|
|
||
Vezi și:ORGOLIOS,
ÎNFUMURARE,
ÎNGÂMFARE,
FALĂ,
IFOS,
MÂNDRIE,
MĂGULIT,
PARANOIA,
POHFALĂ,
SEMEȚIE
... Mai multe din DEX...
ORGOLIU - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ORGÓLIU, orgolii, s.n. Părere foarte bună, adesea exagerată și nejustificată, despre sine însuși, despre valoarea și importanța sa socială; îngâmfare, vanitate, suficiență, trufie. - Din it. orgoglio. Cf. fr. %orgueil%.Sursa : DEX '98 ORGÓLIU s. v. îngâmfare.Sursa : sinonime orgóliu s. n. [-liu pron. -liu], art. orgóliul; pl. orgólii, art. orgóliile (sil. -li-i-)Sursa : ortografic ORGÓLI//U \~i n. Opinie foarte avantajoasă, de cele mai multe ori exagerată, asupra valorii sau importanței personale, care depășește aprecierile altora. [Sil. -liu] /Sursa : NODEX ORGÓLIU s.n. Mândrie, vanitate, trufie. [Pron. -liu, pl. -ii. / < it. orgoglio, cf. fr. orgueil].Sursa : neologisme ORGÓLIU s. n. mândrie exagerată; vanitate, trufie. (< it. orgoglio)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ORGOLIURezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru ORGOLIU. Ștefan Octavian Iosif - N-am împotriva ta nimica... ... să fim nefericiți ! Ci văd eu zîmbetul ironic pîndind prilej ca să zbucnească. Văd ochii tăi mărind cu ciudă fulgerătoarele lumine. Și văd pornirea de orgoliu ce face sînul tău să crească — Și totuși ești nefericită, nefericită, ca și mine ! În preajma gurei tale totuși durerea tremură-n neștire, De ... Ștefan Petică - XI (Serbare sgomotoasă) Ştefan Petică - XI (Serbare sgomotoasă) Serbare sgomotoasă de Ștefan Petică Serbare sgomotoasă Ca-n bâlci. Decor banal; O boltă luminoasă Scăldată-n aur pal. Pe culmea azurie Chiar soarele de-aramă Se pare-o jucărie De proastă melodramă. Mulțimea îmbătată De pulbere și soare Întoarce-nfierbântată Un danț nebun pe care Îl farmecă orgia Din surle, din țimbale, Din nai și măestria Din cornuri triumfale; O muzică ciudată Ce-nalță orgolioasă Spre bolta-nflăcărată Prostia glorioasă. Mulțimea se aprinde Și râde, strigă, -njură. Paiața se desprinde Din gloată. O figură Ciudată: meseria I-a pus pe buze-un rânjet Pe care sărăcia Mereu îl schimbă-n scâncet. În ochi îi arde para Durerei care crește. Ar plânge; dar ocara Mulțimei ‘l-ngrozește Ce, crudă, îmbuibată Vrea glume, joc, plăcere. Paiața întristată Privește cu durere. O lacrimă îi pică Încet și el tresare Și mândru își ridică Privirea sfidătoare Spre cer iar a sa minte Orgoliul străbate; El trece înainte Cu brațe încleștate. Zâmbind din înălțime, Decât robit durerei, Să ceară la mulțime Pomana- Alexandru Macedonski - Expoziția de la Ateneu ... Ne fură flori albastre și cânturi de cavale Și ne simțim deodată intrați în ideal. Doinesc izvoare limpezi atunci din orice parte, Pier rănile de-orgoliu și grijile deșarte... O nouă tinerețe ne toarnă al ei vin; Copacii vechi c-o umbră de pace ne-nfășoară, Iar vesela magie prin frunze ... ... înapoi atrase de marele suflu al celui ce respira, bogate căzură din nou, ca un deluviu de decorații în întuneric. Cuprins ca de un ultim orgoliu de podoabe inutile, cel batjocorit de fete voia să arate lumii că prin puterea și voința lui însăși, răscolind jăratecul ce doarme în sufletul lui ... Dimitrie Anghel - Triumful vieții Dimitrie Anghel - Triumful vieţii Triumful vieții de Dimitrie Anghel Doctorului Hoenig Să reînvii din nou ca pasărea Phoenix e desigur o problemă extraordinară. Dar, oricîte mizerii te-ar abate, oricîte dezastre ar fi să ți se întîmple, ești dator să păstrezi scînteia care mai arde în tine și s-o ațîți din nou, s-o faci flacără. Dacă flacările mi-au luat tot ce-am avut pămîntesc, dacă a fost scris să mi se distrugă toate pioasele amintiri, dacă mi s-a fărîmat cuibul acela unde mă aciuiasem o clipă și unde am