|
|
||
|
Cuvântul RECIPROCĂ nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: RECIPROC Vezi și:RECIPROC, CORELAȚIE, CORELATIV, INTERACȚIUNE, RECIPROCITATE, ÎNTRAJUTORARE, ÎNTREPĂTRUNDE, ANTIFON, ANTINOMIE, BILATERAL, BIUNIVOC ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului RECIPROCĂ: RECIPROCA.
RECIPROCĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. RECIPRÓC, -Ă, reciproci, -ce, adj. (Despre acțiuni, fenomene, sentimente etc.) Care acționează unul asupra celuilalt, care se influențează unul pe altul, care vine din amândouă părțile; p. ext. care angajează în egală măsură. * (Log.) Propoziții (sau judecăți) reciproce = propoziții (sau judecăți) în care subiectul uneia poate deveni predicatul alteia, și invers. (Gram.) Reflexiv reciproc = formă verbală care arată că acțiunea este făcută în același timp de două sau de mai multe subiecte, fiecare dintre ele suferind, în general, efectele acțiunii făcute de celelalte. (Mec.) Figură reciprocă = figură cu ajutorul căreia se determină forțele care acționează în barele unei grinzi cu zăbrele. (Mat.) Ecuație reciprocă = ecuație care, pe lângă orice soluție dată, admite ca soluție și valoarea inversă a acesteia. Teoremă reciprocă (și substantivat, f.) = teoremă ale cărei premise sunt concluziile altei teoreme, și invers. Numere reciproce = numere care, înmulțite unul cu celălalt, dau un produs egal cu unitatea. - Din fr. réciproque, lat. reciprocus.Sursa : DEX '98 RECIPRÓC adj., adv. 1. adj. v. mutual. 2. adv. (fam.) viceversa. (- Mulțumesc! - \~!)Sursa : sinonime recipróc adj. m. (sil. -proc), pl. recipróci; f. sg. reciprócă, pl. recipróceSursa : ortografic RECIPRÓ//C \~că (\~ci, \~ce) și adverbial 1) (despre acțiuni, fenomene etc.) Care se realizează concomitent; care se influențează unul pe altul; mutual. 2) (despre convenții, acorduri etc.) Care obligă în egală măsură părțile contractante. /Sursa : NODEX RECIPRÓC, -Ă adj. (Despre acțiuni, fenomene, sentimente etc.) Care acționează unul asupra celuilalt; mutual. ** Ecuație reciprocă = ecuație cu o singură necunoscută, ale cărei rădăcini sunt două câte două, una reciprocă celeilalte; teoremă reciprocă (și s.f. ) = teoremă ale cărei premise sunt concluziile altei teoreme și invers; judecăți reciproce = judecăți în care subiectul uneia poate să devină predicatul celeilalte și invers; reflexiv reciproc = reflexiv care arată că acțiunea este făcută simultan de două obiecte, fiecare dintre acestea suferind efectele acțiunii celuilalt. ** (Despre convenții, obligații) Care angajează în egală măsură părțile contractante. [< fr. réciproque, cf. lat. reciprocus].Sursa : neologisme RECIPRÓC, -Ă adj. (despre fapte, fenomene, sentimente) care acționează unul asupra celuilalt. o (mat.) ecuație ~ă = ecuație care, pe lângă orice soluție dată, admite ca soluție și valoarea inversă a acesteia; teoremă ~ă (și s. f.) = teoremă ale cărei premise sunt concluziile altei teoreme și invers; judecăți ?e = judecăți în care subiectul uneia poate deveni predicatul celeilalte și invers; reflexiv ~ = reflexiv care arată că acțiunea este făcută simultan de două subiecte, fiecare dintre acestea suferind efectele acțiunii celuluilt. * (despre convenții, obligații) care angajează în egală măsură părțile contractante; mutual. (< fr. réciproque, lat. reciprocus)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru RECIPROCĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 39 pentru RECIPROCĂ. Dimitrie Anghel - Indignare reciprocă Dimitrie Anghel - Indignare reciprocă Indignare reciprocă de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Cu pana ta măiastră cinci sonete Am scris, cum vezi, până acum, gânsace Dar pana s-a uzat și nu mai face – Dă-mi altă pană...