Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:RECHEMARE, DISPONIBILITATE, EVOCATOR, REAMINTI ... Mai multe din DEX...

RECHEMA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RECHEMÁ, rechem, vb. I. Tranz. A chema înapoi, a chema din nou. ** Fig. A-și reaminti, a evoca o imagine, o întâmplare trecută etc. ** Fig. (Rar) A trezi (la realitate); a dezmetici. - Re^1- + chema.

Sursa : DEX '98

 

RECHEMÁ vb. v. evoca.

Sursa : sinonime

 

rechemá vb., ind. prez. 1 sg. rechém, 3 sg. și pl. recheámă; conj. prez. 3 sg. și pl. rechéme

Sursa : ortografic

 

A RECHEMÁ rechém tranz. 1) A chema din nou. \~ în armată. 2) A chema înapoi. \~ un ambasador. 3) fig. (evenimente, fapte sau imagini din trecut) A readuce în amintire, a evoca; a reaminti. /re- + a chema

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru RECHEMA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 48 pentru RECHEMA.

Dimitrie Bolintineanu - La Danubiu

Dimitrie Bolintineanu - La Danubiu La Danubiu de Dimitrie Bolintineanu I O, râu de timpuri mândre, Danubiu maiestos! Tu ne rechemi cu fală trecutul glorios Cum un bătrân ce timpul îl uită să răpească Recheamă celor tineri mărirea strămoșească! Dar rechemând virtutea străbunilor eroi, În timpuri de cădere, cât dor deștepți în noi! II În aurora timpului, În zile mai senine, Nu cunoscuseși fiarele Popoarelor străine. Pe malurile fragede Creșteau flori parfumate, Eroi și blânde vergine, De grații cununate. Iar undele cu vasele Se-ncununau voioase Ca valurile câmpului Cu flori primăvăroase. Când armele străinilor Tunau p-a ta câmpie, În vijelia luptelor Tu tresăreai c-urgie. Sub undele sălbatice Sorbeai tu hoarde rele; Cu sânge, cu cadavere Curau undele tele. Atunci și fiii patriei Strigau cu flăcărare ,,A noastră-i vechea Dunăre Și dalba-i apărare!" III P-ale tele valuri azi ca altădată, Cresc flăcăi, fecioare, flori frumoase cresc, Dar flăcăii pleacă fruntea durerată, Verginele varsă lacrimă-nfocată, Florile născute se și veștejesc. Vasele se leagăn peste valuri, line. Dar cu fericire nu le pot vedea, Căci aceste vase toate sunt străine Și tot pare-n lacrimi la vederea mea! Astăzi ca-n vechime, ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Imnul muncii

Ştefan Octavian Iosif - Imnul muncii Imnul muncii de Ștefan Octavian Iosif Acum începe munca cea spornică și saltă C-o grabă fericită dintr-o rotilă într-altă, E-o spornică-nfrățire de mii și mii de fire, Ca un acord armonic de încordate lire. E-o goană de bobine, de roți și transmisioane, Ce prind să se-nvârtească și-ncep să se hârjoane. Și vuie toată casa de-asurzitoarea larmă. Ici munți albi de zăpadă se zdrumică, se sfarmă, Pe roțile-nroșite ies norii albi de aburi; Viu apa clocotește și colcăie în jgheaburi; Urzeala străvezie pe suluri se destramă; Ici fără preget zboară suveica și recheamă Mereu tot alte fire ce se-ntrețes grăbite În unda înspumată a pânzei înălbite, Și fabrica răsună de sfântul glas al muncii, Al muncii ce hrănește și mamele, și

 

Ștefan Octavian Iosif - Nucul (Iosif)

