|
|
||
Vezi și:RĂSTURNARE,
RĂSTURNAT,
ANTETRUPIȚĂ,
ARA,
BRAZDĂ,
BULVERSA,
CÂRPĂTOR,
CĂDEA,
CĂLĂREȚ,
CAMERĂ,
CAPOTA
... Mai multe din DEX...
RĂSTURNA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. RĂSTURNÁ, răstórn, vb. I. 1. Tranz. A scoate, a deplasa un corp din poziția lui normală, făcându-l să cadă într-o parte sau să ajungă cu susul în jos. * Expr. A răsturna brazda = a tăia brazda cu plugul; p. ext. a ara. ** A întoarce (un recipient) cu fundul în sus pentru a face să cadă sau să curgă conținutul; a vărsa. * Expr. A răsturna pe gât = a bea repede, pe nerăsuflate. 2. Tranz. A culca la pământ, a prăvăli, a doborî. ** Tranz. și refl. (Despre oameni) A face să cadă sau a cădea dintr-un scaun, dintr-un fotoliu etc. 3. Tranz. Fig. A înlătura dintr-o situație înaltă, a scoate dintr-un post de conducere, a da jos de la putere. ** A distruge o situație, o poziție, un plan, o concepție. 4. Refl. A sta sau a se așeza într-o poziție comodă, cu spatele sprijinit de ceva; p. ext. a se culca. - Răs- + turna.Sursa : DEX '98 A răsturna ≠ a înscăunaSursa : antonime RĂSTURNÁ vb. v. anula, infirma, înlătura.Sursa : sinonime RĂSTURNÁ vb. 1. a întoarce, (reg.) a îmburda. (A \~ mămăliga pe fundul de lemn.) 2. v. vărsa. 3. v. doborî. 4. v. cădea. 5. v. inversa.Sursa : sinonime răsturná vb., ind. prez. 1 sg. răstórn, 3 sg. și pl. răstoárnăSursa : ortografic A RĂSTURNÁ răstórn tranz. 1) A face să se răstoarne. \~ mămăliga. * \~ brazda a ara. \~ munți a face lucruri mari, importante. \~ pe gât a bea repede, pe nerăsuflate. 2) (conducători, guverne etc.) A da jos de la putere. 3) fig. (planuri, concepții, teorii etc.) A înlătura ca fiind lipsit de valoare. /răs- + a turnaSursa : NODEX A SE RĂSTURNÁ mă răstórn intranz. 1) A-și pierde poziția verticală; a înceta de a mai sta drept; a cădea; a se prăvăli; a pica. 2) pop. A lua o poziție comodă, de relaxare. \~ în fotoliu. /răs- + a turnaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru RĂSTURNARezultatele 1 - 10 din aproximativ 257 pentru RĂSTURNA. Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă Răzbunarea lui Statu-Palmă [1] de Vasile Alecsandri Urieșul Strâmbă-Lemne cu-al său gemin Sfarmă-Peatră Au văzut căzând potopul ș-au trecut potopu-not. De când sunt povești în lume și se spun pe lângă vatră, Ei duc zile cu piticul Statu-Palmă-Barba-Cot. Amândoi pe-o vale verde, la picioarele-unui munte, Lungiți unul lângă altul, stau grăind în limba lor. Dar ei sunt în neastâmpăr. Când și când pe a lor frunte O gândire-ntunecată se întinde ca un nor. „O cunoști pe Trestiana, frate?“ zice Strâmbă-Lemne. „O cunosc... când se arată, soarele îi face semne, Căci de când Ileana mândră n-au văzut el așa floare... Ca Ileana Cosânzana, fata-i chiar ruptă din soare!“ „Bine zici, dar nu-mi stă-n minte cum l-așa frumoasă fată Buturuga Statu-Palmă au putut să fie tată!“ „Pomul nalt, frumos, răsare din sămânța cea măruntă, Ș-apoi știi tu că Pepelea vornicel i-au fost de nuntă!...“ Urieșii, stând pe coate, au trântit un hohot mare Cât s-au răsunat pământul într-o ... Gelu Vlaşin - Exploring Exploring de Gelu Vlașin să ne iubim cu ușa deschisă cu fereastra deschisă cu șifonierul deschis cu vîrful pixului rupt cu unghiile rupte cu pijamaua arinei ruptă cu imaginea ei răsturnată cu patul răsturnat cu florile răsturnate cu viața aproape distrusă cu timpul distrus cu speranțele distruse cu mirare cu visare cu uitare să ne Alecu Donici - Carele cu oale Carele cu oale de Alecu Donici O tabără de care mergea la târg cu oale A unui neguțător. El însuși cu-ngrijire le conducea în cale, Sperând de Moși s-adune folos însemnător; Dar trebuia să treacă o renumită vale, La care cărăușii-ndată ce-au sosit, Așa s-au sfătuit: Ca să pogoare valea, pe rând, încet, cu minte; Iar carul după urmă să facă înainte, Căci boii ce-l purtau, Deprinși fiind și maturi, mai vrednici s-arătau; Și în adevăr, carul mergea încet, ca