|
||
Vezi și:PÂRPĂLIRE,
PÂRPĂLIT,
CÂRCĂLIT,
PÂRPĂLAC,
PÂRPĂLEALĂ,
PERPELI,
PERPELIT
... Mai multe din DEX...
PÂRPĂLI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PÂRPĂLÍ, pârpălesc, vb. IV. I. 1. Tranz. A frige un animal sau o bucată de carne la frigare, pe jeratic sau la para focului. ** A frige sau a încălzi ceva superficial, la repezeală. 2. Refl. A se încălzi la dogoarea focului sau la soare. II. Refl. (Mai ales în forma perpeli) 1. A se zvârcoli, a se zbate, a se tăvăli de durere. ** Fig. A se frământa, a se chinui, a se zbuciuma. 2. A se răsuci (în așternut), a se întoarce de pe o parte pe alta fără a-și găsi locul (din cauza unei stări fizice sau psihice chinuitoare). [Var.: perpelí vb. IV] - Din bg. pripalja, scr. pripaliti.Sursa : DEX '98 PÂRPĂLÍ vb. (reg.) a (se) cârcăli. (A \~ un aliment.)Sursa : sinonime PÂRPĂLÍ vb. v. pârli.Sursa : sinonime pârpălí/perpelí vb. (a frige, a pârli, a se încălzi), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pârpălésc/perpelésc, imperf. 3 sg. pârpăleá/perpeleá; conj. prez. 3 sg. și pl. pârpăleáscă/perpeleáscă; part. pârpălít/perpelítSursa : ortografic A PÂRPĂL//Í \~ésc tranz. (carne sau alte alimente) 1) A frige puțin pe jăratic, la frigare sau la para focului. 2) A coace la repezeală, numai pe deasupra; a pripi. [Var. a perpeli] /Sursa : NODEX A SE PÂRPĂL//Í mă \~ésc intranz. 1) A-și expune corpul pentru un timp scurt la o sursă de căldură; a se încălzi ușor (la foc sau la soare); a se pripi. 2) A se întoarce de pe o parte pe alta din cauza unei suferințe fizice sau sufletești; a se zvârcoli. 3) fig. A nu-și găsi liniștea de griji sau de gânduri; a se frământa; a se zbuciuma. [Var. a se perpeli] /Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PÂRPĂLIRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru PÂRPĂLI. Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Odinioară Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Odinioară Odinioară de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Lui George Radu Golescu Anii trec așa de repede, că nu-ți dai seama când și cum cutare flăcău, rotar ori grânar, s-a schimbat în moș cutare, de unde și până unde un bujor de fată, să o fi sorbit într-o lingură cu apă de dragă ce-ți era, să te pomenești cu ea zbârcită, cărunțită, apoi albă-colilie. Așa curge vremea, și pe noi nu ne lasă în urmă, ci ne târăște cu ea până la hotarul vieții. Ne așează frumușel pe două scânduri, ne întinde pe deasupra o pânză albă cu cruce în mijloc, ne stropește cu vin și cu untdelemn. Bulgării și țărâna cad și astupă. Și tot vremea din mușuroi face neteziș, surpă crucea de la cap, bătătorește locul și acoperă cu bălării cel din urmă locaș al nostru. Ei, câte se duc cu zilele și ce triste minuni ni se arată de ieri până azi! Câte ne mai așteaptă de azi până mâine! În curtea bisericilor vechi, cruci de piatră și de lemn, uneori câte două-trei în același cuib, umbrite de vișini și de pruni. Rămâi pe gânduri. Parc-ai ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Văduvele Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Văduvele Văduvele de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Oamenii, când n-au ce face, se-apucă de gâlceavă. Se dau la vorbă, și destul e unul s-o apuce anapoda, că cearta e gata. Prostia pândește mintea omului cum pândesc lupii razna oilor. Când inima e spre rele, apoi velințe de flori să-i semeni, că tot ciulini și pălămidă dă și, de n-o găsi în miere fiere, iepuri la biserică, câini cu covrigi în coadă și apa Dunării prin curtea vecinului, atunci e atunci, să te mai ții, pârleo, că nu-și mai vine în voie măcar de i-ai da tot mărunțișul și