|
|
||
Vezi și:ZGURIT,
ZGUROS,
ANCRASA,
BALAST,
CĂLDĂRAȘ,
CĂRĂMIDĂ,
CHIBLĂ,
CRUCNĂ,
CUPELAȚIE,
DIRT-TRACK,
FONDANT
... Mai multe din DEX...
ZGURĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ZGÚRĂ, zguri, s.f. 1. Partea minerală fuzibilă din cenușa cărbunilor, care se aglomerează în procesul de solidificare. ** Funingine. 2. Reziduu rezultat în procesul de extragere a metalelor din minereuri sau la topirea metalelor, constituit din oxizi formați în procesul tehnologic, din silicați, pământ etc. ** Strat de oxizi metalici format deasupra unei suduri executate cu arc electric. 3. Cenușă întărită (provenită din lucruri arse). - Cf. alb. %zgjyrë%, bg. %zgurija%.Sursa : DEX '98 ZGÚRĂ s.f., g.-d. art. zgúrii; (feluri) pl. zguriSursa : DOOM ZGÚRĂ, zgúri, s.f. ~ (Fig.) Negură. Din zgura vremii. * Zgură bazică = produs secundar obținut la fabricarea oțelului și folosit ca îngrășământ. Piatră de zgură = piatră de construcție, fabricată dintr-un amestec de nisip, zgură și un liant și întrebuințată la prepararea betoanelor și a plăcilor izolante. * (Fig.) (Cu aluzie la culoarea neagră a reziduului) Soarele spărgea norii de zgură. (din ngr. ??????, ??????? < gr. ??????; cf. scoare și scr. skorija, bg. zgorija, zgurija, zgurja, alb. zgürë) [def. DLRLC]Sursa : etimologic ZGÚRĂ s. 1. (prin Transilv.) stur, (Ban. și Transilv.) șleacnă. (\~ de cărbune.) 2. scorie. (\~ obținută la extragerea metalelor din minereuri.) 3. scrum. (Pâinea din cuptor s-a făcut \~.)Sursa : sinonime ZGÚRĂ s. v. funingine.Sursa : sinonime zgúră s. f., g.-d. art. zgúrii; (feluri) pl. zguriSursa : ortografic ZGÚR//Ă \~i f. 1) Materie dură, rezultată în procesul de extragere a metalelor din minereu. 2) Parte minerală din cenușa de cărbuni, care se aglomerează în procesul de solidificare. 3) Cenușă întărită provenită din lucruri arse. [G.-D. zgurii] /cf. alb. zgjürë, bulg. zgurijaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ZGURĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru ZGURĂ. Constantin Stamati - Arderea Iașului la 1822 Constantin Stamati - Arderea Iaşului la 1822 Arderea Iașului la 1822 de Constantin Stamati Un episod din poema d-lui Beldiman, sub titlul Eteria grecilor Această închipuire se face ca cum un bătrân vier de la Miroslava, unde sunt podgorii de vii pe un deal peste râul Bahluiul, în preajma Iașului, privește cu nepotul său arderea Iașului, în vremea răscoalei grecilor în contra turcilor; dar bătrânul se află bolnav în casă, iar nepotul său șede pe prispă afară și spune moșului său aceea ce vede. Nepotul Moșule, viforul geme, pe cer noaptea se lățește, Peste frumoasa cetate pâclă și negreață pică; Fulgerul cu-nflăcărare ca un șarpe lung clipește, Scapără, vin’ de te uită, zimții zidurilor mișcă. Vântul frunza din crengi smulge, o spulberă ca pe paie, Vifor vântură cu groază, de cruce pe turn îndoaie, Iaca nourii se umflă, clocotesc, se tulbură, Moșule, trăsnet și fulger zidurile scutură... Bătrânul Ce-ți pasă de vifor ție? de cetăți ce-ți este scârbă? Las’ vântul să le dărâme, el cu noi nu are treabă; Căsuța noastră îi mică sub a copacilor umbră, Smerină și pitulită, mai nu se vede din iarbă; Vifor-trăsnetul nu sfarmă proaste cocioabele mele, Și ... ... mai trece dincolo de cuvinte numai tu ai rămas ca un steguleț înfipt în mijlocul unei petreceri (ceea ce aprig iubești va rămâne restu-i zgură ... rămâneam eu vânzătoare la butic cum dansam din buric la clienți aiaiaiaiai viața mea tinerețea mea dură cum s-a dus presărată cu zgură zice dată naibii puștoaica m-a servit ca la carte ani în șir m-a făcut oaie neagră țap netot bătrânel ... George Topîrceanu - Distih eroic ... Învață-mă să râd ca tine-n soare, Să-i sorb lumina caldă. Plop negru, încrustat