|
|
||
|
Vezi și forma bază: ORCHESTRA Vezi și:ORCHESTRA, ORCHESTRAȚIE, ORCHESTRAL, ORCHESTRANT, ORCHESTRARE, ORCHESTRATOR, ARIE, BAGHETĂ, BARITON, BAS, BATERIE ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ORCHESTRĂ: ORCHESTRA.
ORCHESTRĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ORCHÉSTRĂ, orchestre, s.f. 1. Colectiv de instrumentişti care execută împreună compoziții muzicale la diverse instrumente. ** Ansamblul instrumentelor muzicale la care cântă membrii acestui colectiv. 2. Parte a unei săli de spectacol destinată orchestranților, situată între scenă și sală, sub nivelul parterului. * Fotoliu de orchestră = loc în primele rânduri într-o sală de concert sau, p. ext., în orice sală de spectacol. 3. Spațiu circular în arhitectura teatrelor antice, situat între avanscenă și gradenuri. [Var.: orhéstră s.f., (înv.) orchéstru s.n.] - Din fr. orchestre, germ. Orchester, it. orchestra, rus. orkestr.Sursa : DEX '98 ORCHÉSTRĂ s. (MUZ.) (pop.) muzică.Sursa : sinonime orchéstră s. f., g.-d. art. orchéstrei; pl. orchéstreSursa : ortografic ORCHÉSTR//Ă \~e f. 1) Grup de instru-mente muzicale folosite la executarea unei bucăți muzicale. 2) Colectiv de muzicanți care execută piese muzicale la diferite instrumente. 3) Loc într-un teatru (între scenă și sală, mai jos de parter) rezervat pentru muzicanţi. [G.-D. orchestrei] /Sursa : NODEX ORCHÉSTRĂ s.f. 1. Partea cea mai joasă a teatrelor antice greceşti, unde se executau dansurile și în care stătea corul. 2. Ansamblu de instrumentiști care execută compoziții muzicale la diferite instrumente. 3. Loc (situat de obicei între scenă și public) unde stă orchestra într-un teatru etc. [Var. orhestră s.f. / cf. fr. orchestre, it., lat. orchestra].Sursa : neologisme ORCHÉSTRĂ s. f. 1. partea cea mai joasă a teatrelor antice greceşti, unde se executau dansurile și în care stătea corul. 2. ansamblu instrumental în care instrumentele sunt aranjate pe partide. 3. loc (între scenă și public) unde stă orchestra într-un teatru etc. (< fr. orchestre, germ. Orchester, it. orchestra)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ORCHESTRĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 37 pentru ORCHESTRĂ. Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale) ... decât quartetul, intrări mancate, pauze sonore, cadențe răsturnate, părțile obligato — absente... Și se știe, cu toate acestea, cât de superioară e calitatea instrumentelor din orchestra noastră: ele n-au niciodată nevoie să fie acordate. Ce era?... Ce lipsea?... Lipsea harpa. Harpa e sufletul orchestrei! O avem acuma, să ne felicităm ... Alexandru Macedonski - În sunetul muzicei ... Și orice bucurie ! Și-n sunetul ce din orchestră Se sparge-n armonie, Să zicem la speranțe-adio, Adio la junie ! Țigarea, însă, se sfârșește, Orchestra Ion Luca Caragiale - Concertele simfonice Peters ... mai ales prin modul de interpretare. Fără îndoială, concertele d-lui Wachmann au lăsat întotdeauna mult, foarte mult de dorit, dacă vrem să judecăm strict, Orchestra, compusă din elemente de strînsură, fără unitate È™i tradiÈ›ie de interpretare, fără spirit artistic, cu repetiÈ›ii îngălate, nu ne-a dat ... Ștefan Octavian Iosif - Arborii-nfloriți răsună... ... Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 16 aprilie 1895 Arborii-nfloriți răsună, Cîntă cuiburile-n slavă... Cine-i oare capelmaistrul În orchestra din dumbravă? Pițigoiul care-ntr-una Dă din cap cu-atîta fală? Ori pedantul cuc ce-și strigă Numele fără greșeală? Este oare cocostîrcul, Care ... Ștefan Octavian Iosif - Sonete antimusicale Ştefan Octavian Iosif - Sonete antimusicale Sonete antimusicale de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Informații despre această ediție I Ah, pentru-a suta oară iar „Traviataâ€�! În dreapta iarăși Marșul din „Profetulâ€�! În stânga, „Walzertraumâ€�! Iar, sus, poetul Cum vreți să dee manuscrisul gata?! Dar dac-ar fi să scriu „Mahabarataâ€�? Eu care nu-mi pot scri măcar sonetul? Nu mi-ar ajunge nici cât trăi bietul Bunicu-meu, bunica și cu tata! Nu pot să scriu, să dorm, nu-mi aflu loc.., Ah, pentru ce nu sunt un diplodoc: Ce proașc-aș da cu coada prin orhestre... De nu vrei să m-asvârlu pe ferestre, Fă, Dumnezeul meu, un hocus-pocus Și schimbă-mă pe-un ceas în diplodocus! II Pe-un afluent al râului Iordan Stetea a Ierichonului cetate Cu ziduri tari și turnuri crenelate Ce-a fost de mulți asediată-n van. Dar nu mi-aduc aminte în ce an Veni în fruntea unei mari armate Un șef de orchestră Josua, sau poate Un alt ales al neamului jidan Și când văzu că nu-și ajunge scopul Nici cu berbecii, nici cu târnăcopul, A ... Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiș Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiş De vorbă cu un afiș de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , II, 577, 26 iulie 1910 p. 1. Un afiș uzat, găsit într-o carte, mi-aduce aminte de teatrul vechi și de actorii lui, și mă gîndesc cu ce plăcere mergea lumea la teatru pe vremea aceea, cînd toaleta era de rigoare și cucoanele se găteau ca de bal, ca să vadă și să fie văzute. Era o întrecere între frumoasele de atunci, și pregătirile începeau cu ceasuri înainte. Părul era pus în papiliote de dimineață, fierele de frizat pentru zuluf uri, cari se purtau de-a lungul tîmplelor, stau gata la locul lor. Inelele scumpe, cerceii și brățările erau scoase din bisactele, rochiile încercate și potrivite, și slujnicile gata, care c-un ac în mînă, care cu o sponcă, care cu pămătuful de pudră. Și toaleta începea în fața oglinzei, ochii vioi se aprindeau de plăcere, sprinceana se arcuia cu negru, gura se rumenea de trandafiriu, unghia se împurpura de carmin și dinții își încercau fildeșul, schițînd surîsuri nevinovate. Apoi părul, cu pieptănătura lui complicată, o dată așezat, puful stîrnea un nor alb de pudră, și umerii și ... Dimitrie Anghel - Fantome, 2 Fantome de Dimitrie Anghel Publicată în Cumpăna , I, 11, 5 februarie 1910, p. 171—173 E un amurg de toamnă tîrzie. Soarele scăpătat, cu discul pe jumătate după dealuri, aruncă razele pieziș, depărtările se estompează și o negură albăstrie îndepărtează colinele. În tăcerea aceasta divină care te-mpresoară, nu poți ști ce clipă anume arată ceasul în curgerea vremii. Un sentiment de veșnicie te cuprinde. Pe tăpșanul întins al Copoului, nu e nimeni la această oră. Purpura însîngerează frunza viilor și a copacilor. În vale, ca într-o albie, cetatea veche a lașului, cu albele turnuri și turle de biserici, cu clădirile lui vechi, cu grădinile pline de flori, stă pitit și abia își trimite murmurul pînă aci. Departe, dealurile Cetățuii și Galatei adună ultimele raze de soare pe coperișurile cetăților bătrîne. Și în singurătatea