|
|
||
|
Vezi și:SĂLCIOARĂ,
IOV,
LOZIE,
MÂȚIȘOR,
MĂRȚIȘOR,
MLAJĂ,
PISICUȚĂ,
PLETER,
RĂCHITĂ,
RENIȘ
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SALCIE:
SĂLCIE.
SALCIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SÁLCIE^1, sălcii, s.f. Numele mai multor specii de arbori și de arbuști cu ramuri lungi, subțiri și mlădioase, cu frunze lanceolate și cu flori galbene-verzui dispuse în mâțișori, care cresc la marginea apelor (Salix); arbore aparținând uneia dintre aceste specii. * Salcie pletoasă (sau plângătoare) = varietate de salcie^1 cu ramuri foarte lungi, flexibile și plecate în jos (Salix babylonica). [Pl. și: sálcii. - Var.: sálce s.f.] - Lat. salix, -icis.Sursa : DEX '98 SÁLCIE^2 s.f. v. salce^1.Sursa : DEX '98 SÁLCIE s. v. iov, lozie, mlajă, răchită, răchită roșie, stâlpare.Sursa : sinonime SÁLCIE s. (BOT.) 1. (Salix alba) (reg.) lozie, răchită. 2. (Salix viminalis) lozie, mlajă, răchită, răchițică, (reg.) străvăț. 3. (Salix cinerea) zălog, (reg.) iovă, loză, răchită. 4. salcie pletoasă (Salix babylonica) = salcie plângătoare, (reg.) lozie, răchită, răchițică; salcie plângătoare (Salix babylonica) = salcie pletoasă, (reg.) lozie, răchită, răchițică.Sursa : sinonime sálcie s. f. (sil. -ci-e), art. sálcia (sil. -ci-a), g.-d. art. sálciei; pl. sălcii, art. sălciile (sil. -ci-i-)Sursa : ortografic SÁLCIE sălcii f. Arbore sau arbust cu ramuri subțiri și mlădioase, cu scoarța moale, cu frunze înguste și alungite, cu flori galbene-verzui, grupate în amenți (mâțișori) și cu lemnul moale, folosit la fabricarea chibriturilor. * \~-pletoasă sau \~-plângătoare salcie cu ramuri lungi, plecate spre pământ, cultivată ca plantă decorativă. [ G.-D. salciei; Sil. -ci-e] /<lat. salix, \~icisSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SALCIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 42 pentru SALCIE. George Topîrceanu - Zi de vară ... Și din vale abia vine Murmur slab, ca de albine, Somnoros și uniform: Râul, strălucind în soare, Ceartă sălciile, care Toată ziulica dorm. Sub o salcie bătrână Și cu-o carte groasă-n mână Care-mi ține de urât, M-am culcat în fân pe spate, , — Somnul lin, pe nechemate ... Dimitrie Gusti - Închinare lui Ștefan-Vodă Dimitrie Gusti - Închinare lui Ştefan-Vodă Închinare lui Ștefan-Vodă de Dimitrie Gusti Informații despre această ediție 1871 Și strunile plesnite și harpa desfăcută În salcia pletoasă, de care atîrna L-a Isterului rîpe, acuma este mută, Și cîntul ei de aur nu pot a-l deștepta. Ce vînt trăgînd s-aude sub crengile plecate Spre unda cristalină ce fuge șopotind, Și umbrele din apă tot rînduri înecate Se par că lasă-n urmă o voce suspinînd ? Durere !... și-i profundă cînd România plînge Cu fruntea-nfășurată de doliu la mormînt ; Durere-i pretutindeni, durerea se răsfrînge, În valea și Carpatul ce-i românesc pămînt. Ca valurile mărei ce-n sînu-i se frămîntă Și spre un țărm sau stîncă se-mping a se opri : Așa durerea sparge o țară și s-avîntă Colo spre mănăstire la Putna a lovi. De printre munți, cîmpie, din unghiuri depărtate, Din tîrguri, municipii, cotune, un popor, De-același curat sînge, se scoală să ia parte La zi de sărbătoare, la rugăciune-n cor. Cu-a națiunii cruce, de secoli ferecată, Ca pelerin sosește la noua Golgota Unde eroul zace și țărna-i ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fata moșului Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Fata moşului Fata