Ştefan Octavian Iosif - Nucul (Iosif) Nucul de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Același loc iubit umbrești Și-un colț de cer întreg cuprinzi, Nuc falnic, strajă din povești, Dasupra casei părintești       Aceleași crăngi întinzi... De veacuri fruntea nu ți-o temi, Ții piept cînd vin furtuni năval — O, de-ai putea să mai rechemi La poala ta și-acele vremi       De trai patriarhal ! Acel șirag de mîndre veri De cari mi-aduc aminte-abea, Asemeni unor dragi păreri Ce-au legănat în mîngăieri       Copilăria mea... O, de-ai putea să mai aduni Alaiul de copii vioi Ce-n horă se-nvîrteau nebuni Și toamna făureau cununi       Din veștedele-ți foi ! Dar unde-s brudnicii [1] copii Și unde-s rîsetele lor ?... Potecile-au rămas pustii Și-i năpădit de bălării       Pustiul din pridvor... De mult s-au risipit și-acei Bătrîni ce-n umbră ți-au stătut La sfaturi cu părinții mei, Și frunza ce-o călcară ei       Țărînă s-a făcut ! Străjer măreț, mai ți-amintești ?... Tu singur, încă neînfrînt, De-amar de ani adăpostești Ruina casei părintești       Pe care azi o

 

Ștefan Octavian Iosif - O viață

Ştefan Octavian Iosif - O viaţă O viață de Ștefan Octavian Iosif În amintirea lui Ștefan Petică și a altora Târziu se face ziuă, curând se face seară În odăița scundă din strada solitară. Hârțoage prin unghere și patul la perete, Iar lângă pat, pe masă, hârtii împrăștiete, Și-n negură eternă, o lampă mititică Abia îngân-o rază, de-ai crede că i-e frică... Ci totuși nopți de-a rândul, ea arde cu credință, Și zarea ei hrănește o dulce suferință În ceasurile triste de grea singurătate, Când numai vântul plânge pe uliți depărtate... Atunci ea luminează pe-un tânăr stând la masă Cum scrie și citește sau câteodată-și lasă Încet pe mână capul... Și cine știe unde, În care lumi și vremuri gândirea lui pătrunde, Când cată-n zarea lămpii ce-alăturea veghează Și-i încunună fruntea cu firava ei rază... Dar câteodată lampa, sătulă de veghere, Își pâlpâie-n feștilă lumina care piere Și umbre cresc și joacă pe ziduri și podele... Tresare visătorul atunci privind la ele, Oftând închide cartea sau lasă manuscrisul, Ca-n așternut să-și toarcă pe întuneric visul... A doua zi se scoală, se- ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Visează codrul

Ştefan Octavian Iosif - Visează codrul Visază codrul — Un simbol — de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Înfiorat din vreme-n vreme       De-o aurire de furtună, Bătrînul codru-n miez de noapte       Visază sub argint de lună Și, socotindu-și, parcă, frunza       Nenumărată-n vis, răsună, Însuflețit de mii de șoapte. Sub vraja mîndrei nopți de vară,       În ceasul tainei, cine știe Ce năluciri nu-i trec prin minte !       Ce fermecată feerie, Eresuri și minuni păgîne       Din sfînta lui copilărie De care-abia-și aduce-aminte... De palidul păstor lunatic       Din ceața nopților tăcute Îi sună-n vis ca o poveste...       Deodată-n urma unei ciute Răsare-n luminiș Diana,       Și-n adîncimi necunoscute Se prăpădește fără veste... Suspină apele sfioase       În fund de peșteri depărtate Și plîng în șipote sonore...       La pîndă, răzemați pe coate, Stau satirii și zic din naiuri ;       Pe-alocuri, unde luna bate, Ușoare nimfe saltă-n hore... Convoi de umbre diafane       Plutind măreț se risipește Departe-n liniștea de mituri...       Dar ce blestem divin voiește Să rumpă farmecul visării ?...       Ce vuiet surd se-nalță, crește, Amenințînd din răsărituri ?... Deodată-și zguduie bătrînul       Din somn puternica-i coroană ! De plîns amar, de ...

