|
|
||
NEOGRAMATIC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. NEOGRAMÁTIC, -Ă, neogramatici, -ce, adj., s.m. și f. 1. Adj. (În sintagmele) Școala neogramatică sau curentul neogramatic = curent lingvistic care susține principiul regularității schimbărilor fonetice (considerând analogia drept factor principal în apariția formelor noi) și promovează studiul limbilor moderne. 2. S.m. și f. Adept al curentului neogramatic (1). [Pr.: ne-o-] - Neo- + gramatic (după germ. Junggrammatiker, fr. néo-grammairien, it. neogrammatici).Sursa : DEX '98 neogramátic adj. m., s. m. (sil. ne-o-gra-), pl. neogramátici; f. sg. neogramátică, pl. neogramáticeSursa : ortografic NEOGRAMÁTI//C \~că (\~ci, \~ce): Școală \~că (sau curent \~) curent lingvistic apărut spre sfârșitul sec. XIX, care a început să acorde o atenție sporită studiului limbilor vii și dialectelor. [Sil. ne-o-] /neo- + gramaticSursa : NODEX NEOGRAMÁTIC, -Ă adj. Referitor la principiile și la metodele școlii neogramatice. * Școală neogramatică = curent apărut în a doua jumătate a sec. XIX, fundat de lingviştii germani Osthoff și Brugmann, care pune accent pe cercetarea limbilor vii și pe legile fonetice, dar care nu s-a putut ridica la conceperea limbii ca un fenomen social. // s.m. Adept al acestei școli. [După germ. Junggrammatiker, fr. néo-gramairien, it. neogrammatico].Sursa : neologisme NEOGRAMÁTIC, -Ă I. adj. școală ~ă = curent lingvistic care susține principiul regularității absolute a schimbărilor fonetice, analogia ca factor principal în crearea formelor noi și necesitatea studierii limbilor moderne și a dialectelor lor. II. s. m. adept al acestei școli. (după fr. néo-gramairien, germ. Junggrammatiker)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. |
||