moșului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Copiii cutreierau voioși via părăginită. Un șir, ținându-se cu amândouă mâinile de mijloc, se încolăcea, strigând de frică să nu-i înhațe "mama-gaia". Fetele începuseră "de-a ulciorul". — Cum dai ulciorul? — Cum îl vezi, cu ochii verzi, ș-o lingură de păsat, să nu zacă de vărsat. Sub castani, oamenii stau de vorbă. Numai moș Doroftei judecă cel din urmă clondir și-l stoarce, picătură cu picătură. — Așa să se scurgă ochii fetelor după mine. — Ei, aș! ți-ai trăit traiul, ți-ai păpat mălaiul, zise una dintre femei. Mai bine ne-ai spune câte ceva, da mai altfel, nu ca nea Tămădueanu. — Hai să spunem ghicitori, zise Doroftei, începând a cânta, legănând capul, cam fără voie, aci pe-un umăr, aci pe celalt. Și lumea se grăbi a-i da de nimic ghicitorile lui. — Bulgăraș de aur, joacă pe piele de taur? — Soarele. — Nuia vâjâia, ocolii țara cu ea? — Gândul. — Șervet vărgat, pe Dunăre aruncat? — Șarpele. — Minți, moțato! — Curcubeul. — Ei, așa, așa mai merge. — ... ... spre o catastrofă socială. Se întÄ•mplă adese-orÄ, că cele maÄ vigurĂ³se pădurÄ de stejar, lăsate în părăginire, sînt înecate de plop, de salcie, de teiÅ orÄ de alte esențe, care cresc maÄ repede de cât stejarul. VÄ•ntul duce semînța de plop și-o risipește printre stejar, și ... ... Pe mal verde coborau Și de mers nu se opreau Pân' ce-n cale nu zăreau O sălcică rămurată Pe-un izvor rece culcată; Lângă salcie o bătrână Cu trei caftane-ntr-o mână [5] De sânge spălându-le, De pietre bătându-le; Iar sub salcIe-un căpitan, Șoimul ager de Vulcan, Stând la umbră și dormind De-a lui viață ne-ngrijind, Că de pază mi-l păzește ... Ștefan Octavian Iosif - Cișmigiul Ştefan Octavian Iosif - Cişmigiul Cișmigiul de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Lui M Sadoveanu Penultimele frunze s-au strecurat pe-alee, Și salcia cochetă cu plete elegiace, Ce se privea în apă cu drag ca o femeie, A pleșuvit cu totul ... Prind fulgi de-omăt să joace. Platanii, uriașii grădinii, se despoaie De coaja lor frumoasă, ca după scarlatină ... S-a ramolit acuma și falnica gherghină Zvârlindu-și, ca în Lenau, pe vânt pălita foaie. Ca un calic ce-ar cere la trecători pomană Un tei la o răscruce întinde-un ram schilod Și vântul milogește o tânguire vană, Dosind, ca bani de aur, al frunzelor norod. O foaie de catalpă pe-o bancă solitară Cum sta uitată-ți pare un pergament pierdut Al cine știe cărui poet necunoscut, Ce a dormit pe-acolo în nopțile de vară ... Un carpen își așteaptă să-i vie spânzuratul, Cu legănări de pendul să-și miște umbra-n lună ... Acuaticele lebezi au îndrăgit uscatul Ca niște simple gâște ... Fanfare nu mai sună ; S-au dus și doici, și bone și mândri vistavoi ... Cu florile în seră închis stă grădinarul ... Și trist e Cișmigiul precum e ... Ștefan Octavian Iosif - Wagnerism Ştefan Octavian Iosif - Wagnerism Wagnerism de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Informații despre această ediție Azi dimineață Cișmigiul părea un parc de vechiu castel Și, ca un rege singuratec, eu singur mă plimbam prin el. Treceam cu mânile la spate tăcut, pe-aleele pustii, Copacii moțăiau din creștet ca niște uriași cheflii. Dar iat-un brad că se deșteaptă și cu un ram bătând ușor. Asemeni unui capelmaistru le dă semnal în do minor. Buimaci de somn se-ntind giganții trosnind a lor încheieturi Și tumultuoși pornesc să cânte preludiul unei uverturi. Ca