|
|
||
Vezi și:ÎNGÂMFARE,
ȚÂFNĂ,
FALĂ,
MÂNDRIE,
MĂREȚIE,
MĂRIE,
MĂRIME,
MORGĂ,
ORGOLIU,
POHFALĂ
... Mai multe din DEX...
TRUFIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TRUFÍE, trufii, s.f. Atitudine disprețuitoare și arogantă, plină de mândrie și de înfumurare; semeție, îngâmfare, aroganță, trufă^2. * Loc. adv. Cu trufie = în mod arogant, îngâmfat. - Trufă^2 + suf. -ie.Sursa : DEX '98 Trufie ≠ modestieSursa : antonime TRUFÍE s. 1. aroganță, fală, fudulie, infatuare, înfumurare, v. îngâmfare. 2. v. obrăznicie.Sursa : sinonime trufíe s. f., art. trufía, g.-d. art. trufíei; pl. trufíi, art. trufíileSursa : ortografic TRUFÍ//E \~i f. Atitudine de înfumurare sfidătoare și disprețuitoare; vanitate; fatuitate. * Cu \~ cu aroganță. [G.-D. trufiei] /trufă + suf. \~ieSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TRUFIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 91 pentru TRUFIE. Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviștii ... adună Ș-își apără pământul cu braț, duh rumânesc. În capul unei armii Mircea viteaz răcnește, Însuflă bărbăția rumânilor soldați; A lui Murat trufie învingător smerește, Și locul este slobod din Istru la Carpați. Balcanul până-n poale-i văzu pe fiii Lunei Bătuți, goniți, nemernici, scăpare a ... Grigore Alexandrescu - Răsăritul lunii. La Tismana ... din vârful lor românii, torent iute, furios, S-aruncau; mulțimi barbare pentru pradă adunate, Lei sosind, era la fugă ca un cerb rănit, fricos. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cu trufie craiul ungur către țară-naintează [1] Sunt plini munții de oștire, sună zalele de fier; Pintenii lucesc; la lună săbiile scânteiază; Basarab încheia pacea cum ... Mateiu Caragiale - Singurătatea (Caragiale) ... atunci înduioșarea Goni-voi amintirea și voi chema uitarea Să-mi legene sfârșitul, al liniștii-nceput. Că margini nu cunoaște păgâna-mi semeție, Afară de trufie nimic n-avut-am sfânt, Mi-am răzbunat printr-însa întreaga seminție, Și sub călăuzirea-i pășesc cu bărbăție Pe-atât de aspra cale a ... Vasile Alecsandri - Balcanul și Carpatul ... doi unul în pulbere să treacă!“ Balcanul cel fanatic, muncit de aspră ură, Nu știe să-ngrădească sălbatica lui gură Și zice cu trufie: „Carpatule vecine, De nu pleca-vei fruntea, amar va fi de tine, Căci răpezi-voi grabnic din plaiurile-mi nalte Torente-necătoare deprinse ca ... un freamăt teribil de urgie, Mișcând coama-i de codri, ca leul de mânie, Și-n clocot lung răspunde: „Balcane, -a ta trufie Arată că tu astăzi căzut ești în pruncie. Nevoie ai de-o cârjă ruina-ți s-o supoarte, Căci ești, acum, sărmane, ajuns la prag ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I Satira I de Antioh Cantemir , traducere de Alecu Donici Către mintea sa O, minte crudă încă, a neștiinței rod, Astâmpără-ți îndemnul ce-mi faci către condei! Căci răpidele zile pot trece liniștite, Și slava se câștigă și fără de a scrie; Iar căi se află multe ce către ea ne duc, Pe care-un picior vrednic nu poate poticni. Acea mai neplăcută e calea blestemată De cele nouă fete, ce umblă tot desculțe. Pierdură mulți puterea și-n capăt n-au ajuns! În trudă și sudoare îți trebui să te scalzi, Și care-i răsplătirea? Ocara și disprețul! Acela ce la masă pe cărți se gârbovește, Țintind la slove ochii, nu locuiește-n curți, Nu are grădini mândre de marmuri strălucind, Nici oile-nmulțește la turma părintească. Dar adevărul este că muzele nădejde Au mare în al nostru monarhul tinerel [1] , De dânsul ignorantul se-ascunde rușinat; În el Apollon află a slavei sale reazem; El foarte mult cinstește pre muzele-fecioare, Silind să înmulțească poporul din Parnas, Iar răul e acesta că mulți în domni fălesc, Sfiindu-se, acele ce în supuși defaimă! Eresul, dezbinarea ... Constantin Negruzzi - Sobieski și românii Constantin Negruzzi - Sobieski şi românii Sobieski și românii de Constantin Negruzzi Fără N.B. a apărut prima data dată în Calendar pentru poporul românesc pe anul 1845 , Iași, 1845. Pe drumul ce duce cătră cetatea Neamțu, pe la sfârșitul lui septemvrie 1686, se vedea o oaste mergând. După un trup de lănceri ce deschidea marșa, urmau douăsprezece tunuri mari trase de boi, apoi o ceată de ofițeri călări în fruntea cărora erau trei; unul în floarea vrâstei, posomorât, gânditor, necăjit, și doi mai bătrâni. Tustrei în haine poloneze. În sfârșit venea duiumul oștei: trăsuri, bagaje, pedestrași, șleahtă pospolită, amestecați, în neregulă, cu steagurile strânse, cu capul plecat, cu armele răsturnate, cu întristarea pe față și cu