 

Alecu Donici - Vulpea duioasă

Alecu Donici - Vulpea duioasă Vulpea duioasă* de Alecu Donici În timpul primăverii un tânăr vânător Ucise-o păsăruică; și prin a lui urmare Făcu un rău mai mare, Căci puii ei rămase sărmani în cuibușor! Abia ieșiți din ouă, goli, cruzi, fără putere, De-a foamei grea durere Ei casc din pliscușoare, cer milă piscuind; Cer hrană ș-aripi calde, pe mumă rechemând; * Dar muma nu-i!... Când, iată, O prea cinstită vulpe pe-acolo se arată Și de sub cuib începe a predica așa: — Ce inimă-mpietrită nu s-a înduioșa Văzând aste ființe atât de neferice! Voi, păsări ce zburați În preajmă-le pe-aice, Cum nu vă îndurați Ca să le ajutați?.. Tu, cuculeț, vecine? Tu schimbi acum la pene și oare nu-i mai bine Să le aduci pe toate în cuibul de orfani? Tu, ciocârlie dragă, ce cânți a ta plăcere În leagănu-ți de zefiri... au, doar, nu simți durere De ticăloasa stare acestor sărăimani? O! tu, mierlușcă dulce, tu trebui să fii bună. Zburând pe jos adună Și adă viermișori La bieții puișori. Iar tu, privighetoare, Ce cu a ...

 

Dimitrie Anghel - Mama (Anghel)

Dimitrie Anghel - Mama (Anghel) Mama de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , UT, 749, 17 ian. 1911, p. I. Mamă ! Ce puțin am rostit numele tău și cît de vag îmi aduc aminte de tine... O negură te învăluie și parcă din neguri e urzit și conturul tău. În fața mărei, unde am stat, privind neîntrerupta goană a talazurilor, acolo m-am apropiat mai mult de tine și am căutat să te rechem. Din fundul orizontului aceluia ce-l hotărăște linia curbă a mărei, de acolo ai venit tu. Pe o noapte dulce cum e aceasta, un vas legănat, ce și-a scris pieritoarea dungă pe cer, te-a adus desigur. Și pe cheiul acesta singuratic, unde întîrzii eu, visînd uneori, au coborît pașii tăi, de bună seamă. Ca și acum, neastîmpăratele talazuri se ridicau ca niște fantome din mare și alergau de-a lungul digului de piatră sură ca să privească portul. O semilună pală, brodată pe un steag, lucea și atunci pe înaltul unui catarg, și tu desigur, cu fața întoarsă peste umăr, ai trebuit să privești tristă pe largul întinselor valuri ce te despărțeau de țara ta... ...

 

Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată

Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată Oglinda fermecată de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. Astă-noapte m-am trezit brusc din somn. Un vis straniu mă purtase pe tărîmuri necunoscute, pe care nici nu le-am văzut, nici nu m-am încumetat să le bănuiesc vreodată... În rama ferestrei împodobite de perdele albe, cerul vînăt se ofilea peste arborii mari și o singură stea, albă ca o crizantemă uriașă, mai licărea stăruitoare departe, peste marea de coperișuri, în afundul nemărginirii. Natura aevea pe care o priveam acum trezit din somn mi se părea străină. Arborii nu erau așa în visul meu, nici vînătul cer care se ofilea și în nemărginirea căruia înflorea o stea albă ca o crizantemă, nici fața mea pală pe care o resfrîngea apa albăstruie a oglinzii în orele acestea tîrzii de noapte. Un tril însă căuta să mă cheme la realitate. O păsăruică, înșelată de acest zor de ziuă timpurie, îngăima undeva, în negrul unui umbrar, o sfioasă chemare, la care nu răspundea nimeni. Un vînt apoi, ca trecerea unui demon nevăzut căruia i-ar fi fost frică singur în văzduh, ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Bătălia de la Varna