un catarg interminabil d-asupra negrelor boschete, Un plop s-alintă-n neastâmpăr, bătând din mii de castagnete. Un teiu stufos ca un Dinicu, s-a deșteptat acum și el . Și amoroso plânge-n umbră cu nota lui de violoncel. Privindu-se ca-ntr-o oglindă în luciul apei liniștite, Din harfe sălciile cântă ca niște fete despletite. Alăturea, ursuz, platanul, mâncat și găurit de ploi, Prin scorburile lui respiră cu note grave de oboi. Tresare ca din altă lume, mișcându-și foile ei late, Și, la răstimpuri, sgomotoasă din talgere catalpa bate. Se întregește simfonia și tot mai veselă devine, ... Cincinat Pavelescu - Rondel Rondel de Cincinat Pavelescu Lui N. Cantili Sub cer de soare poleit Sclipește holda-ngălbenită, Din zbor o barză ostenită Pe turla neagră s-a oprit. Pe drumul poștei prăfuit Visează salcia-nflorită... Sub cer de soare poleit Sclipește holda-ngălbenită. Iar vântul serii-mbălsămit, În goana lui nestăvilită, Apleacă iarba necosită Ce murmură nedefinit, Sub cer de soare poleit. 1892, iulie Cincinat Pavelescu - Vulturul (Pavelescu) Cincinat Pavelescu - Vulturul (Pavelescu) Vulturul de Cincinat Pavelescu Pe lângă râul ce se pierde în umbra sălciilor sure, Pe când amurgul întristează singurătatea din pădure, Se duce-alături o pereche de-namorați tăcuți și dragi Să-și piardă urma pe cărarea șerpuitoare de sub fagi. Ea, zâmbitoare și senină ca răsăritul blond de soare, Cu fruntea ca petala albă a unui crin abia în floare; El, melancolic ca amurgul, cu ochi adânci, de visător, Părea că urmărește-n treacăt al visurilor sale zbor. Dar nu ești fericit? răspunde! îi zice ea învăpăiată; Când vezi ce farmec împresoară iubirea noastr-adevărată, Și când citești în al meu suflet atâta dor nețărmurit, De ce nu lepezi întristarea ce fruntea-ți largă a cernit? O, fii mai vesel și alungă melancolia ta, stăpâne, Și-ngenuncheată înainte-ți, supusă, roabă voi rămâne! El o sărută, și cu mâna i-arat-un vultur ce din zare Venea plutind în zboru-i falnic cu-o maiestuoasă nepăsare. Și-i zice trist: Îl vezi, copilă, e cel mai mare împărat, Căci țării lui, dumnezeirea hotare strâmte nu i-a dat. El are-un cuib pe-un vârf de munte și- ... Dimitrie Anghel - Cişmigiul Cișmigiul de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Lui M Sadoveanu Penultimele frunze s-au strecurat pe-alee, Și salcia cochetă cu plete elegiace, Ce se privea în apă cu drag ca o femeie, A pleșuvit cu totul ... Prind fulgi de-omăt să joace. Platanii, uriașii grădinii, se despoaie De coaja lor frumoasă, ca după scarlatină ... S-a ramolit acuma și falnica gherghină Zvârlindu-și, ca în Lenau, pe vânt pălita foaie. Ca un calic ce-ar cere la trecători pomană Un tei la o răscruce întinde-un ram schilod Și vântul milogește o tânguire vană, Dosind, ca bani de aur, al frunzelor norod. O foaie de catalpă pe-o bancă solitară Cum sta uitată-ți pare un pergament pierdut Al cine știe cărui poet necunoscut, Ce a dormit pe-acolo în nopțile de vară ... Un carpen își așteaptă să-i vie spânzuratul, Cu legănări de pendul să-și miște umbra-n lună ... Acuaticele lebezi au îndrăgit uscatul Ca niște simple gâște ... Fanfare nu mai sună ; S-au dus și doici, și bone și mândri vistavoi ... Cu florile în seră închis stă grădinarul ... Și trist e Cișmigiul precum e calendarul, ... Dimitrie Anghel - Wagnerism Wagnerism de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Informații despre această ediție Azi dimineață