Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: VIOLA

  Vezi și:PANSEA, TREI, VIOLARE, ALTO, COLȚUN, INVIOLABIL, SILUI, STRADIVARIUS, TĂMÂIOARĂ, TOPORAȘ, UNGHIE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului VIOLĂ: VIOLA.

 

VIOLĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

VIÓLĂ^1, viole, s.f. Instrument muzical cu coarde, mai mare decât vioara, acordat cu o cvintă mai jos decât vioara și având sunete mai grave decât aceasta; alto. [Pr.: -vi-o-] - Din it. viola, fr. viole.

Sursa : DEX '98

 

VIÓLĂ^2, viole, s.f. (Bot.) 1. Toporaș. 2. Compus: violă-de-noapte (sau -de-primăvară) = nopticoasă. [Pr.: vi-o-] - Din lat. viola.

Sursa : DEX '98

 

VIÓLĂ s. (MUZ.) alto.

Sursa : sinonime

 

VIÓLĂ s. v. toporaș, violetă, viorea.

Sursa : sinonime

 

viólă (instrument, plantă) s. f. (sil. vi-o-), g.-d. art. viólei; pl. vióle

Sursa : ortografic

 

VIÓL//Ă^1 \~e f. Instrument muzical asemănător cu vioara, având dimensiuni mai mari și sunete mai grave; alto. /viola, fr. viole

Sursa : NODEX

 

VIÓL//Ă^2 \~e f. v. VIOREA /<ung. viola

Sursa : NODEX

 

VIÓLĂ^1 s.f. Instrument muzical cu coarde și arcuș, ceva mai mare decât vioara și având un timbru mai grav. [Pron. vi-o-. / < fr. viole, it. viola < prov. viola].

Sursa : neologisme

 

VIÓLĂ^2 s.f. Plantă erbacee cu tulpina ramificată de la bază și cu flori mari de diferite culori, așezate câte una pe o codiță; (pop.) viorea, toporaș. [Pron. vi-o-. / < lat. viola]

Sursa : neologisme

 

VIÓLĂ^1 s. f. 1. familie de instrumente cu coarde și arcuș, din sec. XV-XVII, în muzica polifonică, la baza instrumentelor cu coarde moderne. 2. instrument cu coarde și arcuș puțin mai mare decât violina; alto (3). (< it. viola, fr. viole)

Sursa : neoficial

 

VIÓLĂ^2 s. f. plantă erbacee cu tulpina ramificată de la bază și cu flori mari de diferite culori, câte una pe o codiță; violetă, viorea, toporaș. (< lat. viola)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru VIOLĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru VIOLĂ.

Dimitrie Anghel - Arivistul

Dimitrie Anghel - Arivistul Arivistul de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Reflexiile unui poet", în Tribuna [Arad], XV, 74, 1 [14], apr. 1911, p. 1—2. Arivistul e un om care nu pierde nici o ocazie pentru a se manifesta. El se pleacă, se multiplică, șerpuiește, ciulește urechea ici să asculte, prinde o vorbă pe care o reține, căci îi va trebui mai tîrziu, violează intimitățile și are o serie nesfîrșită de măști pe care le preschimbă după împrejurări. Calități mari de inteligență, ori substrat de cultură serioasă nu e nevoie să aibă. Pospaiul e de ajuns și, cînd nici nu te gîndești, din omul infim de ieri, din nevoiașul ce împărțea cu noi toți, cei nepăsători de soartă, nevoile, îl vezi deodată ajuns cine știe unde. Pentru aceasta e drept că a cheltuit o energie incontestabilă. Visurile nu l-au ținut pe loc, idealurile de asemeni i s-au părut un bagaj inutil, și e știut că, cu cît ai mai multe bagaje, cu atît e mai greu de călătorit. Eu unul am cunoscut mulți de aceștia și le dau dreptate, pentru că, oricum, au muncit în felul lor. Și-au trudit mintea în fel ...

 

Gelu Vlașin - Depresie patru

Gelu Vlaşin - Depresie patru Depresie patru de Gelu Vlașin patru stele la vila viorel din poiană pîrtia scîrțîie sub pașii tăi cruzi de pantofi închiriați gesturi viclene cînd măslinele erau prea mari pentru tine și jacuzii și mansarda cu lupi ai adormit pe scara din marmură noaptea aceea și te-au violat fulgii unul cîte unul și ungurii de la masa vecină cu ceardașul lor ai visat telescaune și telecabine și telenovele și bărbați misterioși plini de gesturi ok sărutîndu-și penele verzi

 

