|
|
||
Vezi și:DERIVĂ,
FOTOMITRALIERĂ,
INDIRECT,
PANOU,
PISTOL,
POLIGON,
TIR,
ÎNTINS,
AMBRAZURĂ,
BIATLON
... Mai multe din DEX...
TRAGERE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TRÁGERE, trageri, s.f. Acțiunea de a (se) trage și rezultatul ei. 1. (Pop.) Atracție, îndemn, înclinare. * Expr. Tragere de inimă = zel, râvnă, ardoare. 2. Scoatere, extragere. * Tragere la sorți = hotărâre prin sorți a unei împărțeli, a unui câștig; participare ca parte interesată la o alegere prin sorți. 3. Prelucrare a unui material ductil prin întindere și subțiere, prin care se obțin bare, țevi, sârmă etc. 4. Descărcare a unei arme (în cadrul procesului de instruire militară); împușcare; tir. * Tragere la țintă = atingere a unei ținte cu un proiectil. Unghi de tragere = unghi pe care îl formează axa țevii unei arme de foc cu proiecția ei pe suprafața orizontală a terenului, când obiectivul asupra căruia se trage este în același plan orizontal cu gura țevii. - V. trage.Sursa : DEX '98 TRÁGERE s. v. aplecare, aplicație, aptitu-dine, atracție, chemare, dar, extragere, har, înclinare, înclinație, înzestrare, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, scoatere, talent, vocație.Sursa : sinonime TRÁGERE s. 1. v. întindere. 2. v. trefilare. 3. v. smul-gere. 4. v. sunare. 5. v. încuiere. 6. v. dezbrăcare. 7. v. descălțare. 8. v. suflare. 9. v. fricționare. 10. v. masare. 11. v. aruncare. 12. v. descărcare. 13. v. publicare. 14. v. trasare.Sursa : sinonime trágere s. f., g.-d. art. trágerii; pl. trágeriSursa : ortografic TRÁGER//E \~i f. 1) v. A TRAGE și A SE TRAGE. * (Cu) \~ de inimă (cu) râvnă; (cu) stăruință. \~ la sorți rezolvare a unei chestiuni prin sorți. 2) Exercițiu realizat cu armele de foc (în cadrul instruirii militare). * \~ la țintă lansare a unui proiectil într-un punct luat ca țintă. /v. a trageSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TRAGERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru TRAGERE. Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun și băutură Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun şi băutură Două cuvinte despre tutun și băutură de Alexei Mateevici Noi totdeauna lăudăm starea lucrurilor prin țările străine, nouă ne place să urmăm pilda noroadelor mai dezvoltate decât noi. Să căutăm, dar, cum apără aceste popoare sănătatea fiilor lor și cum pedepsesc pe acei oameni, care fac rău acestei sănătăți. În Arkanzas, în America despre miezul nopții, este un zacon, care nu dezleagă vânzarea țăhărcilor tinerilor pân-la vârsta de 16 ani, iar încălcarea acestui zacon se pedepsește cu un ștraf bănesc de la 2000 păn la 20000 de mărci. Tot așa pedeapsă trage și cel ce i-ar dărui unui băiat mai tânăr decât de 16 ani o țăharcă de tutun. În multe locuri din Norvegia vânzarea tutunului cu orișice prilej este oprită sub frica pedepsei, iar cel ce-i dă unui băiat o țăharcă, precum și băiatul care o ie, sunt judecați cu toată asprimea zacoanelor. Tutunul este adus în Europa în anul 1511. Multă vreme fumarea, tragerea tutunului se socotea ca un păcat de moarte. În Rusia pân-la vremea lui Petru cel Mare celora ce trageau tutun li se tăiau nasul și urechile. În vremea noastră în Rusia ... Vasile Alecsandri - Bobii Trage, mândro, cu bobii, [1] Nu-ți mai lăcrima ochii. De-or cădea bobii în zece, Să știi că dorul nu-mi trece. De-or cădea bobii în opt, Să știi că mi-e dor de tot. ↑ A trage în 41 de bobi este un obicei foarte răspândit la români. Bobii prevestesc viitorul fetelor și al flăcăilor, și când, după deosebitele împărțeli în zece grămezi, și în opt, și în cinci, și în trei, rămâne unul pe dinafară, bobul sositor, atunci negreșit persoana dorită vine, dorul se împlinește. Babele prin sate sunt foarte dibace în tragerea bobilor pe sită. Mai sunt însă și țigance vrăjitoare, care se poartă din loc în loc și spun sorții cu oglinda sau cu cercetarea palmei de la mâna dreaptă. Românii, ca și strămoșii lor, au mare plecare a crede în presagiuri și păstrează încă unele din obiceiuri antice, atingătoare de aflarea soartei. Pe timpul romanilor, amorezii mai cu deosebire dau o mare însemnătate unor crederi copilărești. Lucrurile cele mai nedemne de băgat în seamă le umpleau inimile de bucurii sau de descurajare. De pildă, pocneau în mâini foi de trandafir sau de mac, sau de ... Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor ... întreagă de 44.400 lei, cum se socoate în cursul pieții; iar bucățile toate poartă dobânda câte 10 la sută. La a doua tragere, bunăoară, numerele neieșite la tragerea dintâi concurează cu obligațiile numerate 2. În alte țări obligațiile nu se fac pe capital, dar pe venit numai, care ... Mihail Kogălniceanu - Un vis al lui Petru Rareș Mihail Kogălniceanu - Un vis al lui Petru Rareş Un vis al lui Petru Rareș de Mihail Kogălniceanu Petru v[odă], domn Moldaviei, poreclit Rareș și Majă, era fiiu bastard al lui Ștefan cel Mare. După moartea lui Ștefăniță vodă, fiiu a lui Bogdan vodă, întâmplată la Hotin în 14 ianuarie 1527, Adunarea obștească se strânsese pentru numirea unui nou domn. Alegătorii erau în mare neînțelegere, pe cine să puie cap țării, căci din familia lui Ștefan cel Mare nu rămăsese nici un urmaș știut, tragerea lui Petru Rareș nefiind încă cunoscută de nimene. Ambițiile private al boierilor celor mai mari erau, dar, cu totul întărtate; fieștecare, dupre obiceiul vechi și nou, se credea vrednic și vroia să ocupe tronul Moldaviei. În vreme când deosebiții pretendenți cu partidele lor erau să vie la arme, ca prin lupte sângeroase să hotărască cine era să fie stăpân, se arătă o femeie, muma lui Petru, cu un hrisov al lui Ștefan cel Bătrân, prin care el cunoștea pe fiiul ei de fiiu al său, iar pe maică-sa, fiind țărancă, o ierta de bir pe toată viața ei. Atunce urele dintre partizani se împăcară, ambițiile boierilor tăcură și toți, în conglăsuire, ... Ion Luca Caragiale - Cronici teatrale ... putut până acum fixa bine o sistemă de vederi, cum au toate instituțiile de același fel mai vechi din străinătate; însă prin mai multă disciplină, tragere de inimă și cunoștință de cauză din toate părțile, Teatrul Național, cu elementele de care dispune și cu situația de stat ce i s-a ... Constantin Negruzzi - Pentru bărbatul cel greu cari, luând o fimei guralivă, să duci să cei moarte l ... ci pentru glasurile ritorilor care nu pot tace și nu pre vârându-mă în giudecătorii pentru numili acești multe a giudecăților: ziceri, anaforâ, tragere, hotărâre, scriire, prescriire, pe care iubăsc a le numi și acei ce nu au nici o treabă; cutări a cutăruia au ... Petre Ispirescu - Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos ... trei copii. Mai aveau pe lângă palaturile lor o grădină foarte frumoasă. Și atât de drag îi era florile acestui împărat, încât însuși cu multă tragere de inimă le plivea și îngrijea de grădină. În fundul acestei grădini crescuse un măr cu totul și cu totul de aur. Împăratul nu mai ... Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată Voinicul cel fără de tată de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost un împărat ș-o împărăteasă. Ei aveau numai o fată și o păzea ca lumina ochilor lor. Ea n-avea voie să iasă nici până în grădină fără dădaca ei. Aceasta o ținea de aproape și n-o scăpa din vedere nici cât ai da în cremene. Fata, tot șezând la fereastră, vedea pe un june fluieră-vânt de colo până colo. Într-o zi uitându-se la el, o văzu și el și, țintind ochii în ochii ei, ea simți un fior, apoi ca o scânteie de foc o arse ceva la inimă. Se trase fata de la fereastră și spuse dădacă-sei ce i se întâmplă. Atunci dădaca ei îi zise: - Ci ca fugi și d-ta de la fereastră! Ce tot te zgâiești și te uiți la toți d-alde taie câinilor frunză. Nu trecu mult și fata începu a nu se simți bine. Pasămite luase în pântece, fără știrea lui Dumnezeu. Spuse dădacă-sei. Aceasta se da de ceasul morții de ciudă, cum de să se ... Titu Maiorescu - Comediile domnului Caragiale Titu Maiorescu - Comediile domnului Caragiale Comediile d-lui I.L. Caragiale de Titu Maiorescu 1885 O noapte furtunoasă, Conul Leonida față cu reacțiunea, O scrisoare pierdută, D-ale carnavalului - cine din cei ce se duc la teatrul român nu a văzut una sau alta din aceste comedii? Mulți cunosc pe cea dintăi, mai toți pe cea de-a treia și câțiva pe celelalte. De meritat toate merită să fie cunoscute și, după părerea noastră, lăudate - toate fără excepție. Publicul primelor reprezentări a judecat altfel. Scrisoarea pierdută a avut un succes mare; și Noaptea furtunoasă a avut succes; dar Conul Leonida, jucat pe o scenă de a doua mână, nu a plăcut; și D-ale carnavalului a fost fluierată. Foarte bine! Este însă vremea să ne explicăm o dată