|
|
||
|
Cuvântul REDUSA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: REDUS Vezi și:REDUS, MINIATURĂ, UȘOR, MĂRGINIT, MĂRUNT, MIC, NIȚEL, REDUCE, SCURTAT, ÎNȚESA, ÎNGUSTAT ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului REDUSA: REDUSĂ, REDUSĂ.
REDUSA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. REDÚS, -Ă, reduși, -se, adj. 1. Scăzut, micșorat, diminuat (ca proporții, cantitate, intensitate, valoare). ** (Despre funcții și expresii algebrice) Asupra căreia s-a efectuat operația pentru obținerea celei mai simple forme; simplificat. 2. (Despre oameni) Lipsit de inteligență, de cultură, mărginit, prost. 3. (Chim.; despre substanțe) Din care a fost scos oxigenul și care a câștigat electroni. - V. reduce.Sursa : DEX '98 Redus ≠ căpos, deștept, erudit, inteligent, isteț, mărit, numeros, vastSursa : antonime REDÚS adj. v. meschin.Sursa : sinonime REDÚS adj. 1. mic. (O suprafață \~; de proporții \~.) 2. diminuat, micșorat, scăzut. (O suprafață aridă \~.) 3. v. limitat. 4. v. insuficient. 5. v. pre-scurtat. 6. v. scurt. 7. concentrat, prescurtat, rezumat, scurtat, (fig.) comprimat, condensat. (O expunere \~.) 8. împuținat, micșorat, scăzut. (Numărul lor e acum mult \~.) 9. v. sărac. 10. sărac. (Are un vocabular \~.) 11. încetinit, micșorat, moderat. (Merge cu viteză \~.) 12. v. atenuat. 13. diminuat. 14. v. scăzut. 15. coborât, jos, scăzut, scoborât. (Temperatură \~.) 16. mic, prost, slab. (O vizibilitate \~.) 17. v. slab. 18. limitat, mic. (Un câștig \~.) 19. limitat, mărginit, restrâns. (Trebuințe \~.) 20. v. secundar. 21. v. scăzut. 22. insuficient, mic, puțin, slab. (Are posibilități \~ de realizare.) *23. (fig.) v. mărginít. 24. v. slab.Sursa : sinonime REDÚ//S \~să (\~și, \~se) 1) v. A REDUCE și A SE REDUCE. 2) fig. (despre persoane) Care denotă inteligență insuficientă; mărginit; mediocru; limitat. /v. a (se) reduceSursa : NODEX REDÚS, -Ă adj. 1. Micșorat, scăzut. ** (Despre fracții și expresii algebrice) Simplificat. 2. (Despre oameni) Lipsit de inteligență; mărginit, prost. ** (Lingv.; despre sunete) Slab perceptibil. 3. (Despre substanțe) Din care s-a eliminat oxigenul. [< reduce].Sursa : neologisme REDÚS, -Ă adj. 1. scăzut, micșorat; mic. * (despre fracții, expresii algebrice) simplificat. 2. (despre oameni) lipsit de inteligență; mărginit, prost. * (lingv.; despre sunete) slab perceptibil. 3. (despre substanțe) care a suferit operația de reducere (3). (< reduce)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru REDUSARezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentru REDUSA. Ion Luca Caragiale - Epigrame (Caragiale) ... țaței: Precum scânteia licărește De sgândărești o leacă spuza, Orcine-ar sgândări găsește Sub Teleor pe A.C. Cuza * E natura: că te-a redus La gradul de copist, Când copiezi așa exact Ferventule Cuzist. * Ajunul Paștelui!... redus !! Lui Teleor îi crapă buza !!! Atunci !!! E-ngrozitor de spus !!! Făcu apel la A.C. Cuza !!!!! Teleor, dragă țățică, Te prinsei, mânca-ți-ai muza, Și ... Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l Antim Ivireanul - Dedicaţie la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 de Antim Ivireanul Preacuviosului, preastrălucitului, preaseninului și prin voia celui de sus devenitului stăpân și domn al întregii Ungrovlahii, domnului Ioan Constantin Basarab voevod, mântuire, viață bună, milă din partea lui Dumnezeu și fericire deplină. Nu-i vor lipsi, zice, lui Dumnezeu ostașii care i se cuvin (Epistola a V-a lui Synesius) în biserici; adică, nu au lipsit și nici nu vor lipsi vreodată în orice împrejurare ostașii Domnului din ceruri, neînfricații luptători ai sfintelor biserici ale lui Dumnezeu, și înflăcărații înțelegători ai adevărului, ca și biruitorii și purtătorii de trofee împotriva oricărei falange de eretici și în contra oricărei alte rătăciri grecești și ateiste, înarmați nu numai cu arme convingătoare și cu dovezi ale sfintei și divin inspitei Scripturi, ba chiar și cu raționamente logice și de neînvins, infailibile și de necombătut, folosindu-se în toate de adevărul însuși, fie ca refugiu, fie ca apărător. Adevărul [care] a orânduit să fie totdeauna alături de cei credincioși și ... Ion Luca Caragiale - Ultimele gogoși calde Ion Luca Caragiale - Ultimele gogoşi calde Ultimele gogoși calde de Ion Luca Caragiale Ultimele gogoși calde [I] (Serviciul telegrafic particular) Țarigrad, marți, Ședința Parlamentului. - Deputatul Gianabet interpelează pe ministrul de resbel, în privința bombelor cu cari se bombardează orașele românești. Interpelatorul întreabă, dacă ministrul știe pentru ce ghiulelele nu bat la țintă și nu fac explozie, spre rușinea lui Abdul-Kerim. Ministrul răspunde: ioc ! Dupe răspunsul ministrului, Parlamentul votează o moțiune de sictir ministerului, formulată de interpelator. Anasini-Zavrac, capul centrului drept, este chemat a forma noul cabinet. Vidin, marți seara. Materialul de artilerie din cetate a tras reveneală. Bombardarea cetății a început. Ghiulelele din Calafat fac stricăciuni mari. Lui Hogea din Vidin, o ghiulea i-a luat ceașca cu cafea din mână tocmai când o aducea la gură. Unui cadiu, o altă ghiulea i-a spart luleaua ciubucului. Pe ulițele Vidinului au rămas multe perechi de papuci fără stăpân. De trei zile câinii din cetate urlă a pustiu. Agenția Havas a trimis din București către ziarele din străinătate următoarea depeșe: Toate silințele guvernului român, de a opri ca teritoriul său să devie ... Ion Luca Caragiale - Un dicționar român Ion Luca Caragiale - Un dicţionar român Un dicționar român de Ion Luca Caragiale Dicționarele au fost întotdeuna considerate ca contingentul cel mai însemnat al genului plictisitor. Răsfoirea unor asemenea cărți nu se face decât la momente solemne în viața școlărească, la traducerea unui autor sau la prepararea unui examen, și atunci, vorba o dată găsită, nenorocitul caută să se sustragă cât mai repede de sub acea atmosferă savantă, dar obositoare. Iată, însă, un dicționar, apărut zilele acestea — Dicționarul universal al limbii române de Lazăr Șaineanu — care pare a respira un aer mai simpatic și unde percurgerea unei pagini îți satisface nu numai curiozitatea, ci-ți insuflă dorința de a nu bate în retragere. Prin ce mijloc a reușit autorul să facă întrucâtva interesante niște materiale obicinuit atât de aride? Prin faptul, cred, că el nu s-a mărginit în opera sa de a înregistra un singur factor de cultură, ci a căutat să îmbrățișeze toate manifestațiunile vieții ale unui popor modern: literatură, științe, arte, meserii, industrie, comerț etc. Astfel, acest dicționar universal oferă o imagine