Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:POMENI, POMANAGIU, BECHIU, POMANAGIOAICĂ, POMENIRE, POMNEATĂ, AMINTI, ATINGE, BOGDAPROSTE, CĂPĂTA, CĂPĂTAT ... Mai multe din DEX...

POMANĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

POMÁNĂ, pomeni, s.f. 1. Dar, danie, ofrandă făcute cuiva și servind, potrivit credinței creștine, la iertarea păcatelor, la mântuirea sufletului; milostenie, binefacere. * Loc. adj. și adv. De pomană = a) (în mod) gratuit sau la un preț foarte scăzut; b) (în mod) inutil, zadarnic sau neîntemeiat. * Expr. A cere de pomană = a cerși. A-și face (milă și) pomană cu cineva = a ajuta pe cineva, a face un bine cuiva. ** (Fam.) Ocazie binevenită, rară, extrem de avantajoasă (sub raport material); chilipir. * Expr. A umbla după (sau a căuta) pomană = a umbla după avantaje materiale nemeritate. 2. (În ritualul creștin) Praznic care se face după o înmormântare sau după un parastas și la care de obicei se dăruiesc (săracilor) diverse obiecte (ale mortului); (concr.) ceea ce se dăruiește cu acest prilej. * Expr. Ca la pomană = în mare număr. 3. Parastas. - Din sl. pom?n?.

Sursa : DEX '98

 

POMÁNĂ s. v. amintire, chilipir, comemorare, datină, fel, obicei, pomenire, rânduială, sărbătorire, serbare, tradiție, uz, uzanță.

Sursa : sinonime

 

POMÁNĂ s. 1. v. parastas. 2. (BIS.) praznic, (înv. și reg.) prinos, (reg.) comând, comândare. (\~ de după înmormântare.) 3. milă, milostivire, (înv. și pop.) milostenie. (Trăiește din \~ altora.)

Sursa : sinonime

 

pománă s. f., g.-d. art. poménii; pl. poméni

Sursa : ortografic

 

POM//ÁNĂ \~éni f. rel. 1) Dar oferit pentru iertarea păcatelor, de sufletul celor morți sau de sănătatea cuiva; binefacere; milostenie. A lua de \~. * De \~ a) în mod gratuit sau la un preț foarte mic; b) în zadar; degeaba. A cere de \~ a cerși. A face \~ cu cineva a-i face un bine cuiva; a ajuta pe cineva. A umbla după \~ a căuta obțină avantaje nemeritate. De-a cui \~? pentru ce? la ce bun? Ca la \~ în număr mare. 2) Bun (aparținând unui decedat) ce se dăruiește la/după înmormântare. 3) Masă care se face după înmormântare sau după parastas. /pom?nu

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru POMANĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 166 pentru POMANĂ.

Constantin Stamati - Pentru săraci

... vă îngâmfați, Spre a sătura cu ele mii de mii de ticăloși, Și cu Domnul să vă-mpace dacă sunteți păcătoși. Avuților, dați pomană, că ea este lucru sânt, Întocmai ca liturgia, și vai de cel ce-au văzut Făr’ de milă pe sărmanul zbuciumat iarna de vânt, Pe ... bolnav lângă scara sa căzut, Cătând fărmături de pâine și lingându-le de jos... Dinspre avutul acesta Domnul fața și-au întors. Deci dați Domnului pomană, că vă va da înmiit, Vă va da frumoase fiice, vă va da înțelepți fii, Vă va îmbelșuga câmpul, vă va da pomăt rodit, Vă ... poama roditelor voastre vii, Iar noaptea în somnul vostru îngerii vă vor păzi, Și cu dânșii veți petrece în vis pân’ vă veți trezi. Dați pomană, că pământul în grab’ vă va înghiți, Și averea adunată cu necaz și cu sudori Pe dată ce-nchideți ochii de voi se va despărți ...