asupra acestor lucruri, dacă se poate; și cine știe de nu se va putea? În materie de gust literar - ce e drept - discuția e totdeauna grea, și e grea mai ales acolo unde lipsește încă tradiția literară și prin urmare comunitatea de idei în privința operelor ce le numim frumoase. Dar greutata este uneori un îndemn ... Ioan Slavici - Păcală în satul lui ... multe se întâmplă. Păcală, de! ce să facă!... Dacă ar fi voit, ar fi găsit el ac pentru cojocul sătenilor; el însă nu voia. Avea tragere de inimă penru oamenii din satul lui. Nu! pe oamenii din satul lui nu putea el să-i încurce, cum ar fi încurcat a ... Ion Luca Caragiale - Două loturi Ion Luca Caragiale - Două loturi Două loturi de Ion Luca Caragiale Apărut în 1898 Asta e culmea!... culmea!... strigă d. Lefter, ștergându-și fruntea de sudoare, pe când madam Popescu, consoarta sa, caută fără preget în toate părțile... Nu e și nu e!... - Femeie, trebuie să fie-n casă... Dracu n-a venit să le ia!... Dar ce au pierdut? ce caută? Caută două bilete de loterie, cu care d. Lefter Popescu a câștigat. Însă oricine mă poate întreba: - Bine, dacă a pierdut biletele, de unde știe d. Lefter de câștig? - E lucru simplu. Biletele le-a fost cumpărat cu bani împrumutați, ca de cabulă, de la d. căpitan Pandele, fiindcă îi spuseseră mulți, când se tot plângea că n-are noroc la joc, să-ncerce a juca cu bani de-mprumut... Și a făcut învoială, pe onoare, față cu martori, să dea din câștig, dacă s-o întâmpla, zece la sută căpitanului. Când a cumpărat biletele, d. Lefter a râs pesimist: - Ți-ai găsit! eu și noroc! Dar d. căpitan Pandele, mai optimist: - De unde știi dumneata norocul meu? Ș- ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TRAGERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 45 pentru TRAGERE. ... la nave ) . 2. ( Tehn . ) Abatere într - un singur sens a valorii unei mărimi față de valoarea inițială . 3. Unghi format de planul de tragere FOTOMITRALIÉRĂ , fotomitraliere , s . f . Aparat folosit pentru verificarea tragerilor din avion , ale cărui fotografii dau posibilitatea să se vadă dacă s - a ochit bine în timpul tragerii . [ Pr . : - li - e - ] - Foto - + ... îndeplinește în frază funcția de complement indirect . 3. ( Fin . ; în sintagma ) Impozit indirect = impozit inclus în prețul anumitor obiecte de consum . 4. ( Mil . ; în sintagma ) Tragere indirectă = tragere ... cu alt aspect , din alt material etc . 3. Placă de lemn pe care este fixat coșul la jocul de baschet . 4. ( În sintagma ) Panou de tragere ( sau de tir ) = pânză întinsă pe un cadru de lemn , pe care sunt trasate cercuri concentrice sau diverse figuri , folosită ca țintă la exercițiile sau ... PISTÓL^1 , pistoale , s . n . 1. Armă de foc de dimensiuni mici , mânuită cu o singură mână ; revolver . 2. ( Sport ) Denumire a unei probe de tir care se execută cu pistolul ( 1 ) prin trageri automate asupra unor ținte mișcătoare sau prin trageri cu foc asupra unei ținte fixe . 3. P . anal . ( Tehn . ) Aparat portativ cu forma apropiată de aceea a unui pistol ( 1 ) , care servește pentru diferite operații tehnologice . PISTÓL^2 , pistoli , s . m . Veche monedă de aur ( spaniolă , italiană , engleză etc . ) , a cărei valoare a variat după ... POLIGÓN , poligoane , s . n . 1. ( Geom . ) Suprafață plană mărginită de mai multe segmente de linii drepte , numite laturi . 2. ( Uneori cu determinarea " de tragere ... sportivă practică cu arcul , arbaleta sau cu diferite tipuri și calibre de arme de foc sau cu aer comprimat , care cuprinde mai multe probe de tragere la țintă . 2. Felul în care o armă ( de foc ) trimite proiectilul spre țintă . Armă cu tir lung . 3. Tragere ... ÎNTÍNS^2 , - Ă , întinși , - se , adj . 1. Încordat , lungit ( prin tragere de unul sau de ambele capete ) . 2. Desfășurat în lungime sau pe toată suprafața . 3. ( Despre piei , țesături etc . ) Fără crețuri sau îndoituri ; netezit , neted ... AMBRAZÚRĂ , ambrazuri , s . f . 1. ( Mil . ) Deschizătură în pereții unei fortificații , prin care se execută trageri cu tunul , cu mitraliera etc . 2. ( Arhit . ) Deschizătură lăsată în zid , în vederea montării unei uși sau a unei ... BIATLÓN , biatloane , s . n . Probă sportivă care constă din două încercări atletice combinate : parcurgere a 20 km pe schiuri și tragere Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||