pe deasupra și toiagul lui vodă pe spinare. Se întâmplă, câteodată, și mai altfel de cum gândești. Nici lene, nici prostie, nici răutate să nu fie la mijloc, și totuși sare omului țâfna din senin, din iarbă verde. Ba că s-a gândit la cutare lucru când a zis cutare cuvânt; ba că a tras cu coada ochiului când se uita la mine; ba că îi dau din toată inima și-mi răspunde: "Aș, la ce te mai superi!" Și pe-așa povârniș, până nu s- ... Constantin Stamati - Păgânul cu fiicele sale Constantin Stamati - Păgânul cu fiicele sale Păgânul cu fiicele sale de Vasili Andreievici Jukovski Traducere de Constantin Stamati Partea I (Dar amar de acela ce sufletu-și vinde pe trai desfătat) Pe țărm lângă Nistru, apă spumegată, Sus pe pisc înalt, Fiind miez de noapte, Păgânul odată Stătu întristat; Împrejuru-i luncă deasă și băltoasă, Iar sub dânsul mal, Peste ape neguri, noaptea-ntunecoasă, În văi și pe deal. Pe-a cerului boltă negreață adincă, Prin munți geme vânt, Pădurea vuiește; iar lupul în luncă Tremura urlând. Deci ridicând capul, Păgânul strigară Cu răcnet turbat: „O, soartă cumplită, soartă mult amară! Noroc ne-ndurat, De ce mi-ai dat crucea și creștinătatea, Și trai osândit, Iar altora aur și cinstele toate Câte au poftit? N-am adăpost de hălăduință Și în zadar plâng... Destul! deci la tine cei ajutorință, Nistrule adânc.â€� Gata să s-arunce de sus de pe stâncă, Dar iată văzu Ca o arătare izbucnind din luncă. Lângă el șezu Un bătrân cu barba țapoșă, ciudată, Cu ochi scânteieți, Grebănos de spate, având căngi și coadă, Coarne și un băț. Și scrâșnind, ridică la Păgânul strașnic Al său băț ciotos, Iar el cremenește ... Vasili Andreievici Jukovski - Păgânul cu fiicele sale Vasili Andreievici Jukovski - Păgânul cu fiicele sale Păgânul cu fiicele sale de Vasili Andreievici Jukovski Traducere de Constantin Stamati Partea I (Dar amar de acela ce sufletu-și vinde pe trai desfătat) Pe țărm lângă Nistru, apă spumegată, Sus pe pisc înalt, Fiind miez de noapte, Păgânul odată Stătu întristat; Împrejuru-i luncă deasă și băltoasă, Iar sub dânsul mal, Peste ape neguri, noaptea-ntunecoasă, În văi și pe deal. Pe-a cerului boltă negreață adincă, Prin munți geme vânt, Pădurea vuiește; iar lupul în luncă Tremura urlând. Deci ridicând capul, Păgânul strigară Cu răcnet turbat: „O, soartă cumplită, soartă mult amară! Noroc ne-ndurat, De ce mi-ai dat crucea și creștinătatea, Și trai osândit, Iar altora aur și cinstele toate Câte au poftit? N-am adăpost de hălăduință Și în zadar plâng... Destul! deci la tine cei ajutorință, Nistrule adânc.â€� Gata să s-arunce de sus de pe stâncă, Dar iată văzu Ca o arătare izbucnind din luncă. Lângă el șezu Un bătrân cu barba țapoșă, ciudată, Cu ochi scânteieți, Grebănos de spate, având căngi și coadă, Coarne și un băț. Și scrâșnind, ridică la Păgânul strașnic Al său băț ciotos, Iar el ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PÂRPĂLIRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru PÂRPĂLI. ... PÂRPĂLÍRE , pârpăliri , s . f . Acțiunea de a ( se ) pârpăli și rezultatul ei . [ Var . : perpelíre s . f . ] - V. pârpăli ... Ă , pârpăliți , - te , adj . Fript sau prăjit în pripă , numai pe deasupra ( la frigare , pe jeratic sau la para focului ) . [ Var . : perpelít , - ă adj . ] - V. pârpăli CÂRCĂLÍT , - Ă , cârcăliți , - te , adj . ( Pop . ; despre alimente ) Fript numai pe deasupra ; pârpălit . - V. ... PÂRPĂLÁC , pârpălace , s . n . ( Înv . ) Frigere a cărnii pe jeratic sau în frigare ; ( concr . ) carne friptă astfel - Pârpăli ... PÂRPĂLEÁLĂ , pârpăleli , s . f . Acțiunea de a ( se ) pârpăli ... PERPELÍ vb . IV . v . pârpăli PERPELÍT , - Ă - Ă adj . v . |