Dimitrie Bolintineanu - Bătălia de la Varna Bătălia de la Varna de Dimitrie Bolintineanu Generalii pasă sub un cort creștin Unde-n cursul nopții lung consiliu țin. Acolo se vede regele Lehiei, Huniad, eroul țării Unguriei, Mari prelați ai papii, tineri cavaleri, Vlad al României cu mai mulți boieri, Căci creștinii popoli din vecinătate, Îndemnați de papa, turcii vor a bate. Ladislav acolo cel întâi vorbește — ,,Reușita dalbă mie îmi zâmbește, Dar doresc să-mi spuneți dacă-mpărtășiți Dulcile-mi speranțe, consilieri iubiți! Căci credința vie trebui' să domnească În orice-ntreprinde mintea omenească. Cele mai deșarte lucruri care sânt Ea le-nviețuiește jos p-acest pământ. Ea ne poartă-n viață, cum lumina dulce Printre căi ascunse pașii ne conduce. Ea bucură viața, cum dulcile flori Împletesc cununa cea de sărbători!" Huniad ia vorba: — ,,Preamărețe sire! Capul meu răspunde despre reușire! Sufletele noastre nu s-au îndoit Și credința dulce le-a dumnezeit. Nimene nu poate dimpotrivă-a zice Dintre generalii ce se află aice!" Astfel zice bravul. Toți se bucurau. Domnul și boierii singuri ascultau. Regele întreabă: — ,,Doamne, ce durere Inima-ți înclină astfel spre tăcere?" Vlad atunci răspunde ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare

Dimitrie Bolintineanu - Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare de Dimitrie Bolintineanu Ca un glob de aur luna strălucea Și pe-o vale verde oștile dormea; Dar pe-un vârf de munte stă Mihai la masă Și pe dalba-i mână fruntea lui se lasă. Stă în capul mesei, între căpitani Și recheamă dulce tinerii săi ani. Viața noastră trece ca suava rouă Când speranța dulce ne surâde nouă. Astfel astă dată viața lor cura; Cugetele triste nu-i mai turbura; Luna varsă raze dulci și argintoase; Austrul le suflă coamele pletoase; Căpitanii toarnă prin pahare vin Și în sănătatea lui Mihai închin. Dar Mihai se scoală și le mulțumește Și luând paharul astfel le vorbește — ,,Nu vă urez viață, căpitanii mei! Dimpotrivă, moarte, iată ce vă cei! Ce e viața noastră în sclavie oare? Noapte fără stele, ziuă fără soare. Cei ce rabdă jugul ș-a trăi mai vor, Merită să-l poarte spre rușinea lor! Sufletul lor nu e mai presus de fierul Ce le-ncinge brațul, iau de martur cerul! Dar românul nu va câmpuri fără flori, Zile ...

 

Dimitrie Bolintineanu - La băile Cleopatrei

Dimitrie Bolintineanu - La băile Cleopatrei La băile Cleopatrei de Dimitrie Bolintineanu I Să stăm p-această stâncă ce se prevede-n valuri! Aceste scări tăiate în lespezi de granit Recheamă o regină ce-n umbr-acestor maluri Venea să răcorească al ei sân înflorit. Vedeți această scară de dalbe mozaice Ce duce către băi? Picioarele-i plăpânde călcat-au pe aice Când trupa grațioasă de vergine finice, Ierihoene roze puneau sub pașii săi. II Dar soarele se culcă... Tăcere!... O femeie Apare-n acest loc! Cosița-i voluptoasă, în aure, scânteie Și brâu-i scump răspândă torente dulci de foc. Ca soarele în raze-i ea arde în voluptate. O mantă de regină pe umeri râura. Iar albele ei sclave, de vise îmbătate, Tapete prețioase aștern în calea sa. Pe lespede de marmur cu aur poleite Mantila-i purpuroasă se mișcă... A căzut, Și sclavele-i suave, ca vise înflorite, Formează împrejuru-i un cerc nestrăbătut. Dar iată steaua dulce din umbră se ridică Pe umedele-i scări Și razele-i tăcute răsfață-a lor cosică Și albele lor sânuri cu dalbe sărutări. Căci grupa cestor vergini, folatre, tinerele, Prin valurile limpezi, prin raze se ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru RECHEMA

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru RECHEMA.

