Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ANCESTRAL, MOȘIE, PĂRINTESC, STRĂBUN, STRĂBUNESC ... Mai multe din DEX...

STRĂMOȘESC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

STRĂMOȘÉSC, -EÁSCĂ, strămoșești, adj. Care aparține strămoșilor, privitor la strămoși; moștenit de la strămoși; ancestral, străvechi, străbun, străbunesc. - Strămoș + suf. -esc.

Sursa : DEX '98

 

STRĂMOȘÉSC adj. 1. părintesc, străbun, (înv.) străbunesc. ( ne apărăm moșia \~ească.) 2. (înv.) tătânesc. (Legea \~ească.)

Sursa : sinonime

 

strămoșésc adj. m., f. strămoșeáscă; pl. m. și f. strămoșéști

Sursa : ortografic

 

STRĂMOȘ//ÉSC \~eáscă (\~éști) 1) Care aparține strămoșilor; privitor la generațiile precedente; străbun; străvechi. 2) Care este transmis prin moștenire; ancestral; moștenit; ereditar. Obiceiuri \~ești. /strămoș + suf. \~esc

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru STRĂMOȘESC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 99 pentru STRĂMOȘESC.

Alexandru Hrisoverghi - Ruinelor Cetății Neamțu

... au purtat. Tu, care cu-a ta umbrire învitezi la bărbăție, Prin aducere-aminte, și acum fiind pustie, Pe tot moldovanul care păstrează strămoșesc sânge, Pe tot tânărul ce poate o sabie a încinge. III O, fraților moldoveni, bătrâni, tineri, de-a valmă, Veacurilor viitoare ...

 

Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviștii

... acolo se întoarce ș-în sânu-mi se așază - Tăcere, întunerec în preajma mea domnesc! Natura toată doarme, ființa-mi privighează Dasupra pe ruine mormântul strămoșesc. Un rece vânt se simte c-a morții răsuflare, Pe piatra cea-nverzită șuieră trecător: Ca viața se răvarsă o mută-nfiorare, Pustiul ... la Traian și Negru, martiri ai vitejiei, Până la împilarea trufiei strămoșești. Ici glasul: Radu Negru! peste Carpați răsună; Viteazu-și pune tronul în locul strămoșesc; Orice rumân în preajmă-i subt steagu-i se adună Ș-își apără pământul cu braț, duh rumânesc. În capul unei armii Mircea viteaz răcnește ...

 

Dimitrie Bolintineanu - La români

Dimitrie Bolintineanu - La români La români de Dimitrie Bolintineanu Români! Ce faceți oare mormintele străbune? Orice popor ar fi Ce n-are monumente, aceste mari cunune De secoli de mărire, nu are drept a spune Că este el un popol! Nici are drept a fi! Mormintele se află; dar, turme rătăcite, Români! de robi tirani, Ce au trecut pe țară cu inimi înjosite, Lăsară să se surpe; erau prea strălucite; Și ei, prea orbi, să rabde lumina-acelor ani! Vai! Secolii din urmă deschiseră intrare Străinilor pierduți, În paturi nopțiale, aceste sanctuare De unde altădată, spre fală și mirare, Nășteau eroii țării și dalbele virtuți. Străinii risipiră țărâna strămoșească, Și ce n-au risipit, Românii dărâmară!... O, țară românească! Fii demnă prin virtute de fala strămoșească, Sau leapădă un nume ce tu ai

 

Vasile Cârlova - Marșul

... a voastră mînă     Pe ei fie mai blajină,     Dîndu-le și ajutor. Vitejia și răbdarea aici încă moștenesc, Încă curge pîntre vine acel sînge strămoșesc,     Ce la vreme se arată,     De nu piere niciodată,     Ca un dar dumnezeiesc. Pe cîmpia rumânească o tăcere pînă cînd, Pînă cînd de arme pline ...

 

Alecu Russo - Poezia poporală

Alecu Russo - Poezia poporală Poezia poporală de Alecu Russo Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor. Cu ele se poate oricând reconstitui trecutul întunecat. Din studiul lor ne vom lămuri despre originea limbii noastre, de nașterea naționalității române, de plecările naturii cu care este înzestrat poporul, și de luptele ce le-au susținut coloniile romane pân-a nu se preface în locuitorii de astăzi ai vechii Dacii. Între diferitele neamuri răspândite pe malurile Dunării, nici unul nu are, ca neamul românesc, o poezie poporală atât de originală, atât de variată, atât de frumoasă și atât de strâns unită cu suvenirele antichității. Născut din sânge meridional, strămutat de sub un soare fierbinte într-o țară nouă, neamul român a păstrat o închipuire fecundă, vie, grațioasă, o agerime de spirit, care se traduce în mii de cugetări fine și înțelepte, o simțire adâncă de dragoste pentru natură și o limbă armonioasă, care exprimă cu gingășie și totodată cu energie toate aspirările sufletului, toate iscodirile minții. Să luăm de exemplu aceste versuri dintr-o baladă: Viața omului Floarea câmpului! Câte flori p-acest pământ Toate ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor

... acea înecăciune ce au făcut, de s-au concenit tot trupul viu, așa și apa sfântului botez au spălat și au șters tot păcatul cel strămoșesc și al voinții de al neamul omenesc. Iar apoi știind Dumnezeu că nu să va părăsi diavolul pentru răutatea lui cea multă, nici va conteni ... Iată dară că taina pocăinții cu sfântul botez, după cum am zis, iaste întocma în cinste și în lucrare. Că precum acela spală păcatul cel strămoșesc și face pre om fericit, sfânt desăvârșit și fiiu lui Dumnezeu, după dar, așa și sfânta pocăință face pre om din mort viu, din pierdut ... ani ni s-au propoveduit prin mijlocul lui Noe celui adevărat, Iisus Hristos, carele ne-au mântuit cu corabiia trupului său, de potopul păcatului celui strămoșesc, cum că va să facă potopul cel cumplit și amar, potopul cel plin de scârbă și de întristare, potopul cel groaznic și înfricoșat al judecății ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Domnița Voichița