Cișmigiul părea un parc de vechiu castel Și, ca un rege singuratec, eu singur mă plimbam prin el. Treceam cu mânile la spate tăcut, pe-aleele pustii, Copacii moțăiau din creștet ca niște uriași cheflii. Dar iat-un brad că se deșteaptă și cu un ram bătând ușor. Asemeni unui capelmaistru le dă semnal în do minor. Buimaci de somn se-ntind giganții trosnind a lor încheieturi Și tumultuoși pornesc să cânte preludiul unei uverturi. Ca un catarg interminabil d-asupra negrelor boschete, Un plop s-alintă-n neastâmpăr, bătând din mii de castagnete. Un teiu stufos ca un Dinicu, s-a deșteptat acum și el . Și amoroso plânge-n umbră cu nota lui de violoncel. Privindu-se ca-ntr-o oglindă în luciul apei liniștite, Din harfe sălciile cântă ca niște fete despletite. Alăturea, ursuz, platanul, mâncat și găurit de ploi, Prin scorburile lui respiră cu note grave de oboi. Tresare ca din altă lume, mișcându-și foile ei late, Și, la răstimpuri, sgomotoasă din talgere catalpa bate. Se întregește simfonia și tot mai veselă devine, Staccato ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru SALCIERezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru SALCIE. Iov Capitol 40 Iov 39 Iov Capitol 40 1 Domnul, a vorbit lui Iov, și a zis: 2 ,,Ești încredințat acum tu, care vorbești împotriva Celui Atotputernic? Tu care mustri pe Dumnezeu, mai ai vreun răspuns de dat?`` 3 Iov a răspuns Domnului, și a zis: 4 ,,Iată, eu sînt prea mic; ce să-Ți răspund? Îmi pun mîna la gură. 5 Am vorbit odată, și nu voi mai răspunde; de două ori, și nu voi mai adăuga nimic.`` 6 Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii, și a zis: 7 ,,Încinge-ți mijlocul ca un viteaz; ca Eu să te întreb, și tu să Mă înveți. 8 Vrei să nimicești pînă și dreptatea Mea? Și să Mă osîndești, ca să-ți scoți dreptatea? 9 Ai tu un braț ca al lui Dumnezeu, și un glas de tunet ca al Lui? 10 Împodobește-te cu măreție și mărime, îmbracă-te cu strălucire și cu slavă! 11 Varsă-ți valurile mîniei tale, și doboară cu o privire pe cei trufași! 12 Smerește cu o privire pe cei trufași, zdrobește pe loc pe cei răi, 13 ascunde -i ... Psalmii Capitol 137 Psalmii 136 Psalmii Capitol 137 1 Pe malurile rîurilor Babilonului, ședeam jos și plîngeam, cînd ne aduceam aminte de Sion. 2 În sălciile din ținutul acela ne atîrnaserăm arfele. 3 Căci acolo, biruitorii noștri ne cereau cîntări, și asupritorii noștri ne cereau bucurie, zicînd: ,,Cîntați-ne cîteva din cîntările Sionului!`` - 4 Cum să cîntăm noi cîntările Domnului pe un pămînt străin? 5 Dacă te voi uita, Ierusalime, să-și uite dreapta mea destoinicia ei! 6 Să mi se lipească limba de cerul gurii, dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele! 7 Adu-Ți aminte, Doamne, de copiii Edomului, cari, în ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau: ,,Radeți -l, radeți -l din temelii!`` 8 Ah! fiica Babilonului, sortită pustiirii, ferice de cine-ți va întoarce la fel răul pe care ni l-ai făcut! 9 Ferice de cine va apuca pe pruncii tăi, și -i va zdrobi de stîncă! Psalmii Isaia Capitol 15 Isaia 14 Isaia Capitol 15 1 Proorocie împotriva Moabului. Chiar în noaptea cînd este pustiit, Ar-Moabul este nimicit! Chiar în noaptea cînd este pustiit, Chir-Moabul este nimicit!... 2 Poporul se suie la templu și la Dibon, pe înălțimi, ca să plîngă; Moabul se bocește: pe Nebo și pe Medeba toate capetele sînt rase, și toate bărbile sînt tăiate. 