 

Victor Hugo - Pentru săraci

... vă îngâmfați, Spre a sătura cu ele mii de mii de ticăloși, Și cu Domnul să vă-mpace dacă sunteți păcătoși. Avuților, dați pomană, că ea este lucru sânt, Întocmai ca liturgia, și vai de cel ce-au văzut Făr’ de milă pe sărmanul zbuciumat iarna de vânt, Pe ... bolnav lângă scara sa căzut, Cătând fărmături de pâine și lingându-le de jos... Dinspre avutul acesta Domnul fața și-au întors. Deci dați Domnului pomană, că vă va da înmiit, Vă va da frumoase fiice, vă va da înțelepți fii, Vă va îmbelșuga câmpul, vă va da pomăt rodit, Vă ... poama roditelor voastre vii, Iar noaptea în somnul vostru îngerii vă vor păzi, Și cu dânșii veți petrece în vis pân’ vă veți trezi. Dați pomană, că pământul în grab’ vă va înghiți, Și averea adunată cu necaz și cu sudori Pe dată ce-nchideți ochii de voi se va despărți ...

 

Ion Luca Caragiale - Pohod la șosea

... chilia sa. Numai ea rămasă Singură acasă Și în mahala Biata se văita Și se tânguia: — „Oameni buni! (striga) Mi-aduceți și mie Pomană

 

Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna

Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele şi luna Soarele și luna Baladă populară culeasă de Gh. Dem. Teodorescu . Lacul-Sărat — Brăila Foaie de cicoare, În prunduț de mare Iată că-mi răsare Puternicul Soare. Dar el nu-mi răsare, Ci va să se-nsoare; Că mi-a tot umblat Lumea-n lung și-n lat, Țara Românească Și Moldovenească Lungiș, Curmeziș, Măre, nouă ai, Tot pe nouă cai; Patru-a ciumpăvit, Cinci a omorât Și tot n-a găsit Potrivă să-i fie Vro dalbă soție; Făr’ de mi-a găsit Și mi-a nimerit, La nouă argele, Nouă feciorele, În prunduț de mare, Pe unde răsare. A mai mititică, Ca o floricică, În mijloc ședea, La lucru lucra, Pe toate-ntrecea; Că ea tot țesea, Țesea, -nchindisea, Și ea se numea Ileana Simzeana, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui. Soare răsărea, Și Soare-mi venea L-a gură d-argea. Cu dânsa vorbea, Frumos c-o-ntreba, Din gură-i zicea — Ileană, Ileană, Ileană Simzeană, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui, Țeși ...

 

Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni...

Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni... Făcătoare de minuni... de Ion Luca Caragiale Am cumpărat de la un anticar cu toptanul, pe câțiva gologani, un vraf de cărți vechi, toate desperecheate și hărtănite. Bănuiam că între atâtea mardale de tipar, avariate de câte și mai câte împrejurări, tot se găsește poate ceva interesant; asemenea, într-o ladă de gunoaie se-ntâmplă să găsim un crâmpei de sârmă, un nasture sau măcar cine știe ce lucru de nimic, care să mai poată fi-ntrebuințat la ocazie cu folos... Omule, nu desprețui lucrurile fie cât de nensemnate! Valoarea lor se măsoară cu nevoia ce ai de ele la un moment anume, și, uneori, nevoia rară de o clipă acordă un preț exorbitant la un lucru nesocotit cu desăvârșire în împrejurările comune ale vieții... Un ac cu gămălie... Ce valoare poate avea un biet ac cu gămălie?... Și totuși un ac cu gămălie poate salva onoarea tânărului gentleman care, în mijlocul unui bal high-life, se pomenește trădat de un nasture prea slab cusut tocmai acolo unde trebuia cusut mai trainic... Dar să lăsăm altora, mai preparați pentru aceasta, sarcina de a filosofa despre valoarea lucrurilor și nevoile oamenilor, și ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru

... serviciu și onorarele autorilor, și pentru că ar ști că la semestru nu are să încaseze de la visterie și din alte părți nici o pomană oficială. Teatrul românesc numai prin inițiativa privată se mai poate pune pe calea adevăratului progres literar și artistic. Când zic inițiativa privată, nu mă gândesc ...