gândul Cel încercat de grije și frământat de ani. Dar o pereche de juncani A căror venea rândul, Pe boii bine învățați Îi criticau de moarte: — Uitați-vă, boi lăudați! Vedeți — ziceau — neghiobii, un car nu știu să poarte, Ia uite la Boțolan! Se târâie ca broasca... Ia vezi alde Prian În jug cum tot se lasă; Ar vrea din el să iasă. O, Doamne! Și ce boi! Cu ce renume mare! Mai bine ar căra gunoi, Sau ar ședea la bragă, pe somn și pe mâncare... Ia să ne vadă și pe noi!.. Cu-așa ocări, juncanii pornesc cu ... Alphonse de Lamartine - Războiul Alphonse de Lamartine - Războiul Războiul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1829 De ce sunete viteje urechea-mi e speriată? Glasul trâmbiței răsună, cai ninchează sforăind; Coarda-n sânge înmuiată, Ca sabia-ncrucișată, Sună pavăza lovind. Semnul de război se dete, aerul e-nzgomotat Armele! și eho iară armele! mai depărtat. Pe câmpie răspândite scadroanele tropăiesc, Decât crivățul mai iute din tot locul năvălesc; Și ca două aripi negre deodată se întind Din coastele cele dese de legiuni șiruind. Ne-nduplecat armăsarul, strâns în frâu, locul lovind, Pe-ndoitele-i genunche se oprește sforăind. Trăsnetul încă tot doarme, și-n câmpul cel mărmurit O prea jalnică tăcere cu groaza s-a răspândit. Nu s-aude decât marșul atâtor mii de soldați Alergând naintea morții căreia sunt închinați, A carelor uruire, armăsarii ninchezând, Poruncile-adăugite și aerul răsunând, Sau vântul care izbește în steaguri ce fâlfâiesc Și-n taberele vrăjmașe înotând se îndoiesc; Și când seamănă, umflate de biruință, c-ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror taberi ... Garabet Ibrăileanu - Împrumutarea formei ... Ibrăileanu - Împrumutarea formei Împrumutarea formei de Garabet Ibrăileanu În Originalitatea formei din numărul trecut am spus că împrumutarea formei nu e un fenomen ce ar răsturna explicația noastră în privința legăturii dintre formă și fond, dar că, dimpotrivă, această împrumutare întărește încă această explicație. Pentru a vedea aceasta, vom ... Ion Heliade Rădulescu - Războiul Ion Heliade Rădulescu - Războiul Războiul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1829 De ce sunete viteje urechea-mi e speriată? Glasul trâmbiței răsună, cai ninchează sforăind; Coarda-n sânge înmuiată, Ca sabia-ncrucișată, Sună pavăza lovind. Semnul de război se dete, aerul e-nzgomotat Armele! și eho iară armele! mai depărtat. Pe câmpie răspândite scadroanele tropăiesc, Decât crivățul mai iute din tot locul năvălesc; Și ca două aripi negre deodată se întind Din coastele cele dese de legiuni șiruind. Ne-nduplecat armăsarul, strâns în frâu, locul lovind, Pe-ndoitele-i genunche se oprește sforăind. Trăsnetul încă tot doarme, și-n câmpul cel mărmurit O prea jalnică tăcere cu groaza s-a răspândit. Nu s-aude decât marșul atâtor mii de soldați Alergând naintea morții căreia sunt închinați, A carelor uruire, armăsarii ninchezând, Poruncile-adăugite și aerul răsunând, Sau vântul care izbește în steaguri ce fâlfâiesc Și-n taberele vrăjmașe înotând se îndoiesc; Și când seamănă, umflate de biruință, c-ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror taberi ... Ion Luca Caragiale - Infamie... Ion Luca Caragiale - Infamie... Infamie... de Ion Luca Caragiale Mi s-a-ntâmplat să pierz un amic, un bun amic, și nu mă pot căi îndestul de această nereparabilă pierdere; de aceea trebuie să spun, oricui vrea să m-asculte, trista mea întâmplare. Iată. Știam că amicul meu, bunul meu amic, are multă influență asupra unei persoane, de care atârnau la un moment niște interese ale mele de extremă importanță. Am alergat la el. — Amice, bunul meu amic — zic eu — te rog, nu mă lăsa! contez pe tine să mă salți în această ocazie; o vorbă bună din partea ta către persoana, pe care o știi, poate să-mi facă norocul... Dă-mi o scrisoare călduroasă de recomandație... te rog!... faci un mare bine pentru mine și pentru