durerea în inimă. Nu se auzea nici surlă, nici dobă, numai tropotul cailor, și pasul oamenilor ce abia se mișcau, pentru că de zece zile caii n-au ros decât coaja copacilor, și oamenii s-au hrănit numai cu poame. Și însă această oaste, în stare așa ticăloasă, e acea ce a îngiosit de atâte ori trufia semilunii, iar acei trei fruntași ofițeri sunt hatmanii Iablonovski și Potoțki, și cel din mijlocul lor însuși Ion Sobiețki, regele Poloniei. Și cum ... Alecu Donici - Poetul și bogatul ... casă, Nici lingură, nici masă. Și singura-mi avere E numai în părere; Când dimpotrivă, văd, cu toată-a lui prostie, Bogatul în trufie, De-a lui închinători fățarnici ocolit Și pentru interes adesea măgulit, În desfătare el se află tot voios, Gras, gros și sănătos; Iar ... ... Să-și cruțe coada sa, La întâmplări mai grele Cetatea va lăsa În prada mâței rele. Se vede că ei coada o au semn de trufie, Sau merit osebit; Precum la noi fu barba cu titlu de cinstit. Oricum pricina fie, A șoarecilor act Sub lavițe la tact S ... Alexandru Macedonski - Psalmi moderni ... a-nghețat... Am fost un cântec care trece Și sunt un cântec încetat. II - Țărână Țărână — suntem toți țărână, E de prisos orice trufie... Ce-a fost, în veci are să fie... Din noi nimic n-o să rămână. Zadarnic falnice palate Sunt în pământ rădăcinate Nici ... Alexandru Vlahuţă - 1907 1907 de Alexandru Vlahuță Minciuna stă cu regele la masă... Doar asta-i cam de multișor poveste: De când sunt regi, de când minciună este, Duc laolaltă cea mai bună casă. O, sunt atâtea de făcut, vezi bine, De-atâtea griji e-mpresurat un rege! Atâtea-s de aflat! Și, se-nțelege, Scutarul lui nu poate fi oricine. Ce țară fericită, maiestate!... Se lăfăiește gureșa Minciună. Că numai Dumnezeu te-a pus cunună De-nțelepciune și de bunătate Păstor acestui neam ce sta să piară, Ce nici nu s-ar mai ști c-a fost, sărmanul, De nu-și afla sub schiptrul tău limanul, De nu-ți sta-n mână bulgăre de ceară. Că tu sălbatici ai găsit aice, Sălbatici, și mișei, și proști de-a rândul, Ș-o sărăcie cum nu-ți dai cu gândul... Dar faci un semn, și-ncep să se ridice Oștiri, cetăți, palate lume nouă, Izvoarele vieții se desfundă; De pretutindeni bogății inundă; Și tu le-mparți cu mâinile-amândouă. Azi la cuprinsul tău râvnește-o lume. E-o veselie ș-un belșug în țară, Că vin și guri flămânde de pe-afară. Tot crugul ... Alexandru Vlahuță - Christos a înviat ... Pe cruce-ntre tâlhari te-au pus. Au râs și te-au scuipat în față Din spini cununa ți-au făcut, Și în deșarta lor trufie Stăpâni desuprĂ£-ți s-au crezut... Aduceți piatra cea mai mare Mormântul să-i acoperiți Chemați sutașii cei mai ageri, Și străji de noapte rânduiți ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TRUFIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru TRUFIE. ... ÎNGÂMFÁRE s . f . Atitudine de încredere exagerată în propriile sale însușiri ; trufie ... ȚÂFNĂ , țâfne , s . f . ( Pop . ) 1. Ifos , aroganță ; trufie ... FÁLĂ s . f . 1. Trufie , îngâmfare ; orgoliu . 2. Motiv de a se mândri cu ceva sau cu cineva ; mândrie . 3. Strălucire , măreție ; pompă ^2 . 4. Glorie , faimă , renume ... ... bucurie ; ceea ce produce mulțumire , satisfacție , plăcere , bucurie ; sentiment de demnitate , de încredere în calitățile proprii . 2. Sentiment de încredere exagerată în calitățile proprii ; orgoliu , trufie ... Faptul de a fi măreț ; ansamblu de calități care trezesc admirație și respect ; grandoare , splendoare , fast ^1 . 2. ( Înv . și reg . ) Mândrie , semeție , trufie ... adresa unui monarh , a unui domnitor , a unui boier etc . ; înălțime , domnie , maiestate . 2. Situație înaltă , rang , demnitate , putere . 3. Îngâmfare , trufie ... de a fi mare ; întindere , dimensiune , cantitate , volum . 2. Durată . 3. Strălucire , grandoare ; glorie , faimă . 4. ( Înv . ) Noblețe sufletească , mărinimie . 5. ( Înv . ) Mândrie , aroganță , trufie ... MÓRGĂ^2 , morgi , s . f . ( Livr . ) Atitudine afectată și disprețuitoare ; aroganță , trufie , îngâmfare . MÓRGĂ^1 , morgi , s . f . Clădire special amenajată în care se depun cadavrele neidentificate și unde se fac autopsii în cazul când este necesar ... ... ORGÓLIU , orgolii , s . n . Părere foarte bună , adesea exagerată și nejustificată , despre sine însuși , despre valoarea și importanța sa socială ; îngâmfare , vanitate , suficiență , trufie ... POHFÁLĂ , pohfale , s . f . ( Înv . ) 1. Laudă , slavă , preamărire . 2. Pompă , fast , strălucire . 3. Mândrie , trufie Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||