â€� – „Nu, destul poete! Vrei să mă jumulești de viu !? Dă-mi pace! Plătesc cam scump promisele cuplete. Eu nu-ți mai dau nimic... Mii de regrete! De-aci încolo scrie cum îți place!...â€� „Măcar o pană dă-mi confrate! Salvează-mă! Acesta-ți este rolul!â€� - „Las c-am salvat o dată Capitoliul Noi gâștele, - și tot am fost mâncate… Purtarea voastră nu-i de loc galantă...â€� - „Hai, marș de-aici friptură ambulantă! Ștefan Octavian Iosif - Indignare reciprocă Ştefan Octavian Iosif - Indignare reciprocă Indignare reciprocă de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Cu pana ta măiastră cinci sonete Am scris, cum vezi, până acum, gânsace Dar pana s-a uzat și nu mai face – Dă-mi altă pană...â€� – „Nu, destul poete! Vrei să mă jumulești de viu !? Dă-mi pace! Plătesc cam scump promisele cuplete. Eu nu-ți mai dau nimic... Mii de regrete! De-aci încolo scrie cum îți place!...â€� „Măcar o pană dă-mi confrate! Salvează-mă! Acesta-ți este rolul!â€� - „Las c-am salvat o dată Capitoliul Noi gâștele, - și tot am fost mâncate… Purtarea voastră nu-i de loc galantă...â€� - „Hai, marș de-aici friptură ambulantă! Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj de Alecu Russo Fiecare revoluție trebuie să nască un adevăr pe lume, și fiecare criză prin care a trecut omenirea a produs un bine sau germenul unui bine, dar nimic până acum nu a putut să desființeze falsul patriotism. Falsul patriotism este masca egoismului în timpurile de tulburare. Aceia care speculă libertățile popoarelor, care nu au alte principii decât interesul personal, alt Dumnezeu decât pe sine însuși, altă profesie de credință decât noi prin noi și pentru noi ; aceia care nu cred nici în popor, nici în libertate, nici în sacrificiuri, nici în devotament, se acoperă cu haina patriotismului în zile de lupte, în zilele cele mari ale popoarelor. Ei par că fac sacrificiuri, dar nu sacrifică nimica, ci pun la dobândă. * Frazele sunătoare ale acelor ce grăiesc mult ascund adeseori precugetări urâcioase. Adevărații oameni ai poporului, aceia care gândesc ca dânsul, vorbesc puțin, lucrează cât pot și plâng, când alții tot grăiesc! Poporul suferă și geme, poporul lucrează, poporul nu grăiește decât prin tăcerea lui. Când adevărații oameni ai poporului au grăit și cu umărul poporului ... George Coșbuc - Un imn preasfintei gramatice ... tot asemeni te salut, o, prezumtive, Număr genitiv în cazul numelor intranzitive. Tu, obiect concret și simplu, tu, circumstanțial de loc, Locativ pasiv, conjuncții, complimente reciproc! Unde să găsesc puterea de-a trăi, de nu la tine, Gen subordonat prin verbul reflexivelor suspine? Cardinale - acuzative, virgulă și period, Două ... George Topîrceanu - I. Minulescu: Trei romanțe pentru mai târziu George Topîrceanu - I. Minulescu: Trei romanţe pentru mai târziu I. Minulescu: Trei romanțe pentru mai târziu de George Topîrceanu Romanța automobilului Păzea! Păzea că trece-n goană, Aleargă, Vâjâie ca vântul, Și dacă n-ai urechi normale te face una cu pământul! El vine drept din arsenalul Progresului uman Modern, Să te trimată-n bezna rece a Absolutului etern. Păzea! Că trece-n zbor copilul civilizației extreme Și zvârle-n aer trei semnale, — Trei versuri mici Din trei poeme Pe care trei poeți deodată În trei orașe le-au cântat, — Un leit-motiv, Trei note scurte, cu timbrul galbenului mat. Dar cine poate să priceapă Simbolul celor trei semnale Ce conturează-n spațiu Albe Și