familia mea... copiii mei... — Vai de mine! zice bunul meu amic, jenat de tonul meu din cale-afară milos... Ce trebuie atâta insistență?... Și, după ce-i explic bine de ce e vorba, se așează la biroul său și începe să scrie. După ce termină, se ridică și, cu scrisoarea-n mână, îmi zice: — Iată ce am scris. Apoi citește scrisoarea lui: „Iubite ... Ion Luca Caragiale - Infamie Infamie de Ion Luca Caragiale 1901 Mi s-a-ntâmplat să pierz un amic, un bun amic, și nu mă pot căi îndestul de această nereparabilă pierdere; de aceea trebuie să spun, oricui vrea să m-asculte, trista mea întâmplare. Iată. Știam că amicul meu, bunul meu amic, are multă influență asupra unei persoane, de care atârnau la un moment niște interese ale mele de extremă importanță. Am alergat la el. - Amice, bunul meu amic - zic eu - te rog, nu mă lăsa! contez pe tine să mă salți în această ocazie; o vorbă bună din partea ta către persoana, pe care o știi, poate să-mi facă norocul... Dă-mi o scrisoare călduroasă de recomandație... te rog!... faci un mare bine pentru mine și pentru familia mea... copiii mei... - Vai de mine! zice bunul meu amic, jenat de tonul meu din cale-afară milos... Ce trebuie atâta insistență?... Și, după ce-i explic bine de ce e vorba, se așază la biuroul său și începe să scrie. După ce termină, se ridică și, cu scrisoarea-n mână, îmi zice: - Iată ce am scris. Apoi citește scrisoarea lui: "Iubite amice, Amicul meu, aducătorul acesteia, ... Mihai Eminescu - Legenda cântărețului ... marii pământului și în fruntea acelor popoare, unele de origini sânte, altele de origini obscure, el curgea de-a lungul râurilor mari și răsturna imperii și le supunea șie. Popoarele-l iubeau că era drept și bun, regii se temeau de el. Era împăratul lumii și Domnul tuturor celor ... Vasile Pogor - Poezie Poezie de Vasile Pogor Informații despre această ediție Neam vine și neam să trece, iar pămîntul în veci stă, Din visul zădărniciei aceasta mă deșteptă Muritoriu că este omul, toți o știu și o simțesc Dar puțini la adevărul vremelniciei gîndesc. Iubirea acea de sine ce în lume mișcă tot Din cuvîntătoriu îl face dobitoc pe om nitot. Cu nadă înșălătoare îl zmulge din adevăr Și-n prăpastia pierzării îl tîrîește de păr. Decît toți a fi mai mare, în patria mea dorem Și pentru pogorîtorii cei din mine o gătem. Aceasta cum se lucrează ? Să lucrează prin păcat. Ca să calc în așa treaptă, trebuie să fiu bogat, Ca să adun bogăție urmeaz-a fi răpitoriu, Crud, nemilostiv, sălbatec, mincinos și-nșălătoriu. Dar bogați mai sînt și alții ; trebuie sau să-i zatresc, Sau cu chipuri oarecare viclene să-i sărăcesc, Și pe toți cei deopotrivă cu mine să-i împilesc Și un drit cu osibire oarecare să-mi păstresc. Sufletul să-l dau uitării, cugetul neascultat Cu a sale mustrări toate să-l înnăduș prin păcat. Sîngele celui deaproape să-l privesc neoțărît Cum gîlgîiește cu spumă de ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sorcova Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Sorcova â†�� Wikisource:Colinde Sorcova de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Publicată în 1885 în ziarul Drepturile omului I Troienele se ridicau namilă până în tinda creștinului. Vântul spulbera fulgii de zăpadă în vârteje și stoluri, repezite în lungul ulițelor, sparte la răspântii și împrăștiate fără căpătâi în largul maidanelor de la Olănita . Pârtia nu se mai cunoștea. Zăpada îți trecea de glezne și mai bine. Fumul căminelor, zăpăcit de bătaia crivățului, se zvârcolea pe loc și, ca și cum ar fi fost sorbit de vetre, se prăbușea îndărat pe gâtul coșurilor. Mahalaua înțepenise îngropată în troiene. Nu se pomenea nici gură de om, nici lătrat de câine. Așa An Nou, așa Sân-Vasile, să-l hărăzească Domnul vrăjmașilor noștri, că și de-ai avea tufă în bătătură, uiți și de topor, te dai cât mai afund în plapumă, îți răstorni toate țoalele în spinare, și tot gheață rămâi din tălpi