Gelu Vlașin - Karedok

Gelu Vlaşin - Karedok Karedok de Gelu Vlașin banditu' n-o muritu' numa' un pic' s-o hodinitu manele dospite-n desagă în scrot în prepuț și-n sfincter două se plâng penal violate penale două așteaptă plozi negrii cu țigani albi cu albituri cu albanezi cu tarabagii cu tiriști cu boschetari stop alt stop dacă vine-un șmecher și trece pe roșu pe roșuuuuuu băăăăăăă auzi tu ce naiba-i mai fac damblagitei răpciugoasei afroditei și pooooooooc îl pocni troleul taman când vroia omul să-mi explice cât mă costă transportul lui din comun în

 

Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale)

... decât important, este indispensabil. Pentru aceea, harfonistele sunt atât de rare și așa de scump plătite. Unei orchestre pot, de exemplu, să-i lipsească vioara, viola, violoncelul, contrabasul, flautul, oboiul, clarineta, fagotul, însă nu se poate, nu trebuie să-i lipsească harpa. De aceea publicul a și constatat că ...

 

Urmuz - Emil Gayk

Urmuz - Emil Gayk Emil Gayk de Urmuz Gayk este singurul civil care poartă pe umărul drept un susținător de armă. El are gâtul totdeauna supt și moralul foarte ridicat. Nu poate fi ostil multă vreme cuiva, dar din privirea-i piezișe, din direcțiunea ce ia uneori nasul său ascuțit, precum și din împrejurarea că este aproape în permanență ciupit de vărsat și cu unghiile netăiate, îți face impresia că este în tot momentul gata să sară pe tine pentru a te ciuguli. Ascuțit bine la ambele capete și înconvoiat ca un arc, Gazk stă totdeauna puțin aplecat înainte, astfel că poate ușor domina împrejurimile. Ține să fie bine pregătit pentru orice eventualitate, și de aceea doarme numai în frac și mănuși albe, păstrând ascunse sub pernă o notă diplomatică, o cantitate respectabilă de pesmeți și… o mitralieră. În timpul zilei, Gayk nu poate suferi altă îmbrăcăminte decât o pedeluță cu brizbrizuri, una în față și alta în spate, și cari se pot foarte ușor da în lături de oricine cu permisiunea sa. Timpul și-l petrece înotând continuu 23 de ore, însă numai în direcțiunea nord-sud, de teamă de a nu ieși din neutralitate. ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858

... călcărilor ce făcea. Iată tristul cadru ce înfățișează sezonul operei din anul trecut. Iată unde ajunge un contracciu cînd i se permite a viola fără penalitate condițiile contractului. E datoria Ministerului de Interne și a municipalității ca să facă a să păzi de acum înainte ...

 

Nicolae Filimon - Ascanio și Eleonora

Nicolae Filimon - Ascanio şi Eleonora Ascanio și Eleonora de Nicolae Filimon Prolog Castelul De Rosenberg Castelul de Rosenberg este situat în una din cele mai frumoase cîmpii ale Tirolului bavarez. Fațada principală este dominată de doi munți carii, prin înălțimea cea colosală și diferita vegetație ce îi acopere, reprezintă mai toate climele globului pămîntesc: de la căldura tropicală ce face să înflorească portocalul și naramzul, pînă la frigul și zăpezile ce reprezintă natura în dezolațiune. În partea opusă are un parc adornat de cei mai frumoși arbori ai climelor calde și de florile cele mai alese și mai odorifere din tot universul. Pe marginea acestui parc curge giganticul fluviu Innul care, prin zgomotul undelor sale ce formează o mulțime de cataracte și cascade îngrozitoare și prin rozele sălbatice și sălciile plîngătoare ce împodobesc marginile albiei sale, reprezintă, într-un chip misterios și încîntător, tot ce are natura mai frumos și teribil în poezia sa. Pe o stîncă de granit, udată de capricioasele unde ale maiestosului fluviu, este clădit un pavilion chinezesc cu două etaje, din a căruia înălțime cineva poate privi și admira feerica panoramă a acestui cadru delicios. În fine, pozițiunea aceasta este atît ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini

... al principesei, înrolîndu-l în garda ducală cu rangul de căpitan, ca să poată lua parte la toate solemnitățile curții fără a se viola uzurile timpului de atunci. Contesa de M. S., una din cele mai frumoase creature ce adorna splendida curte de Lucca, se înamoră de Paganini. Acest ...

