albina la aceste cuvinte-nșelătoare Răspunde cu blândețe către acel viclean: — Nu-mi plac a tale sfaturi. Eu trebuință n-am De veninosul ghimpe, căci sunt încredințată, Că dușmani înăuntru nu pot avea vrodată; De cei pe dinafară copiii mă păzesc, Și eu prea mulțămită pre Dumnezeu slăvesc Că-n chipul meu arată cum trebuie să fie Un împărat pe lume: el răul să ...

 

Constantin Stamati - Vulturul și albina (Stamati)

... nu sperează Decât pacinicul său cuget în taină se fălește Că putu folos să facă ca un patriot prea bun, Precum vulturul odată, văzând harnica albină Zburând din floare în floare, ostenită, obosită, Îi zicea cu defăimare: “De tine foarte mi-i milă, Că ești de tot ticăită, Măcar că ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Vulturul și albina (Stamati)

... nu sperează Decât pacinicul său cuget în taină se fălește Că putu folos să facă ca un patriot prea bun, Precum vulturul odată, văzând harnica albină Zburând din floare în floare, ostenită, obosită, Îi zicea cu defăimare: “De tine foarte mi-i milă, Că ești de tot ticăită, Măcar că ...

 

Emil Gârleanu - După asemănarea lor!

... piatră, se gândea cum să mai dea o viețuitoare aerului. Și cum căta cu ochii primprejur, iată că vede: sub o frunză, o broască; o albină și-un fluture pe câte o floare; și-n mijlocul unei mreje, țesute între două crengi, un păianjen. Dumnezeu zâmbi, le chemă la el și ... zise broasca, priviți-mi ochii și faceți-i noii viețuitoare la fel. — Bun! Dar tu, fluture? — Priviți-mi trupul. — Bun! Dar tu, albină? — Priviți-mi aripile. — Bun! Dar tu, păianjene? — Priviți-mi picioarele. — Bun! Foarte bine! răspunse Dumnezeu și zâmbi: ochi de broască, trup ...

 

Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară"

... s-au făcut în târgurile și satele Moldo-valahiei, literatura noastră făcu pasuri de uriaș și astăzi se numără cu mândrie între literaturile Europei. Dupa Albină și după Curier , multe alte gazete românești s-au publicat în deosebitele trei mari provincii ale vechii Dacii. Așa, în puțină vreme, am văzut în ...

 

Gheorghe Asachi - Amorul plagat

... plagat Amorul plagat de Gheorghe Asachi Dupre Anacreon Culegând Amor odată Flori de roze în grădină, N-au văzut că tupilată Era-n frunze o albină, Ce cu ghimpul ei ascuns La un deget l-a împuns. Întru cruda sa durere Începu cu plâns să țipe; Cătând balsam, mângâiere ... moare, Amar mie, zis-au, mamă, Aleu, mamă, iacă mor! Cu o dardă-mi face samă Acel șerpe zburători, De corp iute, deși mic, Țăranii albină-i zic. Însă Vinerea-i răspunde: Dacă-albinei micul spin De atât rău te pătrunde, O, Amorule, ce chin Simte-o inimă-ncruntată, Ce o ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALBINA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 54 pentru ALBINA.

ALBINEȚ

ALBINÉȚ , - EÁȚĂ , albineți , - e , adj . s . m . 1. Adj . ( Reg . ) Blond , bălai , albeț . 2. S . m . ( Pop . ) Numele unui varietăți de grâu din Banat . - Alb + suf . -

 

STUP

STUP , stupi , s . m . 1. Adăpost natural sau special confecționat pentru albine , unde acestea trăiesc în familii , formează fagurii și depun mierea ; p . ext . adăpostul împreună cu albinele și cu fagurii ; știubei . 2. Totalitatea albinelor dintr - un stup ( 1 ) ; familie de

 

ALBINĂ

... în familii , producând miere și ceară ; muscă ( Apis mellifica ) . 2. Plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori violacee , dispuse în spic , asemănătoare cu o albină

 

ALBINIȚĂ

... ALBINÍȚĂ , albinițe , s . f . Diminutiv al lui albină ; albinioară , albinușă , albinuță . - Albină

