Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALTĂ

 Rezultatele 531 - 540 din aproximativ 933 pentru ALTĂ.

MAI

... enumerări ) În afară de aceasta , în plus , pe deasupra . Avea casă , mai ceva bani . 2. ( Corelativ ) Când . . . , când ; ba . . . , ba ; parte . . . , parte . Mai una , mai alta

 

MALȚIFICA

MALȚIFICÁ , malțífic , vb . I . Tranz . A transforma orzul sau alte cereale în malț . - Malț + suf . -

 

MALDĂR

MÁLDĂR , maldăre , s . n . 1. Mulțime de obiecte de același fel , îngrămădite unele peste altele ; p . ext . cantitate mare dintr - o anumită materie . 2. Grămadă de tulpini , de plante secerate , de nuiele , de crengi etc . ( legate la un

 

MALEABIL

MALEÁBIL , - Ă , maleabili , - e , adj . 1. ( Despre metale ) Care poate fi întins în foi subțiri la temperatură inferioară aceleia de topire ; ( despre alte materiale ) care poate fi ușor modelat . 2. Fig . ( despre oameni , despre caracterul lor etc . ) Care se adaptează ușor ; adaptabil , mlădios , docil . [ Pr . : - le -

 

MANTIE

MÁNTIE , mantii , s . f . 1. ( Astăzi fig . ) Haină ( de ceremonie ) ca o pelerină lungă și largă , care se purta peste celelalte haine . 2. Haină de postav lungă și largă , purtată mai ales de călugări , peste altă

 

MARȚ

MARȚ ^2 , ( 2 ) marțuri , s . n . ( Pop . ) 1. Martie . 2. Mărțișor . MARȚ ^1 s . n . invar . ( În expr . ) A face ( pe cineva ) sau a fi ( ori a rămâne ) marț = a ) a bate ( pe cineva ) sau a fi bătut categoric la jocul de table , de cărți sau la altă întrecere ; b ) a întrece sau a fi întrecut , a depăși sau a fi depășit categoric ; c ) a face sau a fi pus în situația să nu mai poată obiecta sau spune nimic . [ Var . : ( pop ) marți s .

 

MARCĂ

MÁRCĂ^4 , mărci , s . f . ( adesea determinat prin " poștală " ) Mic imprimat emis de stat și care , aplicat sau tipărit pe scrisori , pe unele colete etc . , servește drept plată anticipată a transportului poștal . MÁRCĂ^3 , mărci , s . f . 1. Nume dat în statul franc și în Germania medievală comitatelor de frontieră , aflate sub guvernare militară . 2. Obște sătească din Europa apuseană medievală , în care pământul arabil rămâne proprietate privată . MÁRCĂ^2 , mărci , s . f . Unitate monetară principală în unele țări europene . MÁRCĂ^1 , mărci , s . f . 1. Semn distinct aplicat pe un obiect , pe un produs , pe un animal etc . pentru a - l deosebi de altele , pentru a - l recunoaște etc . 2. Fisă de metal cu număr de ordine , cu care lucrătorii își dovedesc prezența la lucru sau pe care o lasă în schimbul uneltelor primite . 3. Piatră sau bucată de șină vopsită în alb , așezată transversal între două linii de cale ferată care se întretaie , pentru a indica ramificația liniei ferate și locul până unde pot înainta vehiculele fără pericol de ciocnire . 4. Fig . Semn distinctiv , trăsătură specifică , însușire caracteristică ;

 

MARCA

MARCÁ , marchez , vb . I . Tranz . 1. A face , a aplica un semn caracteristic pe un obiect , pe un animal etc . , pentru a - l deosebi de altele . 2. Fig . A constitui o notă specifică , o trăsătură caracteristică ; a reprezenta , a ilustra . 3. A delimita un teren , o suprafață etc . prin linii , semne ; a însemna . 4. ( Sport ) A obține unul sau mai multe puncte într - o competiție , într - un joc ; a

 

MARCAJ

MARCÁJ , marcaje , s . n . Acțiunea de a marca și rezultatul ei ; marcare . 1. ( Concr . ) Semn aplicat pe un obiect , pe un animal etc . pentru a - l deosebi de altele . 2. ( Sport ) Supraveghere a unor jucători din echipa adversă , pentru a - i împiedica sa întreprindă acțiuni ofensive sau să marcheze ( 4 ) . 3. ( În sintagma ) Tabelă de marcaj = tabelă pe care se afișează scorul într - o competiție (

 

MEȘĂ

MÉȘĂ , meșe , s . f . 1. Șuviță de păr ( de altă culoare sau nuanță decât restul părului ) ; șuviță falsă de păr atașată la părul natural ( pentru a - l îmbogăți și a - l înfrumuseța ) . 2. Bucată de tifon sau de vată care se introduce într - o rană pentru a o drena , pentru oprirea unei hemoragii , pentru cicatrizare

 

MEMBRANĂ

MEMBRÁNĂ , membrane , s . f . 1. Nume dat țesuturilor animale sau vegetale , subțiri și suple , foarte diferite ca structură , care căptușesc , îmbracă , leagă , susțin sau delimitează anumite organe sau părți de organe ; piele subțire ; pieliță . 2. ( Fiz . ) Corp subțire flexibil , care prin vibrație , poate produce sau transmite sunete , fiind întrebuințat la telefon , la microfon și la alte aparate acustice sau de percuție . 3. Corp subțire folosit pentru a separa două medii ; diafragmă . 4. ( Înv . ) Pergament ( pentru

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>