verzi Intenții criminale? Păzea, că e iresponsabil, El are flacări în artere Și te pălește fără veste cu patruzeci de cai putere! Pufnește, Zbârnâie, Se-ntoarce Și lasă-n urma lui, pe drum, Miros albastru de benzină Și nori de pulbere Și fum... S-a dus, Adio! Poate-acuma deja comite alte crime, Pe când în urma lui se scoală din praf Infirmele victime, — O hecatombă de cadavre Pe-altarul nobilului Sport, Gesticulând cu indignare, din drum, ... Ion Luca Caragiale - D. B. P. Hăsdeu Ion Luca Caragiale - D. B. P. Hăsdeu D. B. P. Hăsdeu de Ion Luca Caragiale Am avut alaltăieri plăcerea să revăz pe onor. D. B.P. Hăsdeu, și fără mult înconjur l-am rugat, daca nu vrea chiar să ne dea din când în când câteva rânduri, să ne permită măcar a reproduce în Epoca literară câte ceva din scrierile d-sale mai vechi, pe cari publicul actual nu le mai poate găsi… Sunt bucăți mai ales umoristice remarcabile. Onor. d. Hăsdeu a binevoit să ne acorde această permisiune. Dar, cum e omul, totdeauna nemulțumitor, am îndrăznit a-l mai ruga să ne dea și o scrisoare cel puțin de trei rânduri, în care să ne consemne în scris această permisiune. Totdeauna scrisorelele oamenilor mari cătră cei mici îi ridică în opinia celor mici pe cei mari și pe cei mici în opinia publică – este un schimb amabil de ridicări reciproce. La aceasta spiritualul academic mi-a răspuns: Reprodu ce vrei, dar scrisoare nu-ți dau. Pentru ce? Unde ai văzut om serios ca mine să dea hârtie la mâna unui cioflingar ca tine? Fără o glumă nu se putea! Dar ... Ion Luca Caragiale - Resbelul 1877 ... zadar au fost stăruințele, în zadar amenințările: niciun folos. Țarul este neînduplecat; Sultanul este mahmur. Cei doi berbeci voiesc cu orice preț să se bată reciproc. Întrucât privește acest războiu, prevederile noastre sunt categorice: Dacă nu Sultanul, Țarul va fi învingător - și vice-versa. Aceasta încă nu o știu destul de ... Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"... ... și producătoare, aceste neamuri își dau seama că le trebuește, din contră, să trăiască și să progreseze în deplină armonie socială și politică, respectându-și reciproc limba, datinile și credințele religioase, și sprijinindu-și reciproc cultura și prosperitatea economică - fiindcă binele și prosperitatea unuia sunt spre binele și prosperitatea celuilalt, și ale amândurora împreună sunt spre întărirea marelui lor Stat ... Gheorghe Asachi - Oile Oile de Gheorghe Asachi Apolog Imitație Eu nu știu di ce acuma, ca în timpul cel trecut, Alte vite chiar ca omul nu au dar de limbuție? Căci în epoca străveche, cum făcutu-ni-au știut Esop, Lafonten în Franța și nu-s Cine-n Românie [1] Zburătoare, târâitoare și cvadrupede animale Discutau politici cvestii prin camere și tribunale. Pe atuncea de oi turme cu ai lor berbeci și miei Alegeau acele câmpuri unde ierbele-s mai bune, Rumigau trifoi și cimbru pe podișuri și prin văi, Fără a fi privighete de păstori pe la pășune, Nici de zer și d-a lor lapte n-au fost vasăle umplute Nici de lână dispoiete sau la măcelari vândute. Îns-acea independență și dorita liberta Cătră care ș-oaia aspiră au avut defecte grele, Cum în viața sa putut-au fiecine observa C-orice stare au meserie nu-i scutită de-a ei răle, Noi videm pe toată ziua pentr-a omului pacate Că cu binele și răle deseori sunt îmbinate. C-atunci când lânoasa turmă păștea-n pace, deseori, Îndemnat de foamea cruntă, stând la pândă în pădure, Nempacat ... ... masă.) Bine, frate, eu nu beau nimic, ca'va s'zică?... Dă-mi o halbă... (Niță și Ghiță se uită unul la altul, întrebându-se reciproc din ochi cine