redusă, dar precisă a culturei noastre actuale, întrucât ... Mihai Eminescu - Înger și demon Mihai Eminescu - Înger şi demon Înger și demon de Mihai Eminescu Noaptea-n Doma întristată, prin lumini îngălbenite A făcliilor de ceară care ard lângă altare - Pe când bolta-n fundul Domei stă întunecoasă, mare, Nepătrunsă de-ochii roșii de pe mucuri ostenite, În biserica pustie, lângă arcul în părete, Genuncheată stă pe trepte o copilă ca un înger; Pe-a altarului icoană în de raze roșii frângeri, Palidă și mohorâtă Maica Domnului se vede. O făclie e înfiptă într-un stâlp de piatră sură; Lucii picături de smoală la pământ cad sfârâind Și cununi de flori uscate fâșâiesc amirosind Ș-a copilei rugăciune tainic șopotit murmură. Cufundat în întuneric, lâng-o cruce mărmurită, Într-o umbră neagră, deasă, ca un demon El veghează, Coatele pe brațul crucii le destinde și le-așază, Ochii cufundați în capu-i, fruntea tristă și-ncrețită. Și bărbia lui s-apasă de al pietrei umăr rece, Părul său negru ca noaptea peste-al marmurei braț alb; Abia candela cea tristă cu reflectul ei roz-alb Blând o rază mai aruncă ce peste-a lui față trece. Ea un înger ce se roagă - El un demon ... Mihai Eminescu - Epigrame (traduceri) Mihai Eminescu - Epigrame (traduceri) Epigrame Epigrama este o specie literară a genului liric, de proporții reduse, care satirizează elementele negative ale unui caracter omenesc, ale unei situații etc. și se termină printr-o poantă ironică. Pentru mai multe detalii vedeți și articolul Wikipedia:Epigramă . Listă de autori care au scris epigrame și care se găsesc pe Wikisource. Pentru mai multe detalii vedeți și Categorie:Epigrame . Grigore Alexandrescu Ion Luca Caragiale Mihai Eminescu Ștefan Octavian Iosif Cincinat Pavelescu Alexandru Mihai Eminescu - La moartea lui Neamțu ... aștept stelele cerești? De-a vieții grea enigmă ție-acuma nu-ți mai pasă, Căci problema ei cea mare la nimic o ai redus. Pe când nouă-ncă viața e o cifră nențeleasă Și-n zădar cătăm răspunsul la-ntrebarea ce ne-am pus. În zădar ne batem capul ... Urmuz - Isma%C3%AFl și Turnavitu ... se răzbună grozav pe IsmaĂ¯l, căci, punînd să i se fure acestuia toate rochiile, cu gaz dintr-însul le dădu foc pe-un maidan. Redus astfel la mizerabila situație de a rămîne compus numai din ochi și favoriți, IsmaĂ¯l abia mai avu puterea să se tîrască pînă ... Ion Luca Caragiale - Diplomație Ion Luca Caragiale - Diplomaţie Diplomație de Ion Luca Caragiale Mă-ntâlnesc cu amicul meu nenea Mandache pe trotuar, la berărie. — Salutare, nene Mandache. — Salutare, neică. — Ce stai așa pe gânduri? — Eu? pe gânduri? — Nu cumva te-a suprimat și pe dumneata? — Ei, aș!... — Te văz așa... distrat și cam nervos. — Nu, frate; aștept pe soția mea, și nu mai vine; am mare nerăbdare să văz dacă a reușit și acuma... Dacă reușește ș-acuma, halal să-i fie!... că ăla e un ciufut... — Cine e ciufut? — Nu-l cunoști! unul de la care vrem să cumpărăm niște case... Ă€ propos: de ce nu ne trimiți și nouă acasă Moftul român? — Ba vi-l trimiț bucuros. — Grozav îi place soției mele să-l citească... — Vi-l trimiț, nene Mandache; îl vrei pe un an ori pe șase luni? — Cum, pe un an ori pe șase luni? — Da, abonament. — Cum, abonament? — Nu zici că vrei să te abonezi? — Ce abonament, monșer? de la prieteni să ceri abonament?... Ce