... întoarsă. Se vede soarta-ndurătoare o moarte blândă le-a trimis. Cum zac pe câmpul de onoare ei parcă-mbrățișează-n vis pământul strămoșesc pe care al biruinții steag e scris cu jertfa lor triumfătoare. Sublim li-i somnul-n veșnicie! Eu moartea lor o pizmuiesc Și-un astfel ...

 

Ion Creangă - Ioan Roată și Vodă Cuza

... cu cuconul Alecu Forăscu, care, una-două, îi tolocănea, mustrându-i: ba că nu vorbesc drept românește, cum vorbeau părinții lor, ci au corchezit graiul strămoșesc, de nu-i mai înțelege nimene; ba că "umblați cu șurubele, să ne trageți butucul"; ba că "face omul cu cineva o tovărășie cât de ...

 

Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate

Paul Zarifopol - Artă şi virtuozitate Artă și virtuozitate de Paul Zarifopol Note elementare Între răzoare de spanac, / Varză roșie și ardei... / Ascult un cântec de pitpalac, / Văd focul sub căldare la bordei. / Văd și șanțurile în lung și lat / În care argintul apei seacă, / Tot cerul e un argint viu picurat. / Luna stă între cer și o creacă, / Un fluier se îngână cu pitpalacul / Și un greier se întrece într una. / Ce e mai frumos e spanacul / Și pe urmă luna. Se vede ușor: în aceste strofe sunt o sumă de idei nepermise. Zarzavaturile și, mai întâi, tocmai spanacul; apoi varză roșie, în sfârșit, ardei. În versuri, toate astea. Însă cântecul de pitpalac ce se îngână cu fluierul, pe-nserate, în peisaj potrivit, e fără nici o îndoială poetic. Asemenea argintul apei, cerul argint viu picurat. Și luna neapărat. Dar: Ce e mai frumos, e spanacul și pe urmă luna asta ce e? Răspunde știința literaturii: aceasta e intervenție ironică, farsă, atitudine antilirică. Vezi bine. Totuși, e permis a bănui că intenția ironică, atitudinea antilirică, farsa nu sunt, prin voia lui Dumnezeu, cusururi absolute și veșnice; nici măcar în versuri. Să fie morala versurilor mai definitivă decât ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Câmpul libertății

Ştefan Octavian Iosif - Câmpul libertăţii Cîmpul libertății de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Un zvon din sat în sat străbate Și dă poporului curaj, El pleacă-n valuri tulburate Și se îndreaptă către Blaj. Sînt preoți și mireni, cu toții Mînați de-același ideal — În fruntea tuturora moții, Mîndria mîndrului Ardeal. Ei simt că-ntîia oară-i leagă Un dor adînc de neam întreg, Aleargă toți să-l înțeleagă — Și cît de bine-l înțeleg ! Căci bat cincizeci de mii de piepturi, Și-n ele inimi românești Cari strigă: „Libertate ! Drepturi Pe plaiurile strămoșești !...â€� O, sfîntă zi de sărbătoare! Popor voinic din văi și lunci, Te-om mai vedea odată oare Precum te-ai arătat atunci ? Povestea vremii ne învață Că orice rană are leac, Dar o-ntâmplare-așa măreață Zbucnește-o dată la un

 

Ștefan Octavian Iosif - Nobil

Ştefan Octavian Iosif - Nobil Nobil de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif din Poezii alese , 1897 La scară l-au întins, pe ticălos, Să-l bată, căci a fost nelegiuit, Căci a mințit, și a furat, și dracul știe Ce răutăți și crime a săvîrșit. Dar el se împotrivea mereu, strigînd: "Să nu v-atingeți voi de trupul meu ! Căci n-aveți dreptul ăsta, după lege... Sunt nobil eu !" Ați auzit, voi, duhuri strămoșești, Acest cuvînt, această provocare? De-acum nici n-ar mai trebui bătut, Ci dus d-a dreptul la

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STRĂMOȘESC

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru STRĂMOȘESC.

ANCESTRAL

... ANCESTRÁL , - Ă , ancestrali , - e , adj . Strămoșesc

 

MOȘIE

... MOȘÍE , moșii , s . f . 1. Mare proprietate ( funciară ) dobândită de cineva ( prin cumpărare , donație etc . ) ; proprietate ( mare ) de pământ cultivabil . 2. ( Înv . ) Pământ strămoșesc

 

PĂRINTESC

... la părinți sau la părinte , ca de ( la ) părinți sau părinte ; p . ext . iubitor ( ca un părinte ) ; patern . 2. Care aparține , strămoșilor , privitor la strămoși ; strămoșesc

 

STRĂBUN

... STRĂBÚN , - Ă , străbuni , - e , adj . s . m . și f . 1. Adj . Strămoșesc ; străvechi . 2. S . m . și f . Tatăl ori mama bunicului sau al bunicii , în raport cu strănepoții lor ; străbunic ( 1 ) , răzbunic , strămoș ( 2 ) . 3. S ...

 

STRĂBUNESC

... STRĂBUNÉSC , - EÁSCĂ , străbunești , adj . ( Rar ) Strămoșesc