asta a înserării, deodată o umbră de om ieșit ca din pămînt, ca o arătare, a început să plîngă un cîntec trist de vioară. Cu hainele vechi în bătaia vîntului, zgribulit, cu o bărbie violetă înțepenită de coșul uscat al vioarei, cu pletele în neorînduială peste ochi, cu un umăr mai ridicat ... Dimitrie Anghel - Sonete antimusicale Dimitrie Anghel - Sonete antimusicale Sonete antimusicale de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Informații despre această ediție I Ah, pentru-a suta oară iar „Traviataâ€�! În dreapta iarăși Marșul din „Profetulâ€�! În stânga, „Walzertraumâ€�! Iar, sus, poetul Cum vreți să dee manuscrisul gata?! Dar dac-ar fi să scriu „Mahabarataâ€�? Eu care nu-mi pot scri măcar sonetul? Nu mi-ar ajunge nici cât trăi bietul Bunicu-meu, bunica și cu tata! Nu pot să scriu, să dorm, nu-mi aflu loc.., Ah, pentru ce nu sunt un diplodoc: Ce proașc-aș da cu coada prin orhestre... De nu vrei să m-asvârlu pe ferestre, Fă, Dumnezeul meu, un hocus-pocus Și schimbă-mă pe-un ceas în diplodocus! II Pe-un afluent al râului Iordan Stetea a Ierichonului cetate Cu ziduri tari și turnuri crenelate Ce-a fost de mulți asediată-n van. Dar nu mi-aduc aminte în ce an Veni în fruntea unei mari armate Un șef de orchestră Josua, sau poate Un alt ales al neamului jidan Și când văzu că nu-și ajunge scopul Nici cu berbecii, nici cu târnăcopul, A poruncit ... Gelu Vlaşin - Depresie zece Depresie zece de Gelu Vlașin nu mai ești simplista care-mi tulbură ochiul îngust și decorul absent cînd lumea dansează tango printre mese cu vin alb și roșu în ritmul radioului obosit nu mai ești banala poveste a geniului ratat cînd rînjetul cretin inundă încăperea și nici omul orchestră la festivalul proștilor deghizați și nici femeia fatală confundată cu o tîrfă de cartier mărginaș sau ceea ce gîndul meu primitiv caută disperat printre mizeriile cotidiene nu ești zîmbetul ascuns în suferințe conjugale prea ușor acceptate și eu știu prea bine de ce sufletul prea plin pentru îndeletniciri fără sens și nu pot să te simt aproape când tu nu mai George Topîrceanu - C. Hogaș: Note din călătorie George Topîrceanu - C. Hogaş: Note din călătorie C. Hogaș: Note din călătorie - Un popas de George Topîrceanu ...Fără multe marafeturi, făcurăm cinstea cuvenită borșului de chitici, din care începurăm a sorbi cu iuțeală, înghițind repede și încrețind sprâncenele deasupra aburului fierbinte și mirositor. Cina fu scurtă. După ce ne ospătarăm astfel, Axinia își ghemui cum putu pe o laviță, lângă vatră, trupul ei sprinten și mărunt de țarcă ostenită, tovarășul meu așeză în tăcere la capătul tarniței o pernă vârtoasă și dispăru numaidecât sub o pocladă uriașă, potrivită parcă anume pe măsura persoanei sale lungi și deșirate, iar eu ieșii în cerdac și de acolo coborâi în livadă, ca să mă pot încânta în voie de priveliștea măreață a nopții aceleia. Din înalta împărăție a umbrelor, luna și stelele care înotau în negrele și depărtatele adâncuri ale Nemărginirii, până dincolo de hotarele ochiului, umpleau văzduhul străveziu cu o pulbere diafană și viorie. Sub mângâierile ușoare și nevăzute ale unui vânt de răsărit, fânațul adânc se mlădia în valuri molatice, pe înclinarea lină a costișei, iar prin rariștea frunzișului mișcător treceau adieri răcoroase și ușoare, ca fâlfâitul unor aripi fantastice și nevăzute. ... Grigore