|
|
||
Vezi și:SCRUMBIOARĂ,
SCRUMBIȚĂ,
ȚÂR,
CHERCI,
GÂRGÂR,
GINGIRICĂ,
HERING,
PLAVĂ,
PLAVCĂ,
RIZEAFCĂ
... Mai multe din DEX...
SCRUMBIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SCRUMBÍE, scrumbii, s.f. 1. (Adesea cu determinarea "de Dunăre") Specie de pește teleostean, lung de 30-40 cm, cu corpul alungit și turtit lateral, acoperit cu solzi mari, albi-argintii, care primăvara intră din mare în Dunăre, unde își depune icrele (Alosa pontica). 2. (Adesea cu determinarea "albastră") Specie de pește teleostean de mare, lung de 20-30 cm, cu corpul aproape cilindric, acoperit cu solzi mărunți, albaștri-verzui pe spate (Scomber scombrus). - Din ngr. skumbrí.Sursa : DEX '98 SCRUMBÍE s. (IHT.) (prin Transilv.) aringă.Sursa : sinonime scrumbíe s. f., art. scrumbía, g.-d. art. scrumbíei; pl. scrumbíi, art. scrumbíileSursa : ortografic SCRUMBÍ//E \~i f. Pește marin, de talie mică, cu corpul alungit și turtit lateral. * \~-albastră pește marin, de talie mică, cu corpul cilindric acoperit cu solzi mici, albastru-verzui pe spinare și cu dungi întunecate transversale (răspândit, mai ales, în Oceanul Atlantic). \~-de-Dunăre scrumbie care trece din Marea Neagră în Dunăre pentru a depune icre. [G.-D. scrumbiei; Sil. -bi-e] /Sursa : NODEX SCRUMBÍE s.f. (Iht.) În general, pește marin migrator din fam. clupeizi, genul Alosa, înrudit cu heringul și cu sardina. Scrumbia-de-Dunăre (Alosa pontica), de 35-45 cm lungime și o greutate de până la 1 kg, scrumbia-de-mare (Alosa maeotica), de până la 35 cm lungime și rizeafca (Alosa caspica) populează Marea Neagră și Caspica, urcând și pe Dunăre; scrumbia mediteraneană (Alosa finta) de până la 45 cm și peștele-de-mai (Alosa vulgaris) de până la 60 cm sunt prezente în mările care scaldă coastele europene, de unde migrează în râurile aferente.Sursa : gastronomic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SCRUMBIERezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru SCRUMBIE. ... gospodărie. Pe cînd ei plîng, o mare bucurie Simte un porc din curtea lor acum, Căci scormonind maidanul plin de fum, Descoperi cu rîtul o scrumbie. Ce-i pasă de-a stăpînilor avere? Imundul morfolește cu plăcere Cadavrul din funingeni și gunoi. Morală: A ars în mahala ... Ion Luca Caragiale - Cronica Cronica de Ion Luca Caragiale Câteva varietăți literare și lingvistice nu strică, pentru a mai lăsa politica să se odihnească. I - FORMULE TOPOGRAFICE — Când un casier spală putina și lasă în casă tufă de Veneția, se cheamă că a plecat la Mărul Roșu, sau că s-a dus la Țurloaia. — Cineva nu trebuie să se îndoiască că feciorul n-o să găsească locul unde-l trimete, că doar a nemerit orbul Brăila. — Ai bani, stai și poruncești ca pașa de la Dii. — Un bătăuș trebuie să-și găsească și el Bacăul; o să capete și el odată una, s-auză câinii în Giurgiu! — Ferește-te a acorda credit aventurierilor cari sunt azi aici, mâine în Focșani. — Nu te încumeta la discuție cu un avocat limbut, că te biruie cu gură de Târgoviște. — În fine, nu prea pune temei pe Brașoavele reporterilor. II - PROVENIENȚE POPULAR REPUTATE Salamul și sfoara de Sibiu — Ghiudemul de Botoșani — Scrumbiile de Dunăre — Pepenii de Brăila — Nobleța de Fefelei — Mitocănimea de Tirchilești — Mischetul de Filaret — Cireșele de Pitești ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I ... tot stele, Când râu-și va întoarce al său curs îndărăt, Și vremile trecute din nou vor reveni, Când va mânca monahul în post numai scrumbie, Atunci lăsând paharul m-oi apuca de carte. Medor se jeluiește hârtia că stricăm Cu scrisul și tiparul ce nu sunt de folos, Încât îi ... Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia O vânătoare în Basarabia de Constantin Stamati-Ciurea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 Note I Cu desțelenirea câmpiilor, cu înmulțirea satelor pe locuri odiÂnioară pustii, cu extirparea pădurilor, apoi cu vânarea arbitrară de oricine și în orice timp, fără restricțiuni sau vreun regulament, se-nțelege că actualmente vânatul este mai de tot stârpit, și o excursiune vânătorească nu va aduce nici rezultatul dorit, nici vreo plăcere. În timpul de azi, întâmpinăm în tot locul țărani, braconieri derbedei, care de când cu militarismul, sunt aproape toți deprinși cu pușca stârpind fără cruțare tot ce le iese înainte, așa că în ținuÂtul Hotinului și al Sorocii, mai că nici urmă n-a mai rămas din păsările de vânat. Numai iarna mai vin din Podolia peste Nistrul înghețat droaie de lupi, fiind acolo oprită arma de foc. Dar cei mai avani stârpitori ai vânatului au fost până pe la anii 1840 și 1860 vecinii noștri, proprietarii din Podolia, care țineau în arendă multe moșii din Basarabia, se-nțelege cu un preț de nimică, plătind anual 3 până la 4 franci ... Calistrat Hogaș - Amintiri dintr-o călătorie Calistrat Hogaş - Amintiri dintr-o călătorie Amintiri dintr-o călătorie de Calistrat Hogaș Prima parte din volumul „Drumuri de munteâ€�. Apare în 1912. Cuprins 1 SPRE MÂNĂSTIRI 2 DE LA VĂRATIC LA SĂCU 3 LA AGAPIA 4 SPRE PIPIRIG 5 HĂLĂUCA 6 ÎN VALEA SABASEI 7 PE ȘEȘTINA 8 JUPÂNEASA ZAMFIRA 9 ION RUSU 10 UN POPAS SPRE MÂNĂSTIRI Orice călătorie, afară de cea pe jos, e după mine o călătorie pe picioare străine; a avea la îndemână cupeaua unui tren, roatele unei trăsuri sau picioarele unui cal înseamnă a merge șezând și a vedea numai ceea ce ți se dă, nu însă și tot ce ai voi. Iată pentru ce eu și tânărul meu tovarăș de călătorie ne hotărârăm a merge pe jos peste munți și în răgaz, de la Piatra pân' la Dorna, lăsând la o parte drumul mare. În ziua de șase iulie eram gata; cu alte cuvinte, aveam toate trebuincioasele de drum așezate în o boccea de forma unei raniți soldățești, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, ... Calistrat Hogaș - La Pângărați Calistrat Hogaş - La Pângăraţi La Pângărați de Calistrat Hogaș — Ei, cum ți se pare Nectarie? mă întrebă Grigoriță, tovarășul meu de drum, pe când scoboram dealul Bisericanilor, spre Viișoara. — Cum să mi se pară?... Un om de toată isprava, da nu-nțeleg, ce minte la dânsul să se călugărească? Un om în puterea vârstei, frumos în puterea cuvântului, voinic, fără nici un beteșug și, mai presus de toate, cu o fire așa de veselă și de deschisă, nu pricep cum de i-a trăsnit prin gând să-și puie capul sub comanac? — Ei, cum!... Dragostea bre, dragostea, pârdalnica de dragoste, mânca-o-ar cânii!... răspunse Grigoriță cu ciudă oarecum și cu parapon. — Cum dragostea?... — Cum!... iac-așa; or fi vreo zece ani, a-ndrăgit o fată frumoasă din Huși, și-au jurat credință veșnică unul altuia, fata a murit, el s-a ținut de cuvânt și s-a călugărit. — Da?... Ei bine, atunci, măi Grigoriță, eu sunt de părere ca toți cei ce juruiesc credință veșnică fetelor să rămână stingheri; căci, mai la urma, numai așa cred eu că pot ajunge să facă ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCRUMBIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru SCRUMBIE. ... SCRUMBIOÁRĂ , scrumbioare , s . f . 1. Diminutiv al lui scrumbie . 2. Specie de scrumbie ( 1 ) de dimensiuni mici , care trăiește în Dunăre și în bălțile ei ( Clupeonella delicatula Nordmanni ) . [ Pr . : - bi - oa - ] - Scrumbie ... SCRUMBÍȚĂ , scrumbițe , s . f . Varietate mică de scrumbie ( 1 ) . - Scrumbie ... ȚÂR ^2 , țâri , s . m . 1. Scrumbie mică de mare , care se pescuiește primăvara și se consumă mai ales sărată și uscată . 2. Fig . Om foarte slab . ȚÂR ^1 interj . Cuvânt care ... CHERCI , cherci , s . m . Nume comercial al scrumbiei sărate și GÂRGÂR , gârgâre , s . n . Unealtă folosită la pescuitul marin prin încercuirea și adunarea bancurilor de hamsii , stavrizi , scrumbii etc . - Et . GINGIRÍCĂ s . f . Mic pește marin , asemănător cu scrumbia de Dunăre ( Clupeonella delicatula ) . - Et . HÉRING , heringi , s . m . Pește marin asemănător cu scrumbia , lung de circa 20 cm , cu spinarea verde - albăstrie și cu laturile argintii ( Clupea PLÁVĂ , plave , s . f . Rețea de pescuit simplă , cu ochiuri mari , făcută din ață subțire , folosită pe Dunăre la pescuitul PLÁVCĂ , plavce , s . f . 1. Lotcă folosită la pescuitul scrumbiilor de Dunăre . 2. ( Reg . ) Loc mai înalt pe malul unei ape unde se atârnă năvoadele ca să se usuce . - Et . nec . Cf . % ... RIZEÁFCĂ , rizeafce , s . f . Specie de scrumbie Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||