|
|
||
Vezi și:AGREST,
BUCOLIC,
IDILĂ,
IDILISM,
MAHORCĂ,
PASTORAL,
PATRIARHAL,
RÂNDUNICĂ,
RUSTICAN,
RUSTICITATE
... Mai multe din DEX...
RUSTIC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. RÚSTIC, -Ă, rustici, -ce, adj. De la țară, ca la țară, imitând anumite aspecte ale vieții de țară; câmpenesc. ** Cu suprafață brută, nefinisată. ** Fig. Necioplit, grosolan, neșlefuit. - Din fr. rustique, lat. rusticus.Sursa : DEX '98 RÚSTIC adj. 1. patriarhal, țărănesc, (livr.) campestru. (Viață \~.) 2. rural, țărănesc. (Obiceiuri \~.) 3. v. câmpenesc.Sursa : sinonime rústic adj. m., pl. rústici; f. sg. rústică, pl. rústiceSursa : ortografic RÚSTI//C \~că (\~ci, \~ce) 1) Care tine de viața de la țară; propriu vieții de la țară; câmpenesc; bucolic; rural. Datini \~ce. 2) iron. Care vădește lipsă de educație și delicatețe; lipsit de maniere alese; necioplit; grosolan. 3) fig. (despre mobilă, case etc.) Care este cu suprafața brută; nefinisat. /<lat. rusticus, fr. rustiqueSursa : NODEX RÚSTIC, -Ă, rústici, -ce, adj. ~ ** (Despre elemente de arhitectură și ornamente) Cu suprafața brută, ~ ** (Adverbial) Dar ocnașul, traducând rustic, în limba lui, întâmplarea asta, care-l supăra, a liniștit-o domol.Sursa : RÚSTIC, -Ă adj. (Liv.) De țară, ca la țară; câmpenesc; rustican. ** Simplu, necioplit, brut, grosolan. // s.f. Zidărie executată din blocuri masive de piatră a căror față exterioară este cioplită brut. [Cf. fr. rustique, lat. rusticus].Sursa : neologisme RÚSTIC, -Ă I. adj. 1. de (la), ca la țară; câmpenesc; rustican. 2. (fig.) simplu, necioplit, brut, grosolan. II. s. f. zidărie executată din blocuri masive de piatră, cu fața exterioară cioplită brut. (< fr. rustique, fr. rusticus)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru RUSTICRezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru RUSTIC. Cincinat Pavelescu - Pastel rustic ... Cincinat Pavelescu - Pastel rustic Pastel rustic de Cincinat Pavelescu Peste lacul poleit De amurgul ce pălește, Legănându-se plutește Barca liniștit. Lopătând cu drag, flăcăii Cântă dorul ce-i apasă, Pe ... Ioan I. Ciorănescu - Rustică Rustică de Ioan I. Ciorănescu Informații despre această ediție Cer înnorat și vestitor a ploaie, Pomi cari gem și cari se-ncovoaie, Vânt care gâfâie obosit, Soare ce moare în asfințit, Praf ce se-nalță pe drum în trâmbe, Care ce-aleargă pe uliți strâmbe, Turme ce grabnic se-ntorc din suhături, Flori ce tulpina și-o-nclină pe straturi, Și-apoi tăcere : cumpăna tace, Pe sat domnește vremelnică pace. Dar ploaia vânjos răbufnitu-și-a stropii, Plâng sălcii pletoase și freamătă plopii. Săgeți de mulsoare jos norii azvârlă Și curge mai turbure limpedea gârlă. Se văd o fată și un flăcău, La capăt de sat cum trec un pârău. Pe lunca de-alături i-a prins vijelia Și fata se vaită că uda-i e ia. Flăcăul minteanul pe spate i-aruncă Și-o strânge cu brațul, crezând că-i pe luncă, Dar fata un ghiont mânioasă i-a dat : « Te-astâmpără, bade, că iată-ne-n sat. Gheorghe Asachi - Limba și portul Gheorghe Asachi - Limba şi portul Datine naționale de Gheorghe Asachi Portul și limba au avut la noi totdeauna analogie între sine și vedera starea morală a nației. Strămoșii noștri, venind din Italia în Dacia, purta tunica, toga, coiful și lancea, costium carele astăzi vedem numai pe icoanele sfinților. Patricii [1] noștri vorbea limba latină (sermo urbanus), plebeii acea rustică și peregrină, care limbă astăzi trebuie să o învățăm prin shoale. În acel costium și cu acea limbă, plini de virtute și curaj, dacoromanii învingea pre dușmani, mărea faima și marginele imperiei romane, zidea cetățile Ulpia Traiana, Munițipium Iassiorum, Severinul etc., deschidea minele de la Torda, Auraria, Baia și înarca peste Dunăre puntea cea ghigantică, a căria ruine pun pe lume în mirare. De atunce de câte revoluții s-au prefăcut limba și portul patriciilor? Căci din Colona Traiană vedem că costiumul plebeilor era precum este astăzi și di s-ar fi păstrat niscai papire (manuscrisuri) despre limba rustică, de bună seamă s-ar fi vederat limba noastră cea mai apropietă de dânsa. În luptele lor cu barbarii și nevoiți de asprimea climei, ii au adoptat mai în urmă căciula dacică și au înspătat burca caucazică, ... Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger ... ce țin în mână o pană de gâscă și paratoner de oțel? Dar în rezumat eu sunt gata a crede că autorul, poporul rustic, stă mai presus de poetul și scriitorul clasic și estetic. Pentru că cel întâi deșteaptă și civilizează prostimea, iar cel de-al doilea delecteaÂză ... Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) ... astăzi e parfum de roze și cântec de privighetoare. Vestalelor, numai o noapte de fericire vă mai cer. Pe jgheabul verde al cișmelei un faun rustic c-o naiadă S-au prins de vorbe și de glume sub licăririle din cer; Columbe albe bat din aripi și visurile vin grămadă, Iar ... Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia Introducere de Constantin Stamati-Ciurea ( Răsunete din Basarabia ) Cernăuți, 1898 Renumiții autori ruși, Turgheniev și Gogol, au descris cu măiastra lor pană vastele stepe ale patriei lor, Turgheniev în Memoriile unui vânător și Gogol în Taras Bulba . Aceste admirabile opuri, ce le-am citit încă în tinerețile mele, m-au îndemnat să scriu și eu impresiunile unei vânătoare să¬vârșite de mine în tovărășie cu mai mulți amici ai mei prin Basa¬rabia, patria mea mai restrânsă, începând de la Chișinău și cutreierând stepele bătrânului Bugeac până la gurile Dunării. Descrierea primei mele excursiuni vânătorești, scrisă în lim¬ba rusească și publicată în anul 18531, a întâmpinat la cititorii din centrul imperiului cea mai călduroasă primire. Rușii din Basa¬rabia, din contra, mi-au arătat fățiș animozitatea lor, găsind, se vede, îndrăzneață încercarea unui mămăligar, precum binevoiesc ei a ne numi, de a umbla pe căile eroilor literaturii lor. Aceeași întâmpinare ostilă a aflat-o mai târziu, chiar la boierii români din Basarabia, comedia mea Cometa de la 1853 , prin care biciuiam deplorabila educațiune ce se da îndecomun copiilor noștri, lăsați pe ... Constantin Stamati - Geniul vechi al românilor și românii de astăzi Constantin Stamati - Geniul vechi al românilor şi românii de astăzi Geniul vechi al românilor și românii de astăzi de Constantin Stamati Cu doftorie amară, Acel bolnav înviază, Cu critică și ocară, Răul moral se-ndreptează. Este știut că în toți anii la sărbătoarea Sântului Ilie, la 20 iuliu, în orașul Fălticeni, ce este în ținutul Sucevii, din principatul Moldovei, se face un iarmaroc renumit, la care se adună nu numai neguțitorii din Moldova și Valahia, dar și o mulțime de neguțitori străini din depărtate locuri cu mărfuri scumpe, și acolea sau le vând cu ridicata unii altora, sau le schimbă pe alte mărfuri, încât în acest mare iarmaroc, ce ține două-trei săptămâni, se învârtește un alijveriș de câteva milioane de lei. Tot atuncea se adună acolo din cele mai de departe unghiuri ale Moldovei, și mai cu samă din Iași, Roman și Botoșani, mulțime de tineri boieri și tinere cucoane, nu pentru interesul negoțului, cu care prea puțini se îndeletnicesc, ce numai ca să se zăbovească sau să cumpere lucruri pentru a lor podoabă și îmbrăcăminte, cu care se fudulesc în iarmaroc, și întru adevăr că zi și noapte altă nu se răsună pe ulițe și ... Cincinat Pavelescu - Două epigrame Cincinat Pavelescu - Două epigrame Două epigrame de Cincinat Pavelescu Se zvonise prin Brăila că va sosi în curând noul judecător de pace. Șeful meu, Victor A., fusese mutat la București. Pierdeam în el și un spirit de o înaltă distincțiune, și un camarad de elită. Așa că, în așteptarea noului judecător, nerăbdarea mea se amesteca cu o nuanță de melancolie. În camera de consiliu mare, rece și goală, rezolvam hârtiile curente. Lemnele umede nu voiau să ardă. Era o toamnă ploioasă și tristă. Avocații intrau și ieșeau, care cu afaceri, care cu amabilități profesionale, toți interesându-se de sosirea noului-numit. Pe când mă pregăteam să intru eu în ședință, aprodul, un băiat slăbuț și palid, dar cu o voce de bas, mă anunță că un prieten voiește să-mi vorbească. - Să intre! Ca să-mi dau aer de magistrat ocupat, și pe care vizitele matinale nu-l prea încântă, țineam ochii pe hârtie. Un glas mai puțin simpatic, dar necunoscut, izbucnește: - Hei, ce faci, Cincinat? Ridic ochii spre noul-venit. Nu-l cunoșteam. Îi răspund totuși văzându-l așa familiar, fiindcă se și așezase la celălalt birou și începuse să răsfoiască niște dosare: - Mulțumesc, amice, dar ... Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcţiune şi cele de astăzi Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi de Nicolae Filimon Este necontestabil că teatrul italian, la noi, ca și în celelalte țări, are multe datorii de împlinit ca să corespunză cu fidelitate misiunii lui. El urmează a fi întocmit astfel pe cît să poată servi nu numai de distracțiune și petrecere, dar și de instrucțiune muzicală publicului nostru. Numai atunci se poate introduce adevăratul gust muzical, cînd publicul va veni în stare a înțelege bine operile muzicale și a aprețui frumusețea armoniii în perfecțiunea esecutărei ei; căci armonia, nefiind alt decît niște combinări de sunete pe legile nestrămutate ale naturii sau ale corpurilor sonoare puse în vibrațiune, ea complectează sau divinizează melodia, astă ispirațiune a sufletului care servă de temă sau de text operilor muzicale. Adevărata dar misiune a unui teatru de operă este ca, traducînd cu fidelitate cugetarea maeștrilor și reproducînd pe scenă operile lor așa precum sînt scrise, să formeze gustul publicului, iar nu să-l strice. Printr-o critică retrospectivă și repede ne vom încerca a arăta și daca direcțiunea trecută ... George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc
George Topîrceanu - Problema râsului şi humorul românesc Problema râsului și humorul românesc de George Topîrceanu I Ce e humorul? Când zicem despre un scriitor că are humor, înseamnă oare că avem a face cu un scriitor vesel?... Gheorghe Asachi - Voichița de Românie Gheorghe Asachi - Voichiţa de Românie Voichița de Românie de Gheorghe Asachi Persoane Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei. Vlad, Domnul Muntenimei. Coste, spatar din Moldova. Voichița, fiia lui Vlad. Sabina, muma ei. Codrat, june sătean. Mina, mireasa lui. Parcalab, muntean. Caraiman, comișelul lui Ștefan. Osman Aga. Oșteni de ambele țări. Un sahastru. Scena urmează în Românie la anul 1474. Cuprins 1 Actul I 1.1 Scena I 1.2 Scena II 1.3 Scena III 1.4 Scena IV 1.5 Scena V 1.6 Scena VI 1.7 Scena VII 1.8 Scena VIII 1.9 Scena IX 2 Actul II 2.1 Scena I 2.2 Scena II 2.3 Scena III 2.4 Scena IV 2.5 Scena V 2.6 Scena VI 2.7 Scena VII 3 Actul III 3.1 Scena I 3.2 Scena II 3.3 Scena III 3.4 Scena IV Actul I Scena I Reprezentează din năuntrul unei case rustice, la mijloc o masă, în giurul căria fetile cu Voichița și muma sa destramă peteala de nuntă. Hor de fete: Tu, mireasă, azi alege Acest aur lucitor, Care mâne va să lege Imeneul cu Amor, Ca viața ta să fie Senină, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RUSTICRezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru RUSTIC. ... AGRÉST , - Ă , agrești , - ste , adj . ( Rar ) Câmpenesc , rustic ... BUCÓLIC , - Ă , bucolici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . De păstor , păstoresc , pastoral ; p . ext . de la țară , câmpenesc , rustic ... f . Specie de poezie lirică și erotică din sfera poeziei bucolice , în care este prezentată , în formă optimistă sau idealizată , viața și dragostea în cadrul rustic ... IDILÍSM s . n . 1. Caracteristică a ceea ce este idilic ; caracter rustic - idealizat al unei opere literare sau al unei literaturi . 2. Caracter romanțios , sentimental al unei opere de artă . 3. Preferință pentru elemente idilice . - Idilă + suf ... MAHÓRCĂ s . f . 1. Plantă anuală din familia solanaceelor , cu frunze mari , bogate în nicotină și în acid citric , dar lipsite de aroma frunzelor de tutun ; tutun turcesc ( Nicotina rustica ) . 2. Tutun de calitate inferioară , fabricat din rădăcinile mahorcii ( ... PASTORÁL , - Ă , pastorali , - e , adj . , s . f . 1. Adj . De păstor , păstoresc ; p . ext . de la țară . câmpenesc , rustic . 2. Adj . ( Despre creații literare ) Care zugrăvește în mod idilic viața păstorilor , viața de la țară ; bucolic . 3. S . f . Operă literară cu conținut pastoral ... ... patriarhiei , privitor la patriarh sau la patriarhie . 2. Care amintește simplitatea obiceiurilor și a traiului din vechime ; p . ext . liniștit , tihnit ; bătrânesc , tradițional , rustic RÂNDUNÍCĂ , rândunici , s . f . 1. Pasăre călătoare insectivoră cu coada adânc bifurcată , cu pene albe - gălbui pe burtă și negre - albăstrui pe spate ( Hirundo rustica ) . 2. Compus : rândunică - de - mare = pește marin care înoată pe fundul apei cu ajutorul înotătoarelor pectorale ( Trigla lucerna ) . 3. Ultima dintre cele cinci pânze ale unui catarg , așezată în vârful acestuia . - Rândun [ ea ] + suf . - ... RUSTICÁN , - Ă , rusticani , - e , adj . ( Italienism rar ) Rustic ... RUSTICITÁTE s . f . Caracterul a tot ce este rustic Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||