 

Petre Ispirescu - Aleodor împărat

Petre Ispirescu - Aleodor împărat Aleodor împărat de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat. El ajunsese la căruntețe, și nu se învrednicise a avea și el măcar un copil. Se topea d-a-n picioarele, bietul împărat, să aibă și el, ca toți oamenii, măcar o stârpitură de fecior, dară în deșert. Când, tocmai, la vreme de bătrânețe, iată că se îndură norocul și cu dânsul și dobândi un drag de copilaș, de să-l vezi și să nu-l mai uiți. Împăratul îi puse numele Aleodor. Când fu a-l boteza, împăratul adună Răsărit și Apus, Miazăzi și Miazănoapte, ca să se veselească de veselia lui. Trei zile și trei nopți ținură petrecerile și se chefuiră și se bucurară, de o ținură minte cât trăiră. Băiatul de ce creștea, d-aia se făcea mai isteț și mai iscusit. Nu mai trecu mult și iată că împăratul ajunse la marginea groapei. Când fu la ceasul morții, el luă copilul pe genunchi și-i zise: - Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obștescul sfârșit. Eu ...

 

Petre Ispirescu - Zâna zânelor

Petre Ispirescu - Zâna zânelor Zâna zânelor de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat mare și puternic, și el avea trei feciori. Făcându-se mari, împăratul se gândi fel și chipuri cum să facă să-și însoare copiii ca să fie fericiți. Într­o noapte, nu știu ce visă împăratul, că a doua zi, de mânecate, își chemă copiii și se urcă cu dânșii în pălimarul unui turn ce avea în grădină. Porunci să-și ia fiecare arcul și câte o săgeată. - Trageți, copii, cu arcul, le zise împăratul, și unde va cădea săgeata fiecăruia, acolo îi va fi norocul. Copiii se supuseră fără a cârti câtuși de puțin, căci ei erau încredințați că tatăl lor știa ce spune. Traseră, deci, și săgeata celui mai mare din fii se înfipse în casa unui împărat vecin; a celui de al doilea se înfipse în casa unui boier mare d-ai împăratului; iară săgeata celui mai mic se urcă în naltul cerului. Li se strâmbaseră gâturile uitându-se după dânsa, și p-aci, p-aci, era să o piarză din ochi. Când, o văzură coborându- ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cișmigiul

... S-a ramolit acuma și falnica gherghină Zvârlindu-și, ca în Lenau, pe vânt pălita foaie. Ca un calic ce-ar cere la trecători pomană Un tei la o răscruce întinde-un ram schilod Și vântul milogește o tânguire vană, Dosind, ca bani de aur, al frunzelor norod. O foaie ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Pintea

Ştefan Octavian Iosif - Pintea Pintea de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție I Spun povești minuni destule Despre Pintea Năzdrăvanul, Spaima-ntunecatei cetini Ce-mpresoară Caraimanul. Mari isprăvi de vitejie, Cunoscute poate vouă. — Ascultați acu la mine, Să vă spun și eu vreo două... Pintea, fraged copilandru, La ciobani intrase slugă Și-l muncea într-una gîndul Cum ar face el să fugă : Bacii lacomi nu o dată Mi-l lipseau de prînz ori cină Și-l certau apoi în pilde, Ca să-i caute pricină... Într-o zi, umblînd cu turma, Întîlnește-n cale-o zînă : — Bună vremea, măi voinice ! — Bună inima, stăpînă ! — Spune-mi mie ce te doare Și de ce ești trist la față ? Poate eu voi fi în stare Să-ți ajut cu vreo povață... Pintea stă prostit și rîde... Ce să-i zică ?... Ce să-i ceară ? Mai nu crede, mai se-ndeamnă Și răspunde-așa,-ntr-o doară : — Dă-mi putere, sfîntă zînă, Ca să-i bat pe toți ciobanii ! I-aș snopi numai o dată, De m-ar pomeni cu anii !... — Dacă vrei să prinzi putere, Du-te, Pinteo, de te scaldă Colo-n iezer ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Trei sonete