1 Cronici Capitol 2

1 Cronici Capitol 2 1 Cronici 1 1 Cronici Capitol 2 1 Iată fiii lui Israel: Ruben, Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Zabulon, 2 Dan, Iosif, Beniamin, Neftali, Gad și Așer. 3 Fiii lui Iuda: Er, Onan, Șela; acești trei i s`au născut din fata lui Șua, Cananita. Er, întîiul născut al lui Iuda, era rău înaintea Domnului, care l -a omorît. 4 Tamar, nora lui Iuda, i -a născut pe Pereț și Zerah. Toți fiii lui Iuda au fost cinci. 5 Fiii lui Pereț: Hețron și Hamul. 6 Fiii lui Zerah: Zimri, Etan, Heman, Calcol și Dara. De toți: cinci. 7 -Fiii lui Carmi au fost: Acar, care a turburat pe Israel cînd a săvîrșit o fărădelege cu privire la lucrurile cari trebuiau nimicite cu desăvîrșire. - 8 Fiul lui Etan: Azaria. 9 Fiii cari s`au născut lui Hețron au fost Ierahmeel, Ram și Chelubai (Caleb). 10 Ram a născut pe Aminadab. Aminadab a născut pe Nahșon, domnul fiilor lui Iuda. 11 Nahșon a născut pe Salma. Salma a născut pe Boaz. 12 Boaz a născut pe Obed. Obed ...

 

Numeri Capitol 31

Numeri Capitol 31 Numeri 30 Numeri Capitol 31 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Răsbună pe copiii lui Israel împotriva Madianiților, apoi vei fi adăugat la poporul tău.`` 3 Moise a vorbit poporului și a zis: ,,Înarmați dintre voi niște bărbați pentru oștire, și să meargă împotriva Madianului, ca să aducă la îndeplinire răzbunarea Domnului împotriva Madianului. 4 Să trimeteți la oaste cîte o mie de oameni de seminție, din toate semințiile lui Israel.`` 5 Au luat dintre miile lui Israel cîte o mie de oameni de seminție, adică douăsprezece mii de oameni înarmați pentru oaste. 6 Moise a trimes la oaste pe acești o mie de oameni de seminție, și a trimes cu ei pe fiul preotului Eleazar, Fineas, care ducea uneltele sfinte și trîmbițele răsunătoare. 7 Au înaintat împotriva Madianului, după porunca pe care o dăduse lui Moise Domnul; și au omorît pe toți bărbații. 8 Împreună cu toți ceilalți, au omorît și pe împărații Madianului: Evi, Rechem, Țur, Hur și Reba, cei cinci împărați ai Madianului; au ucis cu sabia și pe Balaam, fiul lui Beor. 9 Copiii lui Israel ...

 

Iosua Capitol 13

Iosua Capitol 13 Iosua 12 Iosua Capitol 13 1 Iosua era bătrîn, înaintat în vîrstă. Domnul i -a zis atunci: ,,Tu ai îmbătrînit, ai înaintat în vîrstă, și țara care-ți mai rămîne de supus este foarte mare. 2 Iată țara care mai rămîne: toate ținuturile Filistenilor și tot ținutul Gheșuriților, 3 dela Șihor, care curge înaintea Egiptului, pînă la hotarul Ecronului la miazănoapte, ținut care trebuie socotit drept cananit, și care este stăpînit de cei cinci domnitori ai Filistenilor: cel din Gaza, cel din Asdod, cel din Ascalon, cel din Gat și cel din Ecron, și de Aviți; 4 începînd dela miazăzi, toată țara Cananiților, și Meara, care este a Sidoniților, pînă la Afec, pînă la hotarul Amoriților; 5 țara Ghibliților și tot Libanul spre răsăritul soarelui, dela Baal-Gad, la poalele muntelui Hermon, pînă la intrarea Hamatului; 6 toți locuitorii de pe munte, dela Liban pînă la Misrefot-Maim, toți Sidoniții. Eu îi voi izgoni dinaintea copiilor lui Israel. Dă numai țara aceasta de moștenire prin sorți lui Israel, cum ți-am poruncit; 7 și împarte acum țara aceasta ca moștenire între cele nouă seminții și între jumătate din seminția lui Manase``. 8 ...