3 Pe ulițe, sînt încinși cu saci, pe acoperișuri și în piețe, totul geme, și se topesc plîngînd. 4 Hesbonul și Eleale țipă de li se aude glasul pînă la Iahaț, chiar și războinicii Moabului se bocesc cu sufletul plin de groază. 5 Îmi plînge inima pentru Moab, ai cărui fugari aleargă pînă la Țoar, pînă la Eglat-Șelișia; căci suie, plîngînd, suișul Luhitului, și scot țipete de durere pe drumul Horonaimului. 6 Căci apele Nimrim sînt pustiite, s`a uscat iarba, s`a dus verdeața, și nu mai este niciun fir verde. 7 De aceea strîng ce le mai rămîne, și își strămută averile dincolo de pîrîul sălciilor 8 Căci țipetele înconjură hotarele Moabului; bocetele lui răsună pînă la Eglaim, și urletele lui răsună pînă la Beer-Elim. 9 Apele Dimonului ... Isaia Capitol 44 Isaia 43 Isaia Capitol 44 1 ,,Ascultă acum, Iacove, robul Meu, Israele, pe care te-am ales!`` 2 Așa vorbește Domnul, care te -a făcut și întocmit, și care dela nașterea ta este sprijinul tău: ,,Nu te teme de nimic, robul Meu Iacov, Israelul Meu, pe care l-am ales. 3 Căci voi turna ape peste pămîntul însetat și rîuri pe pămîntul uscat; voi turna Duhul Meu peste sămînța ta, și binecuvîntarea Mea peste odraslele tale, 4 și vor răsări ca firele de iarbă între ape, ca sălciile lîngă pîraiele de apă. 5 Unul va zice: ,Eu sînt al Domnului!` Altul se va numi cu numele lui Iacov; iar altul va scrie cu mîna lui: ,Al Domnului sînt!` Și va fi cinstit cu numele lui Israel.`` 6 ,,Așa vorbește Domnul, Împăratul lui Israel și Răscumpărătorul lui, Domnul oștirilor: ,Eu sînt Cel dintîi și Cel de pe urmă, și afară de Mine, nu este alt Dumnezeu. 7 Cine a făcut proorocii ca Mine (să spună și să-Mi dovedească!), de cînd am făcut pe oameni din vremile străvechi? Să vestească viitorul și ce are să se întîmple! 8 Nu vă temeți, și nu ... ... a pus -o într`un pămînt roditor; a pus -o lîngă o apă mare, și a sădit -o ca pe o salcie. 6 Lăstarul acesta a crescut, și s`a făcut un butuc de viță întins, dar nu prea înalt; vițele îi erau ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SALCIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru SALCIE. ... SĂLCIOÁRĂ , sălcioare , s . f . 1. Diminutiv al lui salcie ^1 . 2. Arbore spinos , cu frunze lanceolate și cu flori galbene , puternic mirositoare , cultivat ca plantă ornamentală ( Elaegnus angustifolia ) . [ Pr . : - ci - oa - ] - Salcie ... IÓV , iovi , s . m . Specie de salcie ... LÓZIE , lozii , s . f . Specie de salcie ... MÂȚIȘÓR , mâțișori , s . m . ( Pop . ) 1. Diminutiv al lui mâț ; mâț mic ; pui ( de sex masculin ) al mâței ; mâțuc . 2. ( Bot . ) Ament ( la salcie ... 3. S . m . Plantă erbacee din familia rozaceelor , cu frunzele crestate adânc și cu flori galbene ( Geum montanum ) . 4. S . m . ( Bot . ; reg . ) Ament ( de salcie ... cu peri mătăsoși , care crește mai ales pe malurile și pe prundișurile râurilor ( Salix viminalis ) . 2. Ramură tânără de mlajă ( 1 ) sau , p . gener . de salcie ... PISICÚȚĂ , pisicuțe , s . f . 1. Diminutiv al lui pisică ( I 1 ) . 2. ( Rar ) Ament ( la salcie ... PLÉTER , pletere , s . n . Gard pescăresc construit din stuf , din nuiele de alun ori de salcie și instalat de - a lungul malurilor , în albia majoră a râurilor etc . , pentru a opri trecerea peștelui dintr - o ... ... RĂCHÍTĂ , răchite , s . f . Nume dat mai multor specii de salcie ... RENÍȘ , renișuri , s . n . ( Reg . ) 1. Mulțime de semințe de salcie Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||