este amicul.) Amicul (ciocnește halba cu paharele amicilor și bea): Pardon... un moment. (Pleacă.) G.: Cine e amicul? Îl cunoști? N.: Nu ... S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Ștefan Octavian Iosif S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Ştefan Octavian Iosif Ștefan Octavian Iosif () n. 11 septembrie 1875 , Brașov d. 22 iunie 1913 , București Poet și traducător român Biografie în limba română Citate în limba română Multimedia la Commons Cuprins 1 Poezii 1.1 Versuri (1897) 1.2 Patriarhale (1901) 1.3 Sonete (1901 - 1902) 1.4 Cântece și balade (1901 - 1902) 1.5 Poezii (1902) 1.6 Credințe (1905) 2 Traduceri 3 În colaborare cu Dimitrie Anghel 4 Legături externe Poezii Versuri (1897) Vesele semnale Lumea lor! April Goana Surorile Sărbătoare Aceleiași Patriarhale (1901) Bunica Revedere Furtuna Cobzarul Adio Haiducul Artiști Sonete (1901 - 1902) Cătră tinerii poeți Reînviere Adio În treacăt De sărbători Cronicarii Boierii Răzmirița Lăutarul Haiducul Secerișul Farniente În parc În atelier De urît Un cîntec Poezia Toamnă (Te uită, frunza pică irosită) Cântece și balade (1901 - 1902) Cântece Singurel ca un haiduc... Nu mai sun pe luncă flori... Boii stau în jug supuși... Dragă codrule, te las... Stau la Bălgrad trei fârtați... Frumoasa Irină Cântec de primăvară (Înfloresc grădinile) Novăceștii Mi-e dor Eroul de la Königgrätz Ruptură Pintea De cântece Parisu-i plin... Steaua Ielele La cules Visează codrul Apa morților Poezii (1902) Veselie ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RECIPROCĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 63 pentru RECIPROCĂ. RECIPRÓC , - Ă , reciproci , - ce , adj . ( Despre acțiuni , fenomene , sentimente etc . ) Care acționează unul asupra celuilalt , care se influențează unul pe altul , care vine din amândouă părțile ; p . ext . care angajează în egală CORELÁȚIE , corelații , s . f . 1. Relație , legătură reciprocă între două sau mai multe lucruri sau fenomene ; relație în care unul dintre termeni nu poate exista fără celălalt . 2. Dependență reciprocă , relație a două fenomene sau procese între variațiile cărora există o anumită ... CORELATÍV , - Ă , corelativi , - e , adj . Care este în relație reciprocă cu ceva , care indică un raport reciproc INTERACȚIÚNE , interacțiuni , s . f . 1. Formă de legătură a obiectelor , a fenomenelor etc . , manifestată printr - o influențare , condiționare sau acțiune cauzală reciprocă . 2. ( Fiz . ) Acțiune reciprocă între două sau mai multe corpuri , sisteme fizice , fenomene ... RECIPROCITÁTE , reciprocități , s . f . 1. Însușirea de a fi reciproc . 2. ( Mat . ) Relație între două numere , ecuații sau teoreme prin care una dintre ele este reciprocă celeilalte . 3. ( Fiz . ) Proprietate a razelor luminoase ... ÎNTRAJUTORÁRE s . f . Ajutorare reciprocă , ajutor mutual . - Întru + ... ÎNTREPĂTRÚNDE , întrepătrúnd , vb . III . Refl . recipr . A se pătrunde reciproc ... 1 , antifoane , s . n . Versete sau parafrazări din psalmi care sunt repetate de două coruri sau de două voci , ca și cum și - ar răspunde reciproc ... ANTINOMÍE , antinomii , s . f . Contradicție aparent insolubilă între două teze , două legi sau două principii ( filozofice ) , care se exclud reciproc ... opuse , simetrice . 2. Care privește în același timp două laturi sau aspecte ( fundamentale ) ale unui întreg . 3. ( Despre date , contracte , convenții ) Care obligă în mod reciproc ... BIUNIVÓC , - Ă , biunivoci , - ce , adj . ( Mat . ) Care se află într - un raport reciproc Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||