Alexandrescu - O nuntă ... de vin. Mâhnit de neplăcutul rezultat al cercărilor mele, mă întorsei cu nunta la casa socrului, unde se începură în bătătura gunoioasă danțurile și hora. Orchestra nu era numeroasă: doi lăutari trențăroși alergau împrejurul cercului, cântând la urechea fiecărui dănțuitor: operație ce era, după cum pricepui, o mare cinste pentru acela ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ORCHESTRĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru ORCHESTRĂ. ORCHESTRÁ , orchestrez , vb . I . Tranz . A aranja o bucată muzicală pentru a putea fi executată de ... ORCHESTRÁȚIE , orchestrații , s . f . Arta de a orchestra ; transcriere , aranjare pentru orchestră a unei bucăți muzicale prin folosirea mijloacelor tehnice de execuție și a timbrului propriu diverselor instrumente muzicale ... ORCHESTRÁL , - Ă , orchestrali , - e , adj . Care aparține orchestrei , propriu orchestrei , privitor la orchestră , care se execută de ORCHESTRÁNT , - Ă , orchestranți , - te , s . m . și f . Persoană care face parte dintr - o orchestră ; instrumentist . - Orchestră + suf . - ... ORCHESTRÁRE , orchestrări , s . f . Acțiunea de a orchestra și rezultatul ei ; orchestrație . - V. orchestra ... ORCHESTRATÓR , orchestratori , s . m . Persoană care orchestrează bucăți muzicale . - Orchestra ÁRIE^1 , arii , s . f . 1. Loc special amenajat unde se treieră cerealele ; arman . 2. Suprafață de teren sau platformă pe care se așează cărămizile la uscat , se montează unele elemente de construcții , se prepară betonul etc . ÁRIE^2 , arii , s . f . 1. ( Mat . ) Măsură a unei suprafețe ( exprimată în valori numerice ) . Aria cercului . 2. ( Suprafață , teritoriu considerat ca ) zonă de răspândire a unui fenomen , a unui grup de plante sau de animale etc . ÁRIE^3 , arii , s . f . Compoziție muzicală vocală ( cu acompaniament de orchestră , de pian etc . ) care face parte dintr - o operă , operetă ... BAGHÉTĂ , baghete , s . f . 1. Vărguță de lemn , os , metal etc . cu care dirijorii conduc orchestra sau corul ; fig . măiestria dirijorului . 2. ( Și în sintagma baghetă magică ) Nuielușă vrăjită cu care se fac minuni în povești ; bețișorul scamatorilor . 3. Piesă tehnică ... BARITÓN , ( 1 ) s . n . , ( 2 ) baritoni , s . m . , ( 3 ) baritoane , s . n . 1. S . n . sg . Registru al vocii bărbătești , intermediar între tenor și bas . 2. S . m . Cântăreț a cărui voce se plasează în acest registru . 3. S . n . Instrument de alamă care are , într - o orchestră , un rol analog cu acela al baritonului ( 2 ) într - un cor . [ Acc . și : BAS , ( 1 ) s . n . , ( 2 ) bași , s . m . , ( 3 ) basuri , s . n . 1. S . n . sg . Registrul cel mai jos al vocii bărbătești ; sunetul cel mai grav al unui acord muzical . 2. S . m . Cântăreț a cărui voce se plasează în acest registru ; basist . 3. S . n . Instrument care deține în orchestră un rol analog cu acela al basului ( 2 ) într - un BATERÍE , baterii , s . f . 1. Subunitate de artilerie compusă din patru , șase sau opt tunuri , cu mijloacele de tracțiune , utilajul și personalul necesar . 2. Grup de aparate , de dispozitive sau de piese identice asociate în vederea executării unei operații . 3. Ansamblul instrumentelor de percuție ( într - o orchestră ) . 4. Vas cu gheață în care se află sticle cu Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||