fost fericit, visînd și lucrînd, trebuie să fiu tot atît de fericit că viața a pus cu prisos puteri în mine ca să pot renaște. Visurile, pe cari le-am visat și am încercat să le încheg, va trebui să renunț la ele, căci nu poți visa de două ori același lucru, precum nu te poți scălda de două ori în același fluviu, cum spune un vechi adagiu. În cazul meu, acel scripta manent e o tristă ironie, și manuscrisele mele au dovedit-o îndeajuns. Dacă am perdut atîtea însă, sufletul meu a avut și bucurii, căci numai ... ... ca un fulg De funingine-n lumină; Tristă ca un crep de doliu În văzduhul diafan, — Ca un punct aerian Pe-al zăpezii alb orgoliu; Stranie ca un ponos Al priveliștii de cretă; Solitară și cochetă Ca un cuc de abanos; Neagră, ca o muscă-n lapte, Și fantastică-n ... Heinrich Heine - N-am împotriva ta nimica... ... să fim nefericiți ! Ci văd eu zîmbetul ironic pîndind prilej ca să zbucnească. Văd ochii tăi mărind cu ciudă fulgerătoarele lumine. Și văd pornirea de orgoliu ce face sînul tău să crească — Și totuși ești nefericită, nefericită, ca și mine ! În preajma gurei tale totuși durerea tremură-n neștire, De ... Mircea Demetriade - Amorul meu ... în pântece de-aramă; Copii, iluzii, visuri... că el: de-i mistuiește, Mai mult în mine arde, mai mult mă chinuiește. Amorul meu satan e, orgoliu, gelozie Cu ochi pierduți pe tine ! Oh, rai ce zâmbiși mie, El vrea ca să zdrobească în tine și trecutul: Să fie viitorul, fiind, el ... ... Și cămile câte au trecut dușmane Prin nisipu-n flăcări și cu doruri vane, Eldorado,-n fine ca să le răsari? Și câți lei de-orgoliu au răcnit sub soare? Ocean de sânge, aur și vâltoare; Însă după zile, zile au urmat, Iar pustiul crește și pustiu-i unul, Pe când ... Elena Liliana Popescu - Imn Existenței ... eterne fusese poruncită și până-n clipa-n care știu că datoria constând în a discerne, atât de mult dorită, Ținea doar de orgoliu, o falsă calitate a lumii-nșelătoare ce pân-atunci păruse, în mintea sa confuză, doar ea realitate mereu în transformare, pe care-o ... Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol) ... în vreo ascunzătoare nebănuită. Omului gânditor, nebănuit de vanitățile valorificării exterioare, îl este rezervată o deosebită plăcere, divină și subtilă: a exulta de orgoliu și a purta în același timp masca celei mai desăvârșite modestii, așa ca să poți mistifica pe ceilalți până acolo, încât să se ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ORGOLIURezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru ORGOLIU. ... ORGOLIÓS , - OÁSĂ , orgolioși , - oase , adj . Plin de orgoliu , vanitos ; mândru , încrezut , trufaș , îngâmfat . [ Pr . : - li - os ] - Orgoliu ... ÎNFUMURÁRE , înfumurări , s . f . Îngâmfare , mândrie nejustificată ; orgoliu ... ÎNGÂMFÁRE s . f . Atitudine de încredere exagerată în propriile sale însușiri ; trufie , orgoliu ... FÁLĂ s . f . 1. Trufie , îngâmfare ; orgoliu ... ÍFOS , ifose , s . n . ( Fam . ) Mândrie neîntemeiată ; orgoliu ... de bucurie ; ceea ce produce mulțumire , satisfacție , plăcere , bucurie ; sentiment de demnitate , de încredere în calitățile proprii . 2. Sentiment de încredere exagerată în calitățile proprii ; orgoliu MĂGULÍT , - Ă , măguliți , - te , adj . Satisfăcut , flatat , încântat ( în orgoliul sau vanitatea sa ) . V. ... f . Nume generic pentru un grup de boli psihice cronice care se manifestă prin lipsă de logică în gândire , prin idei fixe , prin susceptibilitate , prin orgoliu ... POHFÁLĂ , pohfale , s . f . ( Înv . ) 1. Laudă , slavă , preamărire . 2. Pompă , fast , strălucire . 3. Mândrie , trufie , orgoliu ... SEMEȚÍE , s . f . 1. Mândrie , fală ; trufie , îngâmfare , orgoliu Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||