|
||
Vezi și:BULBUC,
CRUCE,
LUMINOS,
NEGRILICĂ,
NEMȚIȘOR,
OMAG,
POPILNIC,
TRÂNJOAICĂ
... Mai multe din DEX...
RANUNCULACEE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. RANUNCULACÉE, ranunculacee, s.f. (La pl.) Familie de plante erbacee dicotiledonate (otrăvitoare) cu tuberculi sau rizomi, frunze alterne, flori bisexuate, fructe folicule, nucule sau bace; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. - Din fr. renonculacées.Sursa : DEX '98 ranunculacée s. f., pl. ranunculacéeSursa : ortografic RANUNCULACÉE \~ f. 1) la pl. Familie de plante erbacee cu tuberculi sau rizomi, cu frunze alterne, crestate sau întregi, și cu flori hermafrodite, așezate în vârful ramurilor (reprezentanţi: bujorul, dedițelul, nemțișorul etc.). 2) Plantă din această familie. /Sursa : NODEX RANUNCULACÉE s.f.pl. Familie de plante erbacee dicotiledonate, care au ca tip piciorul-cocoșului; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. renonculacées].Sursa : neologisme RANUNCULACÉE s. f. pl. familie de plante erbacee dicotiledonate, cu petalele separate, cu tuberculi sau rezomi: piciorul-cocoșului. (< fr. renonculacées)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RANUNCULACEERezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru RANUNCULACEE. BULBÚC , bulbuci , s . m . I. 1. Bășică de apă , de săpun , de spumă , de aluat ( când dospește ) etc . 2. Corp sferic ( ca o bășică ) . II. 1. Plantă erbacee toxică din familia ranunculaceelor , cu flori mari globuloase de culoare galbenă , cu vinișoare verzi pe dinafară , răspândită în regiunile de munte și ocrotită de lege ( Trollius europeaeus ) . 2. ( La pl . ) Plantă erbacee din familia campanulaceelor , viguroasă și înaltă până la un metru , cu flori mari , albastre , care crește prin păduri ( Campanula trachelium ) . - Formație CRÚCE , cruci , s . f . I. 1. Obiect format din două bucăți de lemn , de piatră , de metale prețioase etc . așezate perpendicular și simetric una peste alta și constituind simbolul credinței creștine . 2. Figură sau desen în formă de cruce ( I 1 ) , având diferite semnificații : într - o listă de nume de persoane arată că posesorul celui însemnat cu cruce a decedat ; înaintea unui cuvânt atestă vechimea mare a cuvântului respectiv ; în calendar marchează o zi de sărbătoare creștină ; peste un text indică semnul anulării etc . 3. Simbol al ritualului creștin , care constă dintr - un gest ( semnul crucii ) făcut cu degetele la frunte , la piept și , succesiv , la cei doi umeri . 4. Religia , confesiunea creștină : creștinism . 5. Termen care intră în componența numelui unor decorații , insigne etc . în formă de cruce ( I 1 ) . Crucea " Sfântul Gheorghe " . 6. Nume dat la diverse obiecte sau părți ale unor obiecte , dispuse în formă de cruce ( I 1 ) . 7. Piesă de oțel , fontă , beton etc . pentru legarea a două conducte în prelungire , din care se despart două orificii laterale perpendiculare . 8. Instrument de tortură în antichitate , pe care osânditul îl purta adesea în spinare până la locul de execuție ... LUMINÓS , - OÁSĂ , luminoși , - oase , adj . , s . f . I. Adj . 1. Care răspândește lumină ; strălucitor . 2. În care pătrunde multă lumină ; plin de lumină ; luminat ^2 . 3. Fig . Fericit , senin . 4. Fig . Care călăuzește , îndrumează ; demn de urmat . 5. Fig . Clar , limpede ; pătrunzător . II. S . f . Plantă erbacee din familia ranunculaceelor , cu tulpina dreaptă și cu flori albe , care crește la maginea pădurilor din regiunile de munte și de deal ( Clematis NEGRILÍCĂ , negrilici , s . f . Plantă erbacee din familia ranunculaceelor , cu flori albe sau albe - albăstrui și cu fructul o capsulă conținând numeroase semințe negre , întrebuințate drept condiment ( Nigella NEMȚIȘÓR , nemțisori , s . m . Nume dat mai multor specii de plante erbacee din familia ranunculaceelor , cu frunze divizate și cu flori de obicei albastre , prevăzute cu un pinten ( Delphinium ) ; plantă care aparține uneia dintre aceste specii . - Neamț + suf . - OMÁG s . m . Gen de plante erbacee din familia ranunculaceelor , otrăvitoare , cu flori albastre - violacee sau galbene , întrebuințate în medicină datorită unui alcaloid pe care îl conține rizomul ( Aconitum ) ; plantă din acest POPÍLNIC , popilnici , s . m . 1. Mică plantă erbacee cu tulpină scurtă , cu două frunze mari în formă de rinichi , cu o floare de culoare roșu - închis situată în vârful tulpinii și cu rizom târâtor , folosit la prepararea unui ceai expectorant ( Asarum europaeum ) . 2. ( Și în sintagma popâlnic iepuresc ) Mică plantă erbacee din familia ranunculaceelor , cu frunza lucitoare și cu flori violacee , trandafirii sau albe ( Hepatica nobilis ) . [ Var . : ( reg . ) pop ? lnic , pochívnic s . TRÂNJOÁICĂ , trânjoaice , s . f . Plantă erbacee din familia ranunculaceelor , cu tulpina albă și păroasă și cu flori mari , galbene , întrebuințată în medicina populară la tratarea hemoroizilor ( Ranunculus illyricus ) . - Trânji + suf . - |