|
||
Cuvântul ONOMASTICA nu a fost găsit. Au fost afișate formele bază: ONOMASTICĂ,ONOMASTIC Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ONOMASTICA: ONOMASTICĂ, ONOMASTICĂ.
ONOMASTICA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ONOMÁSTICĂ s. ziua (art). (Când își serbează \~ ?)Sursa : sinonime onomástică s. f., g.-d. art. onomásticiiSursa : ortografic ONOMÁSTICĂ f. 1) Ansamblu de nume proprii dintr-o limbă. 2) Disciplină lingvistică care studiază numele proprii. 3) Zi a numelui. /Sursa : NODEX ONOMÁSTICĂ s.f. 1. Disciplină care studiază numele proprii. 2. Totalitatea numelor proprii dintr-o limbă; onomatologie. [Gen. -iei. / < fr. onomastique].Sursa : neologisme ONOMÁSTIC, -Ă, onomastici, -ce, adj., s.f. 1. Adj. Privitor la nume proprii, în special la nume de persoane. * Zi onomastică (adesea substantivat, f.) = zi în care cineva își serbează numele; ziua numelui. 2. S.f. Disciplină lingvistică al cărei obiect de studiu este originea, formarea și evoluția numelor proprii. 3. S.f. Totalitatea numelor proprii dintr-o limbă, dintr-o regiune, dintr-o epocă etc. - Din fr. onomastique.Sursa : DEX '98 onomástic adj. m., pl. onomástici; f. sg. onomástică, pl. onomásticeSursa : ortografic ONOMÁSTI//C \~că (\~ci, \~ce) Care ține de onomastică; propriu onomasticii. * Zi \~că zi în care cineva își sărbătorește numele; ziua numelui. /Sursa : NODEX ONOMÁSTIC, -Ă adj. Referitor la nume de persoane. ** Zi onomastică (și s.f.) = ziua numelui. [< fr. onomastique, cf. gr. onoma - nume].Sursa : neologisme ONOMÁSTIC, -Ă I. adj. referitor la nume de persoane. o zi ~ă (și s. f.) = ziua numelui. II. s. f. 1. disciplină lingvistică care studiază numele proprii (de persoane). 2. totalitatea numelor proprii dintr-o limbă, dintr-o regiune, epocă etc.; onomatologie. (< fr. onomastique, gr. onomastikos)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. |