în ger Și-ncremenit sub lună Cu rămuriș de zgură ... o picătură. Mai ales sporit-au încă. Codrul daună grea au atras, Marea, mare au rămas, Așa câte un șarlatan Ni propune un frumos plan, Zgură Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Șuer Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Şuer Șuer de Barbu Ștefănescu-Delavrancea La răspântia căilor singuratice, unde călătorul e minune și glasul omului poveste, o colibă, dusă pe jumătate în pământ, stă locului neclintită. Stăpânul lumii e vântul, și aruncă, ca în bătătură la el, clăi de nori posomorâți peste întinsul cerului. Frunzele uscate scot sunete seci și, repezite în depărtări, se pierd spre roata pământului. Noaptea învăluie tot ca într-o trâmbă de întuneric. Prin crăpăturile ușii licăresc fâșii de lumină, ce se mișcă, ca și când s-ar țese, schimbându-se între ele. Înainte vreme, în așa loc și-așezau pragul cei care, biruiți de dorul libertății, fugeau de mincinosul trai al iobăgiei. N-aveau nici plug, nici boi, nici sapă. Pământul înțelenea nespart. Dar parcă se săturau cu bucuria de-a se mișca încotro i-or duce picioarele și cu goana ce dădeau în huzmetarii vitregi. Așa sta, în limpezimea câmpiilor, coliba haiducului cu poturi ceadirii, cu șerparul verde, smead la față, cu mustața rară și cu ochii ca solzul de crap. Șuer aține, în plaiuri depărtate, poteca arnăuților cu fes roșu și cu iatagan adus. Când făcu crucea, dând drumul murgului, Kira îi strigă, țintindu-l ... ... furtuna. Rostind aceste nobile cuvinte Prin care și-a răscumpărat minciuna, Maestrul a pornit-o înainte, Pe când, sub cer de zgură și aramă, Eu mă țineam în urma lui cuminte Precum se ține puiul după mamă. II ,,...E caddi comme corpo morto cade." Dante "Pe-aici ... George Coșbuc - Un pipăruș modern George Coşbuc - Un pipăruş modern Un pipăruș modern de George Coșbuc (Parodie) A fost ce-a fost. De n-ar fi fost, Achim ar fi șezut acasă; Dar după ce Savinca lasă Pe-Achim în ajunări și post, El, zău! nu face lucru prost, De-și cată draga-i jupâneasă. Dar vezi! Achim era-nsurat Cu fata lui Mihai Terinte: Femeie bună și cuminte, Cum alta nu găsești în sat, Și oablă-n mers și dreaptă-n stat Și rumenă, părea o fragă— Rar om, să n-o găsească dragă! Avea doi ochi de brebenei, Să mori cercând viață-n ei; Și-avea obraz rotund, molatec; Deci nu-i mirare, dragii mei, Savinca da din ochi scântei Și-Achim era tot-tot jeratec. Dar într-o zi—poznit itros!— Savincă-n sus, Savincă-n jos, Savinca taie cruce-n grindă: Din casă iese pănă-n tindă, Din tindă iese până-n drum, Din drum —„Dar flacără și fum Și patruzeci de zmei și-un drac Și mai pe-atâția draci cu frac! S-a dus Savinca, dus? Pojar Și-un car de draci și mai un car!“ Achim ... Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecu I Păn Vlad Vodă pe țigani armează, Asupra lor Urgia-întărâtă Pe Sătana, ce rău le urează, Întracea luându-ș' de drum pită, De la Flămânda pleacă voioasa Țigănimea drept cătră-Inimoasa. Musă ce lui Omir odinioară Cântași Vatrahomiomahia , [1] Cântă și mie, fii bunișoară, Toate câte făcu țigănia, Când Vlad Vodă-îi dede slobozie, Arme ș-olaturi de moșie, Cum țiganii vrură să-și aleagă, Un vodă-în țară ș-o stăpânie, Cum, uitându-și de viața dragă, Arme prinsără cu vitejie, Ba-în urmă-îndrăzniră ș-a să bate Cu murgeștile păgâne gloate, Cum apoi, prin o gâlceavă-amară (Căci nu să nărăvea depreună), Toți cari-încătrĂ² fuga luară Lăsându-și țară vodă și corună. Însă toate-aceste se făcură Prin dimoneasca amegitură, Că, măcar cel fără-asămănare Mai rău duh dintru toate, Sătana, Purure-în iad lăcașul său are, Focului nestins fiind el hrana, Dar' totuș', pe furiș', câteodată, Răzvrătind lumea, el se desfată. Iar' de-astă dată-l întărâtase