până la creștet. Taraful lăutarilor, al lui Sotir Ciupitul, țambalagiul Olănitei, împodobise din preziuă un cap de porc cu tibet conabiu și albastru, cu busuioc și cu cercei roșii în amândouă urechile, și mi-i vârâse, în dinții rânjiți, un trandafir umplut cu tocătură rumenă. Toți ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RĂSTURNARezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru RĂSTURNA. ... RĂSTURNÁRE , răsturnări , s . f . Acțiunea de a ( se ) răsturna și rezultatul ei ; doborâre . V. răsturna ... RĂSTURNÁT , - Ă , răsturnați , - te , adj . Care se află cu susul în jos , invers decât este normal . V. răsturna ANTETRÚPIȚĂ , antetrupițe , s . f . Piesă la plugurile perfecționate , cu ajutorul căreia se răstoarnă brazdele . - Ante - + ... ARÁ , ar , vb . I . Tranz . A răsturna BRÁZDĂ , brazde , s . f . 1. Fâșie îngustă de pământ , tăiată și răsturnată cu plugul ; urmă rămasă în pământ după plug ; brăzdătură . 2. Bucată de pământ înierbată , de formă paralelipipedică , desprinsă de pe terenurile acoperite cu iarbă , care servește la ornarea parcurilor , la protejarea taluzurilor etc . 3. Rând de iarbă , de grâu etc . cosit ; polog ^1 . 4. Strat de legume sau de flori ; răzor ^1 . 5. Urmă , dâră , pârtie . 6. Fig . Zbârcitură , cută a feței ; ... BULVERSÁ , bulversez , vb . I . Intranz . ( Franțuzism ) A răsturna cu totul , a întoarce pe dos , a pune în dezordine ; a zăpăci , a tulbura , a dezorienta ... CÂRPĂTÓR , cârpătoare , s . n . ( Pop . ) Bucată de lemn rotundă , pătrată sau dreptunghiulară , pe care se răstoarnă mămăliga sau pe care se taie carnea , ceapa etc . ; ... 3. A se lăsa în jos continuând să fie prins ; a atârna , a se pleca . 4. A se răsturna , a se prăvăli ; a se dărâma , a se surpa . II. Intranz . Fig . 1. A pieri , a ... CĂLĂRÉȚ , - EÁȚĂ , călăreți , - e , adj . , subst . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care călărește , ( sportiv ) care practică călăria . 2. S . m . Denumire dată unor piese și instrumente : a ) placă mică de metal care se prinde în partea superioară a unei fișe dintr - o cartotecă de bibliotecă sau de contabilitate ; b ) mică piesă de sârmă de forma literei U , care se așază răsturnată pe brațele unei balanțe pentru a obține echilibrul ; c ) mică piesă de sârmă îndoită în formă de U , care servește la închiderea unui circuit ; d ) bară scurtă de oțel și de beton , folosită ca armătură suplimentară în zona de reazem a unei grinzi de beton CÁMERĂ , camere , s . f . I. 1. Încăpere într - o clădire ; odaie . 2. Nume dat unor încăperi cu destinație specială : cameră obscură = a ) încăpere neluminată în care se execută developarea , fixarea și alte operații fotografice ; b ) dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran ( sau pe un clișeu ) imaginea răsturnată a unui obiect ; cameră de comandă = încăpere specială în care se efectuează în mod automat controlul și conducerea funcționării unei centrale sau stațiuni electrice ; cameră frigorifică ( sau refrigerentă ) = încăpere izolată termic , în care se menține o temperatură mai joasă decât a mediului ambiant . 3. Spațiu în care se produce un proces tehnic ; incintă care face parte integrantă dintr - un aparat , dintr - un instrument etc . sau care reprezintă instrumentul însuși : cameră de combustie = spațiu în care arde un combustibil într - un cazan cu aburi sau într - un motor cu ardere internă în vederea folosirii energiei gazelor rezultate ; camera cartușului = partea dinapoi a țevii armelor de foc , unde se introduce cartușul și unde se produce explozia pulberii ; cameră de luat vederi = aparat cu ajutorul căruia se obțin imaginile succesive ale obiectelor în mișcare pe pelicula cinematografică ; cameră de sunet = aparat folosit pentru înregistrarea ... ... CAPOTÁ , capotez , vb . I . Intranz . ( Despre autovehicule ) A se răsturna Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||