 

Iosua Capitol 18

Iosua Capitol 18 Iosua 17 Iosua Capitol 18 1 Toată adunarea copiilor lui Israel s`a strîns la Silo, și au așezat acolo cortul întîlnirii. Țara era supusă înaintea lor. 2 Mai rămîneau șapte seminții ale copiilor lui Israel, cari nu-și primiseră încă partea de moștenire. 3 Iosua a zis copiilor lui Israel: ,,Pînă cînd vă veți lenevi să mergeți să luați în stăpînire țara pe care v`a dat -o Domnul, Dumnezeul părinților voștri? 4 Alegeți trei bărbați de fiecare seminție, și -i voi porni. Să se scoale, să străbată țara, să facă un plan în vederea împărțelii, și să se întoarcă la mine. 5 S`o împartă în șapte părți; Iuda să rămînă în hotarele lui la miazăzi, și casa lui Iosif să rămînă în hotarele ei la miază noapte. 6 Voi dar, să faceți un plan al țării împărțite în șapte părți, și să mi -l aduceți aici. Voi arunca sorțul pentru voi înaintea Domnului, Dumnezeului nostru. 7 Dar Leviții să n`aibă parte în mijlocul vostru, căci moștenirea lor este preoția Domnului; și Gad, Ruben și jumătate din seminția lui Manase, și-au primit moștenirea, pe care ...

 

1 Cronici Capitol 7

1 Cronici Capitol 7 1 Cronici 6 1 Cronici Capitol 7 1 Fiii lui Isahar: Tola, Pua, Iașub și Șimron, patru. 2 Fiii lui Tola: Uzi, Refaia, Ieriel, Iahmai, Ibsam și Samuel, căpeteniile caselor părinților lor, anume ai lui Tola, oameni viteji în neamul lor; pe vremea lui David numărul lor era de douăzeci și două de mii șase sute. 3 Fiul lui Uzi: Izrahia. Fiii lui Izrahia: Micael, Obadia, Ioel, Ișia, de toți cinci căpetenii; 4 aveau cu ei, după neamurile lor, după casele părinților lor, treizeci și șase de mii de oameni, ostași înarmați pentru război, căci aveau multe neveste și fii. 5 Frații lor, după toate familiile lui Isahar, oameni viteji erau de toți optzeci și șapte de mii, scriși în spițele de neam. 6 Fiii lui Beniamin: Bela, Becher și Iediael, trei. 7 Fiii lui Bela: Ețbon, Uzi, Uziel, Ierimot, și Iri, cinci căpetenii ai caselor părinților lor, oamenii viteji, și scriși în spițele de neam în număr de douăzeci și două de mii treizeci și patru. - 8 Fiii lui Becher: Zemira, Ioaș, Eliezer, Elioenai, Omri, Ieremot, Abia, Anatot și Alamet; toți aceștia erau fii ai lui Becher, 9 și scriși în spițele de neam, ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RECHEMA

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru RECHEMA.

RECHEMARE

... RECHEMÁRE , rechemări , s . f . Acțiunea de a rechema și rezultatul ei ; chemare înapoi . - V. rechema

 

DISPONIBILITATE

DISPONIBILITÁTE , disponibilități , s . f . 1. Însușirea de a fi disponibil ; starea a ceea ce este disponibil . 2. ( În loc . adv . ) În disponibilitate = scos ( temporar ) dintr - o slujbă ( cu posibilitatea de a fi rechemat în activitate ) . 3. Lucru , bun de care se poate dispune ; rezervă . 4. ( Mai ales la pl . ) Stare sufletească în care sentimentele și rațiunea se manifestă libere și în plenitudinea

 

EVOCATOR

... EVOCATÓR , - OÁRE , evocatori , - oare , adj . Care are darul de a evoca , de a da viață , de a rechema

 

REAMINTI

... REAMINTÍ , reamintesc , vb . IV . Tranz . și refl . A ( - și ) aminti din nou , a rechema