 

CUIB

CUIB , cuiburi , s . n . 1. Culcuș făcut de păsări , de unele mamifere etc . pentru a se adăposti , pentru a depune ouăle , a cloci și a scoate pui . 2. Fig . Locuință , sălaș ; reședință . 3. Fig . ( Peior . ; urmat de determinări ) Loc ( ascuns ) unde se ticluiește și de unde se propagă o acțiune potrivnică , dușmănoasă intereselor unei colectivități . 4. ( În sintagma ) Cuibul albinelor = fagurii ocupați cu puiet și cu hrană , în care trăiește și se dezvoltă familia de albine . 5. Groapă mică făcută în pământ , în care se seamănă legume sau cereale . 6. Mulțime de fermenți de același fel care provoacă înăcrirea vinului , a borșului , a laptelui etc . 7. Loc adăpostit care asigură unei arme automate condiții bune de

 

DANS

DANS , dansuri , s . n . 1. Ansamblu de mișcări ritmice , variate ale corpului omenesc , executate în ritmul unei melodii și având caracter religios , de artă sau de divertisment . Dans ritual . Dans popular . Dans de caracter . Dans de salon . Dans modern . Dans clasic ( sau academic ) = ansamblu de mișcări artistice convenționale care constituie baza tenhică a coregrafiei , a spectacolelor de balet etc . 2. Acțiunea de a dansa . Îi place muzica și dansul . 3. ( În sintagma ) Dans macabru = temă alegorică simbolizând egalitatea în fața morții prin reprezentarea unui schelet cu coasa în mână care atrage în horă oameni de diferite vârste și condiții sociale și - i omoară . 4. ( În sintagma ) Dansul albinelor = mijloc de semnalizare prin care albinele , făcând anumite mișcări , își comunică găsirea unei surse de hrană , direcția și distanța acestei surse . [ Var . : ( pop . ) danț s .

 

MATCĂ

... din care se trage cineva . 3. Parte a năvodului în care se strâng peștii când năvodul este tras din apă ; matiță . II. 1. Albină femelă mai mare decât albinele lucrătoare , care depune ouă ; regină , mamă . 2. ( Reg . ) Stup de cel puțin un an , care a roit o ...

 

MELIFER

MELIFÉR , - Ă , meliferi , - e , adj . , s . f . , pl . I. Adj . ( Despre plante ) Care are flori cu mult nectar și polen , din care albinele produc mierea . II. S . f . pl . Grup de insecte himenoptere ( cuprinzând albinele și viespile ) care culeg nectarul și polenul din flori , producând apoi mierea sau

 

PAROI

PAROÍ^2 , pers . 3 paroiește , vb . IV. Intranz . ( Despre albine ) A roi a doua oară în aceeași vară . PARÓI^1 , paroiuri , s . n . Roi de albine provenit dintr - un roi mai vechi , care a roit și el în aceeași

 

ROI

ROÍ^3 , roiesc , vb . IV . Intranz . ( Despre albine ; la pers . 3 ) A ieși din stup zburând în roiuri ^2 ( 1 ) spre a - și căuta un nou locaș și a da naștere unui stup nou ; ( despre insecte sau păsări mici ) a zbura în număr mare de colo până colo . ROI ^1 , roi , s . m . Roit , roire . Epoca roilor . ROI ^2 , roiuri , s . n . 1. Grup compact de albine , ieșite din stup împreună cu matca lor în căutarea unui adăpost nou . 2. ( Urmat de determinări introduse prin prep . " de " ) Mulțime de insecte sau de păsări mici care zboară în grupuri . 3. Grup de corpuri cerești , relativ concentrate în spațiu , având caracteristici care sugerează o proveniență

 

AFUMĂTOARE

AFUMĂTOÁRE , afumători , s . f . 1. Instalație rudimentară sau cameră specială pentru afumarea cărnii , a prunelor etc . 2. Utilaj ( metalic ) pentru producerea fumului fără flacără în vederea liniștirii familiei de albine când se lucrează în stup . 3. Afumătorie . 4. ( Înv . ) Vas în care se ard mirodenii . [ Var . : afumătór s . n . ] - Afuma + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...