Urgia (precum spun) blăstămată Ce văzând cu săcuri și baroase Pe țigănimea noastră-înarmată, În tot chipul hotărî s-o strice, Vrajbă-întru dânsa-aducând și price. O! tu, ... Mihai Eminescu - Geniu pustiu Geniu pustiu de Mihai Eminescu Dumas zice că romanul a existat totdeauna. Se poate. El e metafora vieții. Priviți reversul aurit al unei monede calpe, ascultați cântecul absurd al unei zile care n-a avut pretențiunea de-a face mai mult zgomot în lume decât celelalte în genere, extrageți din asteăaî poezia ce poate exista în ele și iată romanul. Printr-o claie prăfuită de cărți vechi (am o predilecțiune pentru vechituri), am dat peste un volum mai nou: Novele cu șase gravuri. Deschid și dau de istoria unui rege al Scoției care era să devină prada morții din cauza unui cap de mort îmbălsămat. Închipuiți-vă însă că pe cine l-a pus litograful să figureze în gravuri de rege al Scoției? Pe Tasso! Lesne de explicat: Economia. Am scos întradins portretul lui Tasso spre-a-l compara. Era el, trăsură cu trăsură. Ce coincidențe bizare pe fața pământului, îmi zisei zâmbind prin visarea mea. Putea-s-ar oare întâmpla unui Tasso o istorie asemenea celeia ce-o citeam?... Uitasem însă că tot ce nu e posibil obiectiv e cu putință în mintea noastră ... Dosoftei - Psaltirea în versuri ... laș să trăiască, De-aproape să te prăvască, 1 mă vei. 2 nu va avea. Că de svânta-ț căĂ¹tătură S-or face pizmașii zgură. Urât-ai pre toț făloșii Și vei pierde mincinoșii. Și de om ce varsă sânge Ți-i greață a te atinge. Iară eu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ZGURĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru ZGURĂ. ... ZGURÍT , - Ă , zguriți , - te , adj . ( Rar ) 1. Acoperit cu zgură , plin de zgură . 2. Făcut scrum , transformat în zgură ... ZGURÓS , - OÁSĂ , zguroși , - oase , adj . Ca zgura ; cu zgură ; ars , uscat . - Zgură ... ANCRASÁ , pers . 3 ancrasează , vb . I. Tranz . și refl . ( Despre o piesă într - un mecanism , despre un mecanism ) A se acoperi de impurități ( zgură ... Încărcături de saci de nisip , pietriș etc . care reechilibrează o ambarcație sau reglează ridicarea în aer a unui aerostat ; lest , savură . 2. Pietriș , zgură etc . , folosite ca așternut pe care se montează traversele șinelor de tren ; amestec de pietriș și de nisip întrebuințat la prepararea betonului , la pietruirea șoselelor ... ... CĂLDĂRÁȘ^2 , căldărași , s . m . ( Ornit . ) Botroș . - CĂLDĂRÁȘ^1 , căldărași , s . m . Muncitor care curăță de zgură ... s . f . Material de construcție artificial , având forma unei piese prismatice , obținut dintr - un amestec de argilă , nisip și apă sau din alte materiale ( beton , zgură CHÍBLĂ , chible , s . f . 1. Vas de oțel asemănător cu o găleată , cu care se ridică la suprafață materialul excavat dintr - un puț de mină . 2. Cutie de fontă în care se transportă zgura sau alte deșeuri într - o întreprindere CRÚCNĂ , crucne , s . f . Bară de oțel , cu mâner în formă de ochi , cu care se scutură zgura de pe vatra cuptorului ori cu care se amestecă baia de metal topit la fabricarea oțelului . - După germ . Kr� ... aurului și argintului din minereurile bogate în plumb , constând în topirea minereului într - un curent puternic de aer și în separarea plumbului sub formă de zgură ... DIRT - TRACK - TRACK s . n . Cursă motociclistă care are loc pe o pistă cu zgură ... unui amestec de materiale pentru a coborî punctul de topire al acestora sau pentru a separa impuritățile , formând cu acestea o zgură la suprafața topiturii . 3. S . f . Bomboană preparată dintr - o umplutură moale cu nucă , zahăr , diferite arome etc . , acoperită cu o glazură asemănătoare cu șerbetul ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||