 

Vasile Alecsandri - Rusaliile

Vasile Alecsandri - Rusaliile Rusaliile de Vasile Alecsandri Vodevil într-un act Cuprins 1 PERSONAJELE 2 SCENA I 3 SCENA II 4 SCENA III 5 SCENA IV 6 SCENA V 7 SCENA VI 8 SCENA VII 9 SCENA VIII 10 SCENA IX 11 SCENA X 12 SCENA XI 13 SCENA XII 14 SCENA XIII 15 SCENA XIV 16 SCENA XV 17 SCENA XVI 18 SCENA XVII 19 SCENA XVIII 20 SCENA XIX 21 SCENA XX PERSONAJELE Scena se petrece în Moldova, în satul lui Cremene, la anul 1860. DOMNUL IONUS CALUSCUS, vechilul moșiei și profesorul școalei din sat TACHI RĂZVRĂTESCU, subprefect TOADER BUIMĂCILĂ, vornic de sat SUZANA, nevasta lui Toader VASILE VEVERIȚĂ, fruntaș GHEORGHE A ȘAFTEI, țăran UN JANDARM CATRINA, ȚĂRANI, ȚĂRANCE Teatrul reprezintă piața satului. În stânga, casa lui Toader, cu ușă, fereastră și prispă pe scenă. În dreapta, zăplazul casei boierești, cu portiță. În mijlocul scenei, o fântână între copaci. În fund, crâșma; deasupra ușii este scris: Otel pentru nobili. Această crâșmă a fost zidită în anul mântuirii 1858 de boierul Paharnic Cremene. SCENA I SUZANA (torcând pe prispă) Toarce, leleo, toarce, toarce Pân’ ce badea s-a întoarce. Vai! fuiorul mi ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Micuța

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Micuţa Micuța de Bogdan Petriceicu Hasdeu (trei zile și trei nopți din viața unui student) Lumina din Moldova , Iași, II, 1862 nr. 9, 10, 11, 13, 14, 15, 18, 19. Versiunea nouă în Aghiuță , 1864, nr. 5-21. Cuprins 1 Ziua întâia 2 Ziua a doua 3 Ziua a treia 4 Epilog Ziua întâia Aveam șaptesprezece ani; eram student în drepturi la o universitate germană oarecare și țineam cu chirie trei odăi au premier în casa d-nei Ana Pacht, veche actoriță în demisiune, a cărei unică fată, domnișoara Maria, copiliță de șasesprezece ani, apăruse atunci de curând pe scenă, culegând din capul locului aplauzele publicului iubitor de... domnișoare. Eu o numeam "Micuța", deși era nemțoaică, ba chiar poate pentru că era nemțoaică: pe de o parte, ca om, o iubeam; va să zică, o iubeam pe de o parte; pe de altă parte, ca român, nu-mi plăceau lucrurile și chiar fetele nemțești, și, numind pe frumușica mea "Micuța", prin însăși aceasta o românizam și o iubeam oarecum și pe de altă parte. Ce-i dreptul, era frumoasă! Era frumoasă ca o româncă! Avea niște ochi... culoarea și mărimea ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VIOLĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru VIOLĂ.

PANSEA

... din familia violaceelor : a ) plantă cu tulpina mică , cu frunze late , ovale , cu flori nemirositoare , având cinci petale inegale de culori variate ; panseluță ( Viola wittrockiana ) ; b ) plantă cu frunze ovale și cu flori cu petale mari , rotunjite și variat colorate ( Viola

 

TREI

... și care se indică prin cifra 3 sau III. 2. Compuse : trei frați s . m . = plantă erbacee cu flori galbene , plăcut mirositoare , cu cinci petale ( Viola saxatilis ) ; trei - frați - pătați s . m . = a ) gen de toporași ( din care s - a obținut , prin încrucișare cu alte specii , panseaua ...

 

VIOLARE

... VIOLÁRE , violări , s . f . Acțiunea de a viola și rezultatul ei . [ Pr . : vi - o - ] - V. viola

 

ALTO

ÁLTO s . m . 1. Voce ( de femeie sau de copil ) cu timbru grav , situată ca registru între sopran și tenor . 2. Instrument de suflat a cărui scară corespunde vocii de mai sus . 3. Violă ^

 

COLȚUN

... popii = plantă erbacee mică , cu tulpina întinsă pe pământ , cu flori inodore , albastre sau violete , cu un pinten scurt și cu fructul o capsulă ascuțită ( Viola

 

INVIOLABIL

INVIOLÁBIL , - Ă , inviolabili , - e , adj . Care nu poate fi violat , încălcat ,

 

SILUI

... a constrânge , a obliga , a sili ( 1 ) ; a violenta . 2. Spec . A necinsti , a viola

 

STRADIVARIUS

STRADIVÁRIUS s . n . Vioară , violă sau violoncel fabricate de Antonio Stradivarius . [ Pr . : - ri -

 

TĂMÂIOARĂ

... Numele a două plante erbacee din familia violaceelor : a ) plantă mică cu flori mari ale căror petale sunt împestrițate cu pete purpurii ( Viola

 

TOPORAȘ

... 1. S . n . Diminutiv al lui topor ; toporel . 2. S . m . Numele mai multor plante erbacee cu flori albastre - violete , rar roșietice sau albe ; viorea ( Viola

 

UNGHIE

... verzui , dispuse în ciorchini ( Astragalus glycyphyllos ) ; unghia - păsării = plantă erbacee cu flori albastre și cu petala inferioară prelungită în formă de pinten , pătată cu galben ( Viola

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...