Ştefan Octavian Iosif - Trei sonete Trei sonete de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif I (Traumbilder) În vis, părea la nuntă că mă-nvită; Și se făcea că eu plecam de-acasă În frac de gală, vestă de mătase; În fața mea sta dulcea mea iubită. M-am închinat și-am zis: "Sunteți mireasă? Eh, vă doresc viață fericită!" Dar vorba mea era așa silită, Pe cât de rece și politicoasă. Atunci iubita izbucni în plâns, Și-n lacrimile ce-i curgeau întruna, Încântătorul chip al ei s-a stins. O, dulcii ochi, evlavioase stele, De mă mințesc aievea-ntotdeauna, Măcar în vis mă-ncred cu drag în ele. II (Mamei sale B. Heine, născută von Gelden) Sunt învățat să port sus a mea frunte, Căci firea mea e dârză și-ndrăzneață; Chiar regele de m-ar privi în față, Privirea mea ar ști cum să-l înfrunte. Dar, scumpă mamă, oricât de semeață Figura mea ar sta să se încrunte, Eu șovăiesc, cu pletele cărunte Când mi te-apropii, sfântă și măreață. Spiritul tău poate mă umilește, Spirit înalt, ce nu cunoaște frică Și fulgerul spre ceruri se ridică. O amintire mă neliniștește, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru POMANĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru POMANĂ.

POMENI

POMENÍ , pomenesc , vb . IV . 1. Intranz . și tranz . A aminti de cineva sau de ceva ( în treacăt ) , fără a insista ; a aduce ( intenționat ) vorba despre cineva sau despre ceva . 2. Tranz . și intranz . A ține minte , a - și aduce aminte , a - și aminti . 3. Tranz . A apuca să vezi ceva ( important ) , a trăi în timpul unui eveniment sau într - o anumită perioadă . 4. Tranz . A vedea sau a întâlni o persoană , un fenomen , o situație . 5. Tranz . ( În ritualul creștin ) A rosti numele cuiva în cadrul unui serviciu religios , pentru a atrage harul divinității asupra lui , pentru a obține iertarea păcatelor lui etc . 6. Refl . și tranz . ( Pop . ) A ( se ) trezi din

 

POMANAGIU

... POMANAGÍU , pomanagii , s . m . ( De obicei peior . ) Persoană care umblă după pomană , care trăiește din pomana altora , care așteaptă să i se ofere cât mai multe avantaje materiale ( nemeritate ) . - Pomană

 

BECHIU

BÉCHIU subst . ( Reg . , în expr . ) A nu ști ( sau a nu zice , a nu pomeni , a nu pricepe nici ) bechiu = a nu ști ( sau a nu zice , a nu pomeni , a nu pricepe ) nimic , nici un cuvânt , nici o boabă . - Et .

 

POMANAGIOAICĂ

... POMANAGIOÁICĂ , pomanagioaice , s . f . ( De obicei peior . ) Femeie care umblă după pomană

 

POMENIRE

POMENÍRE , pomeniri , s . f . Acțiunea de a ( se ) pomeni . V.

 

POMNEATĂ

... de pânză albă , având legate la un capăt un ban , iar la celălalt o lumânare , care se pune în mâna mortului sau se dă de pomană celor care iau parte la înmormântare . 2. ( Reg . ) Colac împletit care se dă de pomană

 

AMINTI

AMINTÍ , amintesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A - i reveni în minte un fapt , un lucru din trecut . 2. Tranz . A face pe cineva să - și aducă aminte de ceva . 3. Tranz . A pomeni , a menționa ceva sau pe

 

ATINGE

ATÍNGE , atíng , vb . III . 1. Tranz . și refl . A lua contact direct ( dar superficial , ușor sau în treacăt ) cu un lucru sau cu o suprafață . A atins în zbor vârful copacilor . 2. Tranz . A lovi , a izbi ( ușor ) . L - a atins pe umăr . 3. Refl . ( Urmat de determinări introduse prin prep . " de " ) A se apropia de ceva cu scopul de a trage un profit , a - și însuși ceva . Nu s - a atins de bani . 4. Tranz . A pomeni , a aminti , a vorbi despre un lucru în treacăt . 5. Tranz . A ajunge la o anumită distanță ( în spațiu sau în timp ) sau la o anumită limită . [ Perf . s . atinsei , part .

 

BOGDAPROSTE

... BOGDAPRÓSTE interj . ( Pop . ; adesea substantivat ) Cuvânt de mulțumire adresat celui care dă ceva de pomană

 

CĂPĂTA

... CĂPĂTÁ , cápăt , vb . I . Tranz . 1. A obține un lucru solicitat , a primi ( în dar sau de pomană

 

CĂPĂTAT

... CĂPĂTÁT s . n . Faptul de a căpăta ceva de pomană

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...