|
|
||
Vezi și:CIFLIC,
DELNIȚĂ,
MOȘIOARĂ,
VECHIL,
BRANIȘTE,
CLACĂ,
CONAC,
EXPLOATATOR,
FEUDĂ,
FUNIE,
HOTAR
... Mai multe din DEX...
MOȘIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MOȘÍE, moșii, s.f. 1. Mare proprietate (funciară) dobândită de cineva (prin cumpărare, donație etc.); proprietate (mare) de pământ cultivabil. ** (Înv. și pop.) Avere moștenită; p. gener. orice bun moștenit. ** (Fam.) Lucru de care cineva poate dispune cum vrea. 2. (Înv.) Pământ strămoșesc; patrie. - Moș + suf. -ie.Sursa : DEX '98 MOȘÍE s. v. moștenire, patrie, patrimoniu, succesiune, țară.Sursa : sinonime MOȘÍE s. 1. domeniu, latifundiu, (Transilv.) iosag, (înv.) posesiune, prediu. (\~ boierească.) 2. (înv.) ocină, părinție. (Pământul moștenit de la părinți se numea în trecut \~.)Sursa : sinonime moșíe s. f., art. moșía, g.-d. art. moșíei; pl. moșíi, art. moșíileSursa : ortografic MOȘÍ//E \~i f. 1) Mare proprietate funciară stăpânită de un moșier. \~ boierească. \~ mănăstirească. 2) înv. Teritoriu cultivat care aparținea unei localități sătești. 3) Ceea ce aparține cuiva în mod exclusiv. 4) înv. Pământ strămoșesc; țară natală; patrie. /moș + suf. \~ieSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MOȘIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 179 pentru MOȘIE. Ion Luca Caragiale - Om cu noroc ... cunosc scriptura și dictonul favorit, pe care-l spune așa de des și cu o atât de fermecătoare clipire de ochi! Moara-de-Piatră ca moșie e o moșie mică, da, dar ce rai mic! E așezat la distanță de douăzeci de minute de la gară... Un parc mărț și un cottage englezesc cum ... crede, dacă n-aș ști pozitiv. Cu cât?... Cu o pereche de cai roibi… atât! Frumoși cai, ce e drept: dar, oricum, să capeți o moșie, care face două sute cincizeci de mii de lei ca o para, pe o pereche de cai, care mult-mult să facă cinci mii, cinci ... ... mort, în pat, culcat pe o parte, cu mâna sub cap. Nici o urmă de zbuciumare, de suferință, nimic. Slugile curții și oamenii de pe moșie se perindară, unul câte unul, pe lângă patul stăpânului, duceau mâna la gură, rămâneau câteva clipe cu ochii mari deschiși, privind mortul, apoi, făcându-și ... unde se dusese să petreacă și el ca orișicare muncitor cum petrecuse și conul Iordache în decuvremea nopții în care se stinsese, se întoarse la moșie și se culcă. A doua zi, vechilul, venit să-l scoale, îl găsi mort în același pat. Singura deosebire era că bietul conul ... și fără moștenirea asta, ori de frică să nu-i fie și lui scris s-o părăsească prea de curând, nici nu abătuse pe la moșie. Trimisese numai un om să ferece hambarele, șurile, odăile cu tot ce aveau în ele, iar moșia o arendă. Din ograda caselor se împrăștiară toți ... ... nespus de duioși, umbriți de genele lungi și albe, priveau tot atât de nevinovați într-acei ai stăpânului. Conul Gavrilaș însă tot se plimba pe moșie; dar ținea calul la pas. Arareori, când venea o poftă Bălanului, smuncea nadișanca într-un trap trăgănat, molatic. Când avea să plece, boierul poruncea să ... cu seamă când vroia Bălanul să-și mai încerce puterile, hodorogea nadișanca de ți se părea că plouă cu grindină pe acoperământuri de tablă. Pe moșie, hodorogeala aceasta era un semn. Când o auzeau muncitorii și o auzeau de departe , îndată sporeau la muncă: — I-auzi mă, vine Sfântul Ilie ... începu să i se redeștepte: îi răsări Bălanul, cu ochii lui cei blânzi și negri, nadișanca, hamurile; avu chiar părerea că trebuie să pornească pe moșie. Un suspin îi ridică pieptul, apoi îl cuprinse un dor mare. Se sculă, se coborî în ogradă și o luă încet spre șură. O găsi ... Ion Luca Caragiale - Cam târziu... ... — ?... — La Costică, domnule... la Costică Panaite!... Comèdie!... Așa e... Ce s-o fi făcut bietul Costică? — E în provincie... la o moșie, mi se pare... S-a apucat de comerț... Nu l-am văzut, poate, de opt ani... Dar e curios lucru, domnule, cum să ... în drept, s-a hotărât a îmbrățișa cariera de cultivator de pământ, și s-a dus să exploateze o moșie de munte în tovărășie cu un unchi al lui; în tot timpul de opt ani, n-a mai venit la București decât de ... Gheorghe Asachi - Soția de modă ... de zahar Și un templu und-Amorul arde inimi pe altar? De aceste n-am nici una. Înțeleg, ce bucurie! Eticheta provințială mă așteaptă la moșie; Masa plină de pastramuri, lapte acru, cașcaval, Cu stafide, turtă dulce, vrei să-mi dai poate un bal? Însă, iartă-mă, siniore, că o nobilă ... Nu e vrednică d-onorul și d-așa galanterie! Dup-asemene sarcasme, care foarte m-a pătruns, Iacă-n urmă, cătră sară, la moșie am agiuns. Casnicii ne-ntâmpinară cu timpani și alăute. Pe vătavul ea respins-au, când vru mâna să-i sărute. Stăm la scară; doamna iesă ... Nicolae Gane - Ciubucul logofătului Manole Buhuș ... fu așezat într-o școală la Paris și lipsa lui era, pot zice, singurul nour ce întuneca cerul conului Manole în traiul lui de la moșie. De altfel, ar fi dus ca totdeauna viață patriarhală, tihnită, fără săși numere zilele, dar gândul îi rătăcea mereu departe, hăt departe, colo peste hotare ... Alexei Mateevici - Limba noastră ... Muzica a fost compusă de Alexandru Cristea (1890-1942). Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Limba noastră-i foc ce arde Într-un neam, ce fără veste S-a trezit din somn de moarte Ca viteazul din ... se aprinde - Și-ți avea în revărsare Un potop nou de cuvinte. Răsări-vă o comoară În adâncuri înfundată, Un șirag de piatră rară Pe moșie Gheorghe Asachi - Asinul și furul ... Dar când între ii se ceartă Cum pe asin să-l împartă, Vine-al treilea tâlhari Și li fură pe magari. Este asin câteodată O moșie-n giudecată, Pentru care doi mazili Se sfădesc pe la movili, Când acela ce-i împacă, Mâncând pe-a lor cheltuială, Ie moșia ... ... l știi; e satul nostru, și eu de acolo vin. — Nu așa, măi prostule. Eu te-ntreb: acel sat pe a cui moșie este și cum îi botezat? — Doamne! da' nu știi că moșiile sunt boierești și asta-i a cuconului nostru, ce șede la ... Ion Luca Caragiale - Toxin și toxice ... vertiginoasă începură să se ducă pe copcă marile averi boierești - un palat, pentru un act de propagandă; mii de galbeni, pentru o misiune fantezistă; o moșie pentru o broșură tipărită la Paris: luminează-te și vei fi! A! generoși patrioți, cari vă jertfeați și pe voi și pe copii ... Vasile Alecsandri - Dragoș (Vasile Alecsandri) ... Unde zbor mii de albini, Peste ape curgătoare Și dumbrăvi răsunătoare. Cât pământ tu vei videa, E cuprins de zestrea mea! Ș-acea dalbă de moșie Toată-n veci a ta să fie, Ca să fie-n veci scăpată De o fiară-nfricoșată, De un zimbru fioros Care-o ... n frunte-i arunca, Fruntea-n două-i despica! Apoi capul îi tăia, Într-o lance îl punea Și pleca în veselie Pe frumoasa lui moșie, De păgâni să o ferească Și ca domn să o domnească! ↑ După tradiția poporală, Dragoș a venit din Ardeal și a ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MOȘIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentru MOȘIE. ... CIFLÍC , ciflicuri , s . n . ( Înv . ) Mică moșie sau fermă ; conac ( de moșie ... satului . Patru delnițe de fânaț . 3. ( Înv . și reg . ) Fâșie îngustă și lungă de teren situată într - o luncă sau pe un delușor ; p . ext . moșie ... MOȘIOÁRĂ , moșioare , s . f . Diminutiv al lui moșie . [ Pr . : - și - oa - ] - Moșie ... VECHÍL , vechili , s . m . 1. ( În trecut ) Persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie , om de încredere al unui moșier ; administrator de moșie ... BRÁNIȘTE , braniști , s . f . 1. Pădure rară sau parte de pădure cu arbori bătrâni în care este interzisă tăierea lemnelor ; p . gener . pădure . 2. ( Înv . ) Moșie ... Formă caracteristică a rentei feudale , constând din munca gratuită pe care țăranul , fără pământ , era obligat să o presteze în folosul stăpânului de moșie . 2. Muncă colectivă benevolă prestată de țărani pentru a se ajuta unii pe alții și care adesea este însoțită ori urmată de o ... ... CONÁC , conace , s . n . I. 1. Casă boierească la țară , pe o moșie . 2. Reședință a unui ispravnic sau a unui subprefect , a unui vizir sau a unui pașă ; cartier ... ... 1 , ( Persoană ) care exploatează munca altuia , însușindu - și fără echivalent o parte din produsul acestei munci . 2. ( Persoană ) care exploatează o mină , o pădure , o moșie ... FEÚDĂ , feude , s . f . ( În evul mediu ) Moșie , domeniu , provincie pe care vasalul o primea în stăpânire de la seniorul său , în schimbul anumitor obligații și pe care o lucra cu țăranii iobagi ... ... de măsură de lungime ( a cărei valoare a variat după epoci ) cu care se măsura pământul . 3. ( În sintagma ) Funie de moșie ( sau de pământ ) = suprafață de teren de dimensiuni reduse , având de obicei forma unei fâșii înguste . 4. Împletitură din paie sau din talaș , utilizată la ... ... HOTÁR , hotare , s . n . 1. Linie de demarcație care desparte o țară de alta ; frontieră , graniță . 2. Fig . Limită , margine , capăt , sfârșit . 3. Moșie Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||