mare lucru! un număr mai mult ori mai puțin. — Cum, ... ... și la Vision dHĂ©bal ale lui Ballanche, în Centaurul lui Maurice de GuĂ©rin. Este de notat că, la Grigori Sturdza, romanul personal e redus la lirism cu o consecvență aproape fanatică. Avem aci încercarea de a păstra puritatea strictă a unei forme. Prin aceasta cartea ... ... gradul cel mai înalt este ca să ia seara, prin biserici, instantanee de pe sfinții mai în vârstă, pe cari le vinde apoi cu preț redus credulei sale soții și mai ales copilului Bufty, care are avere personală. Acest negoț nepermis nu l-ar fi exercitat pentru nimic în lume Stamate ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REDUSARezultatele 1 - 10 din aproximativ 148 pentru REDUSA. REDÚS , - Ă , reduși , - se , adj . 1. Scăzut , micșorat , diminuat ( ca proporții , cantitate , intensitate , valoare ) . 2. ( Despre oameni ) Lipsit de inteligență , de cultură , mărginit , prost . 3. ( Chim . ; despre substanțe ) Din care a fost scos oxigenul și care a câștigat MINIATÚRĂ , miniaturi , s . f . 1. Operă de artă plastică ( în special pictură ) de dimensiuni reduse , lucrată cu multă finețe și minuțiozitate . 2. Obiect de dimensiuni reduse ; spec . obiect de mici dimensiuni care reproduce , la o scară mult redusă , un alt obiect . [ Pr : - ni - ... linii etc . ) Care este ( sau pare a fi ) făcut printr - o apăsare slabă sau de un corp cu greutate redusă . 5. Mic , puțin , redus ( ca volum , amploare , consistență , intensitate ) . II. Adj . 1. Care este lesne de suportat , de îndurat ; ( despre boli ) lipsit de gravitate ; ( despre obligații materiale ) care nu ... ... MĂRGINÍT , - Ă , mărginiți , - te , adj . 1. Limitat , redus . 2. Fig . ( Despre oameni ) Lipsit de inteligență ; limitat , redus MĂRUNT , - Ă , mărunți , - te , adj . 1. De dimensiuni , de proporții reduse ; ( foarte mic ) . 2. ( Despre bani ; adesea substantivat ) Cu monede divizionare , cu mărunt . 3. De înălțime , de statură mică ; scund , mic . 4. ( Despre mers ) Cu pași mici ( și grăbiți ) . 5. ( Despre ființe ) Care este de vârstă fragedă , abia născut sau de câțiva ani ; care este nevârstnic . 6. Fig . ( Despre oameni ) Care are o importanță , o valoare redusă ; mic , neînsemnat . 7. Fig . ( Despre oameni ) Lipsit de înțelegere , de generozitate , care dovedește orizont limitat . [ Var . : ( pop . ) mănúnt , - ă ... MIC , - Ă , mici , adj . 1. Care este sub dimensiunile obișnuite ; de proporții reduse . 2. Puțin numeros : redus , limitat . 3. ( Despre sunet , glas etc . ) Puțin intens ; slab , încet , stins ^2 . scăzut . 4. ( Despre zi , noapte etc . ) Care durează puțin ; scurt . 5. De vârstă ... NIȚÉL , - ÍCĂ , niței , - ele , adj . ( Fam . ) Care reprezintă o parte redusă ( din total ) ; de proporții reduse ; ... o combinație cu ajutorul unui agent chimic . 4. ( Înv . ) A cuceri , a subjuga , a cotropi . [ Perf . s . redusei , part . redus ... SCURTÁT , - Ă , scurtați , - te , adj . 1. ( Despre obiecte ) Care este redus din lungime sau din înălțime . 2. ( Despre timp sau acțiuni durative ) Care este redus ... ÎNȚESÁ , înțés , vb . I . Tranz . A vârî , a băga într - un spațiu redus ... ÎNGUSTÁT , - Ă , îngustați , - te , adj . Care a devenit îngust , căruia i s - a redus Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||